3,508 matches
-
le Îndeplinește zilnic, oferindu-i susținere În structurarea și impunerea imaginei pe care și-o dorește fiecare la orice oră și În orice loc. Efectul Medici Un specialist recunoscut În sesizarea problemelor, tendințelor și fenomenelor ce se Înscriu În orizontul socio-economic al societății contemporane și care dau „dureri de cap” managerilor și liderilor din lumea afacerilor, Frans Johansson aprecia că „dacă ești prea rebel, atunci riști să fii concediat, iar dacă ești un tip conformist, atunci nu aduci nimic nou În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de viață, nivelul de receptare a influenței. Astfel, se poate constata o dublă determinare a actului de achiziție: pe de o parte se conturează forța factorilor interni (percepție, trebuințe, motive, personalitate, Învățare, atitudini), pe de altă parte acționează influențele mediului socio-economic și cultural (familia, grupurile de referință, cultura, bugetul, activitățile comerciale etc). Toate aceste variabile vor participa sintetic la concretizarea comportamentului de achiziție: dacă un anumit produs va fi cumpărat sau nu, ce marcă va fi preferată, când, unde și cum
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
idealistă a anilor ’90, când opinia publică dezbătea problematica abuzului de substanțe stupefiante ca pe o „temă occidentală”, ca pe o realitate izolată a consumatorului, a persoanei afectate, prea Îndepărtată pentru o societate aflată În plin proces de reorganizare politico socio-economică. Raportarea neadecvată, specifică deceniului trecut În România, ignora pericolul pe care Îl prezintă drogurile Într-o societate În curs de modernizare. Era prezentat ca o perspectivă liniștitoare faptul că România este doar un coridor al rutei balcanice de trafic al
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pe care ea nu o are. Filosofia, încercând să înțeleagă conștiința, a recurs la dihotomia "creier-minte" și la dualitatea "fizic-spirit". Nietzsche (vezi Cap. III, nota 16) asociază conștiința cu sentimentul de vină, iar Marx susține că aceasta are o bază socio-economică. Pentru Freud, subconștientul este mai important decât conștiința. Descartes consideră înțelegerea conștiinței ca factor esential pentru filosofie și își pune problema dacă explicația ei va putea fi obținută vreodată. Ned Block propune dihotomizarea conștiinței în "P-conștiință" și "A-conștiință
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
ca fiind puternic materialist, ca dovadă fiind munca asiduă și căutarea permanentă de recompense economice (Hoon și Lim, 2001). Wernimont și Fitzpatrick (1972, apud Hoon și Lim, 2001) au mai descoperit că experiența în muncă a indivizilor, genul și nivelul socio-economic influențează atitudinea față de bani. Statutul de angajat determină o perspectivă mai pozitivă asupra banilor, fiind considerați dezirabili, importanți și folositori. Pe de altă parte, persoanele neangajate au avut o abordare tensionată, îngrijorată și nefericită asupra banilor (Hoon și Lim, 2001
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
de strânse de oameni și de preocupările lor zilnice <footnote Victor Tufescu, op.cit. p. 12. footnote>. Arealele depresionare se disting, în contrast cu spațiul reliefului montan propriu-zis, printr-o „oicumenizare” compactă, fără a exclude varietatea tipurilor de habitat, tipuri influențate de potențialul socio-economic bine determinat al acestora. Varietatea tipurilor de habitat a fost influențată de o intensă valorificare, atât a spațiului montan propriu-zis, cât și a perimetrelor montane de interferență. Așa se poate explica mai ales și pătrunderea procesului de umanizare dincolo de limitele
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
despre lume creat pe considerente biblice sau pe tipare construite arbitrar, a apărut o revoluție. Dezvoltarea navigației și deci a astronomiei nautice, necesitățile cartografice, cerința de a preciza calendarul ( de care și biserica avea nevoie pentru stabilirea sărbătorilor religioase), transformările socio-economice din sec. al XI lea, pe care Europa le cunoștea, impuneau o studiere mai exactă a lumii și un progres al astronomiei. Așa cum arabii au căutat înțelepciunea în manuscrisele grecești, europenii au început să studieze ulterior cărțile arabe, ce conțineau
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
principal reper scopul cercetării (de exemplu, situația mamelor singure, șomajul și impactul său asupra situației sociale a celor afectați, opiniile studenților cu privire la îmbunătățirea evaluării etc.). Ca și populația vizată în cadrul cercetării, focus-grupul poate fi organizat în funcție de diferite caracteristici: vîrstă, status socio-economic, gen, vîrstă, statut marital. Există cercetări pentru care sînt necesare trei-patru focus grupuri sau trei-patru sesiuni (întîlniri) cu același focus-grup. Focus-grupul nu se poate constitui prin procedee clasice de eșantionare, pentru c. numărul participanților este prea mic. Sînt importante însă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
experimental și cel de control, este dificil de realizat mai ales în cadrul experimentelor educaționale. Două sau mai multe clase de elevi pot fi alese ca grup experimental și de control, încercîndu-se stabilirea unor corespondențe între caracteristicile relevante pentru studiu (nivel socio-economic al familiei, nivel aptitudinal, nivel al performanțelor școlare etc.), însă ele nu vor respecta niciodată principiul randomizării. -Aplicarea repetată a tratamentului experimental. În cele mai multe experimente, subiecților nu li se aplică tratamentul experimental individual, ci frontal (ca membri ai unui grup
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
șanse să apară. Și după cum vom arăta în continuare, în această situație capacitatea de a reacționa împotriva presiunilor puse asupra indivizilor se reduce considerabil. 2.2.4. Bariere împotriva mișcărilor sociale structurate în România în România, contextul istoric, politic și socio-economic determină o imagine diferită de cea prezentă în alte țări asupra capacității de reacție colectivă sau a abilității de a constitui mișcări sociale structurate. Mișcări sociale puternice se pot dezvolta doar în prezența unei condiții preexistente a coeziunii sociale ridicate
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
nu părăseau definitiv comunitatea de origine, ci doar se deplasau periodic către noile locuri de muncă, de cele mai multe ori în fabrici și uzine. A treia migrare a început în 1990, când trecerea la societatea de tip capitalist și toate modificările socio-economice specifice tranziției au determinat ca mare parte din rușii lipoveni să emigreze către alte zone ale lumii<ref id=”1”>Interviu cu Feodor Chirilă realizat de Cristina Cârstea, în Kitaj-Grad, nr. 1-2, 2007, pp. 2 5.</ref>. Mobilitatea rușilor lipoveni
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în mediul privat sau în cel de stat. Aspectele ce țin de coordonata economico financiară a învățământului se accentuează odată cu adoptarea unui nou concept, cel al universității antreprenoriale, care privește mult mai pragmatic rolul instituțiilor de învățământ superior pentru mediul socio-economic. Valențele strict științifice sunt astfel dublate de necesitatea corelării între studiile absolvite și piața locurilor de muncă. „Una dintre acuzele cele mai serioase aduse învățământului românesc și factorilor decidenți este aceea că nu orientează studiile universitare în funcție de cerințele pieței muncii
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de apă<ref id=”3”>Spanish Development Plan, 2007, p. 44.</ref>; în aria culturii turismului bazat pe experiență și cunoaștere<ref id=”4”>Spanish Development Plan, 2007, p. 56.</ref>; în sfera cunoașterii disponibile a aspectelor științifice, tehnice și socio-economice a schimbărilor climatice”<ref id=”5”>Spanish Development Plan, 2007, p. 57.</ref>. 5.2.3. Politici urbane - SBC (KBS) - fundalul conceptului de „Knowledge City” Particularizarea SBC la nivel local s-a concretizat în conceptul de „Knowledge City” (KC). Conținutul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
rezolvarea conflictelor sau a dezacordurilor din planul internațional. „Consolidarea globalizării nu va aduce sfârșitul geopoliticii. Școli de renume în domeniu anticipează la unison că acest fenomen plurivalent, azi controversat și contestat, va aduce pe lângă progrese spectaculoase din toate domeniile vieții socio-economice și posibilitatea de răspândire și resimțire a efectelor vulnerabilităților concentrate în diferite părți ale lumii.”<footnote Grigore Alexandrescu , Amenințări la adresa securității,Editura Universității Naționale de Apărare, București 2004, p.10; footnote> Din punct de vedere economic globalizarea se realizează într-
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
sancțiuni oricât de severe unui potențial stat agresor, nu va fi suficient pentru asigurarea păcii internaționale. Chiar dacă oportunitățile economice nu au fost singura cauză în istorie pentru care s-a ajuns la un conflict armat, aceste oportunității interacționează cu interesele socio-economice și cu cele politice, conflictele interetnice și dilemele securității sunt de asemenea factori semnificativi.<footnote Karen Ballentine, Jake Sherman, The political economy of armed conflict: beyond greed and grievance, Editura Lynne Rienner Publishers, Londra, 2003, p.260; footnote>„Factorii noneconomici
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
este numit în funcție, pentru ca Putin să devină prim ministru. Iar în acest context, Putin face precizarea că dorește și va ocupa un rol central, în continuare, în guvernarea statului. Obiectivele fostului președinte Putin, s-au concretizat într-un plan socio-economic care se finalizează în 2020, de care acesta se ocupă și în prezent.<footnote Anders Aslund, Andrew Kuchins, The Russia Balance Sheet, Editura Peter G. Peterson Institute for Internațional Economics, Washington D.C., 2006, p. 36; footnote> Medvedev, a fost o
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
centru de documentare și informare ,desfășurată recent la Vaslui, a reunit bibliotecari ai caselor corpului didactic din țară, cadre didactice din spațiul universitar și preuniversitar, inspectori școlari, publiciști , invitați, constituindu-se în tro modalitate de abilitare profesională într-un moment socio-economic și cultural nu doar tensionat ci și complex și contradictoriu. Au luat parte, între alții, prof.Muza Maftei, consilier la Direcția Formare Continuă (M.E.C.T.S.), prof.univ. dr. Mircea Regneală, director general al B.C.U. Carol I București, Constanța Dumitrășconiu (B.C.U
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Dicționar de ecologie, Ed. Științifică și Enciclopedică, București. 83.Nimigeanu, V. (1996)România. Geografie umană, Ed. Univ. "Al.I.Cuza", Iași. 84.Nimigeanu, V. (1984)Metodologia cercetărilor geografice regionale, CMU, Iași. 85.Nimigeanu, V. (1976)Zona Țibănești, Ses. com. "Modelul socio-economic optimal al jud. Iași", Univ. "Al. I. Cuza" Iași. 86.Obreja, Al. (1979) Dicționar geografic al județului Iași, Ed. Junimea, Iași. 87.Pantazică, M., Schram, M. (1972) Rezervele de apă din bazinul Bârladului, An. Univ. "Al.I.Cuza", tom XVIII
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
3. Factori nonintelectuali A. Sistemul atitudinal B. Motivația C. Afectivitatea D. Temperamentul E. Caracterul II .2.2. Factori biologici A. Ereditatea B. Sănătatea mentală / fizică II .2.3. Factori sociali A. Condiții educative în mediul școlar și familial B. Condiții socio-economice și culturale CAPITOLUL III p. 42 Blocajele / barierele creativității CAPITOLUL IV p. 47 CULTIVAREA CREATIVIT)ȚII IN INVATAMANTUL PRIMAR IV 1. Specificul creativității la școlarul claselor I-IV și adulți / specificul lucrului cu părinți IV 2. Dezvoltarea creativitatii in mediul
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
trei categorii de factori psihologici, biologici și sociali : I. Factori psihologici a) Factori intelectuali b) Factori nonintelectuali c) Aptitudini speciale d) Factori abisali II. Factori biologici a) Ereditatea b) Vârsta c) Sex d) Sănătate mentală III. Factori sociali a) Condiții socio-economice și culturale b) Condiții educative I.a. Factori intelectuali 1. Gândirea divergentă 2. gândirea convergentă 3. Stilul perceptiv I.b. Factori nonintelectuali 1. Motivația 2. Caracterul 3. Afectivitatea 4. Temperamentul 5. Factor de stil ( Rezonanța intimă ) I.c. Aptitudini speciale
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
multimplă, în cadrul procesului de creație, a următorilor factori: 1. Factori de natură intelectuală a) imaginația b) memoria c) nivelul gândirii, inteligenței; 2. Factori caracteriali a) motivația b) aspirația c) voința fermă, perseverența 3. Aptitudini speciale 4. Factori sociali a) condiții socio-economice și culturale b) stadiul dezvoltării domeniului respectiv c) condiții educative: * nivelul de pregătire al profesorului; * influența predecesorilor, mediul ambiant, a profesorului, a școlii. (A., Cosmovici, Luminița Iacob, 1987, pp. 21-23) Consultând literatura de specialitate, considerăm că următorii factori care influențează
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Aptitudini speciale III. Factori nonintelectuali ( de personalitate ) 1. Sistemul atitudinal 2. Motivația 3. Afectivitatea 4. Temperamentul 5. Caracterul B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Sănătatea mentală / fizică C. Factori externi 1. Condiții educative în mediul școlar și familial 2. Condiții socio-economice și culturale II .2. Factori care condiționează creativitatea II .2.1 Factori psihologici II .2.1.1 Factori intelectivi A. Imaginația Imaginația - proces psihic al cărui rezultat este obținerea unor reacții, fenomene psihice noi în plan cognitiv, afectiv sau motor
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
o plăcere pentru copil; i) evitarea presiunilor spre conformism; j) recompensele potrivite performanței; k) copilul trebuie lăsat și încurajat să ia decizii; (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp.184-185) Dintre caracteristicile ambianței familiale ce pot influența benefic creativitatea pot fi: 1. Condițiile socio-economice; 2. Nivelul cultural al membrilor familiei; 3. Numărul membrilor din familie; 4. Ordinea în care s-au născut copiii; 5. Plasarea cât mai timpurie a copilului într-o formă de învățământ: 1. Condițiile socio-economice - de valoare medie sunt cele mai
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
benefic creativitatea pot fi: 1. Condițiile socio-economice; 2. Nivelul cultural al membrilor familiei; 3. Numărul membrilor din familie; 4. Ordinea în care s-au născut copiii; 5. Plasarea cât mai timpurie a copilului într-o formă de învățământ: 1. Condițiile socio-economice - de valoare medie sunt cele mai adecvate. 2. Nivelul cultural al membrilor familiei este de dorit să fie cel puțin mediu. Nivelul de instruire al tatălui contează mai mult în cazul băieților, decât gradul de instruire al mamei pentru fete
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
1994, pp. 126-127) O altă sarcină a educației creativității este aceea de a convinge elevii că învățarea creativă impune o anumită atitudine: elevul trebuie să știe că i se cere să fie creativ! ( Erika Landau, 1979, p. 97) B. Condiții socio-economice și culturale Fiecare individ se află sub puternica influență a mediului ambiant, în special al celui social, cerințele societății în care trăiește pot determina aspirațiile unei persoane. Orice descoperire în știință sau tehnică, orice teorie depinde de stadiul dezvoltării disciplinei
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]