5,527 matches
-
pas cu pas o nouă bază de forța socială: capitalul” (Zeletin, 1925/1991, p. 71); c) instituirea practicii cămătăriei, care, alături de capitalul comercial, a îndeplinit funcția de distrugere a economiei de subzistență și de ruinare a vechii clase a nobilimii. Sociologii care au urmat generației pașoptiste și îndeosebi cei ai epocii interbelice au avut de explorat o societate diferită, mult mai diferențiată, cu o plajă diversificată de urgențe - pe scurt, o societate mai problematică decât antecesorii lor. Societatea de la finele secolului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale tăvălugului transformărilor: dislocarea unor structuri patriarhale, ruinarea industriei casnice țărănești, decăderea meseriașilor urbani, al doilea servaj (neoiobăgia), politicianismul, pseudocultura etc. Era timpul unor evaluări ale procesului de modernizare cu ajutorul capitalului și instituțiilor străine. Circumstanțele erau de așa natură, că sociologii de la cumpăna secolelor nu mai erau presați de imperativul resimțit ca o somație a ieșirii din „barbarie” și a intrării în lumea civilizată (europeană), ca înaintașii lor, ci erau preocupați de o evaluare mai calmă, cuprinzătoare și riguroasă a căii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
clasici care au analizat rolul statului național ca factor modernizator sunt Werner Sombart, Friedrich List, Alexis de Tocqueville, K. Bücher, Frantz Oppenheimer, Ștefan Zeletin, Dionisie Marțian Popa, Ion Ghica, Petre S. Aurelian, Eugen Lovinescu, Mihail Manoilescu. Ștefan Zeletin a fost sociologul care a înțeles cel mai bine funcțiunea statului național român în „era mercantilismului” (din 1866 până în epoca interbelică, inclusiv). Puterea centrală, ajutată de vastul aparat birocratic și de puterea militară, scria Ștefan Zeletin, îndeplinește rolul de „tutore al burgheziei noastre
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
controlului fenomenelor sociale, prima reprezentare fiind susținută de mecanisme de schimbare spontane, naturale, în vreme ce în al doilea caz era vorba despre o ordine construită prin procese de convenționalizare și clasificare înfăptuite cu sprijinul statului. Proiectul neoiobăgiei Cel mai de seamă sociolog marxist din țara noastră de la finele veacului trecut și începutul secolului nostru, Constantin Dobrogeanu-Gherea, a întreprins o analiză aprofundată, materialist-istorică a structurii agrare a societății românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, articulată în faimoasa teorie asupra
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și „teoria societății țărănești active”, creatoare din punct de vedere istoric, aflată la antipodul unor puncte de vedere cu circulație în epocă, care caracterizau masele țărănești în termeni de pasivitate, inerție și conservatorism. Sunt relevante, în acest context, aprecierile cunoscutului sociolog Ștefan Zeletin asupra pasivității funciare a maselor țărănești: „În prefacerea vechiului nostru regim țărănimea a fost o simplă masă pasivăă În această ciocnire cu stăpânii ei străvechi țărănimea română se înfățișează ca orice forță oarbă și elementară a naturii. Ea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de clasă și de castă; 2) „sistemul capitalist, în speță proletariatul industrial, s-au ridicat pe ruina parțială a gospodăriei țărănești, nu doar în Răsărit, ci și în Apus” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, p. 85). Evaluând recent contribuția teoretică a sociologilor poporaniști și țărăniști, Ilie Bădescu apreciază efortul lor de a regândi legea standard a evoluției capitaliste și de a formula, cu circa cinci decenii în avans față de neoevoluționiștii americani, ideea „potențialului evoluționar” al societăților țărănești, invalidând „mitul evoluționismului unilinear” (Bădescu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe de alta, de lămurire” pentru a ridica cetățeanul din „empirismul sărac pe care-l oferă cronica zilnică a locurilor comune și a faptelor meschine”. În urmă cu opt decenii a fost creat Institutul Social Român (ISR), din inițiativa eminentului sociolog Dimitrie Gusti (1880-1955), cu sprijinul unor specialiști în știința și practica social-politică, una dintre cele mai interesante instituții de utilitate publică, ce a făcut din ideea de organizare a competențelor pivotul eforturilor de reformă socială din România interbelică. ISR s-
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
puterea de stat. Pe marginea celor prezentate până acum, rezultă că sociologia românească din epocă a acordat un spațiu larg și a mobilizat energii semnificative pentru diagnosticarea fenomenelor și proceselor dezvoltării sociale, devenind ea însăși parte a proceselor schimbării sociale. Sociologii vremii și ceilalți specialiști, care au adoptat punctul de vedere sociologic în analizele lor, au nutrit convingerea că elaborările lor științifice asupra dezvoltării sociale vor servi raționalizării progresive a societății, redirecționării acțiunii de reformare socială. În acest context de idei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acest ax teoria lui Wallerstein și a școlii sale” (1990, p. 16). Analiza lui Wallerstein începe cu postularea contextului mondial sau cu ceea ce Eberhard a numit „timpul mondial”. Într-un atare context trebuie plasată analiza „sistemului social”, care, în viziunea sociologului amercian, nu este nici statul, nici societatea națională, ci „sistemul mondial”. Adoptând ca unitate de analiză sistemul mondial, Wallerstein conchide că „statele suverane” trebuie văzute doar ca un tip de „structură organizațională”, între altele, în cadrul acestui „unic sistem social”. Sociologia
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
analiști și decidenți politici, capitalul social a avut, ca orice alte concepte la modă, tendința de a fi invocat drept „un fel de antidot universal pentru bolile care afectează societățile de pretutindeni” (Portes, 1998). Istoria conceptului este mult mai veche. Sociologi clasici, precum Durkheim sau Marx, utilizează termeni apropiați, cel puțin din punctul de vedere al sensului, însă cei trei părinți ai conceptului, care i-au și popularizat denumirea curentă, pot fi considerați Bourdieu, Coleman și Putnam. Bourdieu ([1980] 1986) propune
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asistența socială ca sistem specializat de servicii. Asistența socială, prin tradiția ei istorică, este chemată să ofere persoanelor/grupurilor/comunităților în dificultate sprijin focalizat în funcție de riscuri, în vederea integării sociale, sprijinind, totodată, și refacerea deficitului de capacități în normalizarea vieții lor. Sociologii preconizau, chiar la începutul anilor ’90, că aspectele disfuncționale moștenite de la regimul trecut, la care aveau să se adauge și alte procese disruptive ale tranziției, necontrolate la timp, se pot transforma în adevărate „șocuri/seisme” pentru comunitate. Ideologia comunistă, prin
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale tranziției. La începutului anului ’90 nu existau decât puțini specialiști în asistență socială care să inițieze reconstrucția sistemului de servicii specializate, în noile condiții ale tranziției. În acel moment de început, regândirea profesiei de asistent social s-a datorat sociologilor de la Universitatea din București. Unii sociologi entuziasmați de experiența școlii sociologice coordonate de Dimitrie Gusti și Henri H. Stahl în sfera asistenței sociale au luat în calcul două aspecte complementare în crearea profilului profesional al asistentului social la nivel universitar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu existau decât puțini specialiști în asistență socială care să inițieze reconstrucția sistemului de servicii specializate, în noile condiții ale tranziției. În acel moment de început, regândirea profesiei de asistent social s-a datorat sociologilor de la Universitatea din București. Unii sociologi entuziasmați de experiența școlii sociologice coordonate de Dimitrie Gusti și Henri H. Stahl în sfera asistenței sociale au luat în calcul două aspecte complementare în crearea profilului profesional al asistentului social la nivel universitar: reconsiderarea tradiției valoroase a învățământului de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pus pe implicarea socială reprezenta un răspuns la nevoile tranziției de reconstrucție și dezvoltare socială. Pentru a realiza acest program de refacere a Școlii românești de asistență socială, s-a primit un sprijin important din toate părțile: din interior, de la sociologi și specialiști în domeniul științelor socioumane, de la asistenții sociali formați după război, de la instituții publice, ministere și factori de decizie în domeniu, dar și din exterior, de la experți proveniți de la universități din Occident, cu tradiție în formarea asistenților sociali și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
educațional universitar științific și de cercetare. Cercetări științifice realizate în asistența socială în colaborare cu sociologia Procesul complex de reforme sociale cerut de perioada tranziției în România a pus în evidență rolul în continuă creștere al asistentului social și al sociologului în procesul de dezvoltare socială. În cadrul facultăților de sociologie și asistență socială și al Institutului de Cercetare a Calității Vieții s-au promovat noi teme de cercetare și învățământ: politici sociale, dezvoltare comunitară, teoria problemelor sociale, strategii antisărăcie și de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în acest sens teza următoare: cererea și oferta de educație depind în mod direct de gradul de dezvoltare economică, datorită schimbărilor tehnologice care o fac posibilă. Plecând de la această viziune a educației ca răspuns funcțional al cerinței de dezvoltare economică, sociologii funcționaliști văd stratificarea socială ca pe un răspuns firesc al cerinței de eficiență economică. Perspectiva conflictualistă explică dezvoltarea sistemului de educație prin aceeași logică a procesului de dezvoltare economică, dar dezvăluie mecanismele perverse prin care sistemul economic influențează sistemul de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
armate de rezervă ar fi declanșarea unei competiții acerbe pentru obținerea unui loc de muncă, ce ar duce la scăderea salariilor pe care angajatorii sunt nevoiți să le plătească angajaților. O schimbare cu adevărat radicală în perspectiva conflictualistă o aduce sociologul francez Pierre Bourdieu. Teza reproducției sociale prin intermediul sistemului de educație ne arată că logica păstrării privelegiilor economice este, de fapt, o logică secundară, miza reală fiind conservarea supremației culturale a claselor dominante și a stratificării sociale existente. Educația este, în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din clasele de jos sunt puși de către școală într-o situatie de dezavantaj în competiția pentru o poziție socială înaltă. Dacă Bourdieu dezvăluie, într-o oarecare măsură, mecanismul reproducerii inegalităților sociale prin intermediul școlii, în aceeași perioadă și independent de acesta, sociologul englez B. Bernstein produce o teorie sociolingvistică ce demonstrează modalitățile concrete prin care școala realizează selecția și perpetuează inegalitățile. Teoria codurilor culturale, elaborată de Bernstein, susține că, la nivelul limbajului, școala încurajează și recompensează utilizarea unui cod lingvistic lărgit și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
perpectivele creșterii economice. Un alt exemplu notabil îl reprezintă raportul Social Indicators - (1966 autori: B. Gross și A. Biderman: editor R. Bauer), lucrare care are la bază activitatea Comisiei NASA privind efectele zborurilor cosmice asupra calității vieții. O serie de sociologi și economiști au fost implicați în lucrări de acest tip: D. Bell, The Idea of Social Report; O. Mancur, The Plan and Purpose at Social Report (1969); O.D. Duncan, Toward Social Reporting (1969). Multă vreme indicatorii dezvoltării au măsurat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
call-num>Jefferson or Adams Bldg General or Area Studies Reading Rms HC59.7 B3382 1988</call-num><urls></urls></record></Cite></EndNote>(1988) ne atrage atenția că dezvoltarea va însemna, inevitabil, lucruri diferite pentru grupuri diferite, iar ceea ce stă în puterile sociologului este să arunce o lumină asupra terenului unde aceste grupuri se luptă pentru a-și impune propriile idei. O încercare de clarificare este, desigur, bine-venită. Una dintre cele mai elaborate definiții ale dezvoltării îi poate fi atribuită lui David Simon
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de scăderea evidentă și constantă a pragului la frustrare, irascibilitatea constant exagerată, răspunsurile prompt și violent agresive, nevoia permanentă de răzbunare și incapacitatea de a uita și a ierta. Sub aspectul modalităților acționale delimitarea pare a fi foarte largă. Unii sociologi (S. Chelcea) identifică doar comportamentele ofensive drept agresive, În timp ce alți autori (N. Barker, K. Lewin, L. Berkowitz) consideră că și conduitele regresive sunt tot manifestări ale agresivității (scăderea randamentului, diminuarea apetitului alimentar, hipobulia). Registrul se poate Întinde de la pasivitate și
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
PREFAȚĂ Domnul sociolog George Cosmin Diaconu se prezintă în Cap. I. Delimitările conceptuale a noțiunii de victimizare, Cap.II. Delicvența juvenilă în Romănia, Cap. III. Asistența socială a copiilor victime ale infracțiunilor, Cap.IV. Legi privind protecția victimelor la nivel național și internațional
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
care devin victime ale unor infracțiuni compise tot de copii. Subiectul acestei lucrări a fost doar sporadic abordat în literatura de specialitate, au apărut foarte puține lucrări pe această temă, ceea ce pune în relief valoarea, oportunitatea lucrării elaborate de domnul sociolog George Cosmin Diaconu. Chiar dacă ar fi să considerăm lucrarea de față un semnal de alarmă, un început pe calea relevării oportunității și actualității acestei teme, meritul autorului este incontestabil și demn de toată apreciarea publicului românesc, a copiilor, îndeosebi părinților
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
de față un semnal de alarmă, un început pe calea relevării oportunității și actualității acestei teme, meritul autorului este incontestabil și demn de toată apreciarea publicului românesc, a copiilor, îndeosebi părinților și instituțiilor care ocrotesc acești copii victimizați. Lucrarea domnului sociolog George Cosmin Diaconu beneficiază de faptul că are girul științific al doamnei profsor.univ.dr. Doina Balahur personalitate de prestigiu a vieții universității ieșene. Prin subiectul analizat, mai ales prin o problematică examinată și cazuistica infracțională semnalată, autorităților aduce contribuție remarcabilă
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
de prestigiu a vieții universității ieșene. Prin subiectul analizat, mai ales prin o problematică examinată și cazuistica infracțională semnalată, autorităților aduce contribuție remarcabilă la îmbogățirea informației și cunoașterii științifice într-un domeniu fundamental al vieții socio-umane. Totuși, considerăm că lucrarea sociologul George Cosmin Diaconu, este susceptibilă de îmbunătățiri absolut necesare atât în ceea ce privește aprofundarea problemelor din fiecare capitol cât și extinderea cercetării, pe baza unei anchete sociologice adecvate, în spiritul exigențelor actuale. Avem certitudinea această prestație publicistică a autorului se va bucura
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]