12,660 matches
-
un an intră în redacția revistei „Contemporanul. Ideea europeană”, iar în 2003 trece, pentru scurtă vreme, ca muzeograf la Muzeul Literaturii Române, fiind apoi redactor de rubrică la „Revista română de sociologie” („Romanian Journal of Sociology”), publicație a Institutului de Sociologie „D. Gusti” al Academiei Române. De-a lungul anilor, a colaborat la numeroase reviste cu poeme, cronici, eseuri, traduceri. A debutat în „Almanahul scriitorilor” (1978) cu poeme, iar prima carte, Ecuație liniștită, îi apare în 1985. Este prezentă în numeroase antologii
DIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286763_a_288092]
-
unor personalități de rezonanță. Se afirmase și el întrucâtva, nu numai prin spiritul lui de farsă. La Bruxelles prezidează primul congres internațional al studenților socialiști. E prezent, cu puncte de vedere îndrăznețe, într-o seamă de publicații franțuzești de antropologie, sociologie, drept ș.a. Revenit în țară la finele anului 1894 (după ce își luase licența în drept), i se încredințează funcția de prim-redactor al ziarului „Lumea nouă” (1898-1899). Acum se lansează excentricul gazetar într-un gen publicistic inedit la noi - interviul
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
idem, Introducere la istoria culturii românești, București, Editura Științifică, 1969, p. 174-175. 12. H. H. Stahl, Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, vol. I-III, București, 1958-1965; P. P. Panaitescu, Introducere...op. cit., p. 176-177. 13. H. H. Stahl, Studii de sociologie istorică, București, 1972; P. P. Panaitescu, Introducere..., p. 177-178. 14. I. Bogdan, Despre cnezii români, în Scrieri alese, București, Editura Științifică, 1968; P. P. Panaitescu, Introducere..., op. cit., p. 178-179. 15. P. P. Panaitescu, Introducere..., op. cit., p. 179-181. 16. Șt. Olteanu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din Ungaria, Polonia, Iugoslavia etc. În 1971 devine, alături de Romulus Guga, Mihai Sin ș.a., redactor-fondator al revistei „Vatra”. În 1987, urmându-și soția, prozatoarea Maria Mailat, se stabilește în Franța. La Paris face diverse meserii, stagii de specializare în IT, sociologie, redactare pe computer etc. După ce urmează cursurile Institutului Francez de Presă al Universității Paris II, colaborează sporadic la Radio France Internationale, inițiază publicații electronice (ca, bunăoară, „Asymetria” „revistă de cultură, critică și imaginație”), însă nimic nu îl mai aduce în
CULCER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
și filosof, C. nu a ajuns. În schimb, sociolog - da. Părăsind voluptățile autonarative și lirismul rafinat al reflecției morale, criticul literar de direcție și întâmpinare de la „Vatra” (foarte preocupat de istoria românilor în spațiul maghiarizării) se va orienta accentuat înspre sociologia literaturii, înglobând teorii estice și occidentale, de stânga și de dreapta. Cartea Serii și grupuri (1981) făcea o breșă serioasă la vremea apariției în rândul comentatorilor literari tocmai prin ambiția de a inventaria nu atât figuri, cât fenomene literare, nu
CULCER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
, publicație apărută la Botoșani, săptămânal, între 12 și 28 noiembrie 1904 (trei numere). Cu toate că, așa cum ar sugera subtitlul „Gazetă pentru sociologie, știință, literatură, industrie și informațiuni”, avea un proiect ambițios, C. este o revistă modestă. Se republică din „Făt-Frumos” studiul poetului Ștefan Petică Asupra literaturii din România, consacrat seismelor literare de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ulterioară afirmării lui Delavrancea și
CURIERUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286603_a_287932]
-
la ceilalți. De două ori pe săptămână, lunea și joia sau miercurea și sâmbăta, la orele 21, în aula Fundației, vorbitori foarte diferiți ca formație și orientare prezintă tezele pro și contra unui subiect, cu recurs la discipline diverse: filosofie, sociologie, economie, critică literară. Foarte apreciate erau spontaneitatea, controversa vie. În ultimul trimestru din 1932 s-au desfășurat în paralel două cicluri de dezbateri și prelegeri. Primul, „Idoli” - realizat în formula simpozion -, a constituit debutul propriu-zis, în 13 octombrie 1932 și
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
răzbat la Ministerul de Interne din vecinătatea Fundației, pertractează cu un director de cabinet și, decalată cu o jumătate de oră, ședința începe aproape fără asistență; este reprogramată. Au vorbit despre Freud neurologi și psihiatri notorii, dar și H.H. Stahl (Sociologia freudiană), Mircea Vulcănescu (Psihologia maselor și freudismul), Alex. Mironescu (Originea literară a ideilor freudiene în naturalism și simbolism), I. I. Cantacuzino (Perspectiva integratoare a freudismului); s-a remarcat Mircea Eliade, care a interpretat doctrina lui Freud prin monismul veterotestamentar; cucerit
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
Este fiul Mariei Danciu, profesoară, și al lui Petre Danciu, inginer agronom. După absolvirea Liceului nr. 14 din Cluj, urmează Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai”, pe care o va termina în 1972 cu o teză de licență din domeniul sociologiei. În același domeniu își susține și doctoratul (1997). Între 1974 și 1977 este redactor la revista „Transilvania” din Sibiu. Între 1978 și 1980 lucrează la Anticariatul din Cluj, apoi este funcționar la Uniunea Artiștilor Plastici, Filiala Cluj, iar din 1990
DANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286680_a_288009]
-
Din 1994 este și lector la Facultatea de Științe Sociale a Universității clujene, secția ziaristică. Debutează în revista „Echinox” (1970) cu articolul Existență și cunoaștere la Blaga, rămânând apropiat cercului echinoxiștilor, în cadrul căruia se remarcă prin preocupări de filosofie și sociologie. Colaborează cu eseuri și articole la „Steaua”, „Tribuna”, „Aletheea”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Revue roumaine de sciences sociales”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Saeculum” etc. Este prezent cu studii în volume colective pe teme de filosofie și sociologie, consacrate unor personalități
DANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286680_a_288009]
-
de filosofie și sociologie. Colaborează cu eseuri și articole la „Steaua”, „Tribuna”, „Aletheea”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Revue roumaine de sciences sociales”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Saeculum” etc. Este prezent cu studii în volume colective pe teme de filosofie și sociologie, consacrate unor personalități ca Lucian Blaga, D.D. Roșca, Eugeniu Sperantia ș.a. Debutează editorial în 1994 cu volumul Partea și întregul, subintitulat Liniamente în antropologia filosofică românească, alcătuit dintr-o suită de eseuri asupra culturii și literaturii române, privite dintr-o
DANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286680_a_288009]
-
Pe lângă eseuri literare, D. semnează frecvent în paginile „Tribunei” interviuri cu personalități ale vieții culturale românești și străine. SCRIERI: Partea și întregul. Liniamente în antropologia filosofică românească, Cluj-Napoca, 1994; În scorbura din oglindă, Cluj-Napoca, 1997; Adevăr și interes din perspectiva sociologiei cunoașterii și antropologiei filosofice, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Valeriu Axinte, Ion Maxim Danciu, ECH, 1994, 1-3; Mircea Muthu, „Partea și întregul”, TR, 1995, 10; Gheorghe Cordoș, „Partea și întregul”, ST, 1995, 4-5; Constantin Cubleșan, „În scorbura din oglindă”, TR, 1997
DANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286680_a_288009]
-
valențele continentale și mai mult decât doar continentale ale Sibiului în actualitatea universală” (Mircea Ivănescu, Continent, 1/1990). Rubrici: „Reporter pe mapamond”, „Gând românesc - Idee europeană”, „Jurnal - Continent”. În primii ani, revista publică numeroase studii despre istoria Transilvaniei, articole de sociologie, politologie, economie, traduceri din reviste străine, reportaje. Colaborează cu versuri Ion Mircea și Vasile Avram. Numărul 2 din 1990 conține o povestire inedită de Vasile Voiculescu și studiul lui Constantin Noica, Ardealul în spiritualitatea românească, iar numărul 7 din 1990
CONTINENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286394_a_287723]
-
1945, București), eseist și romancier. Este fiul Elenei (n. Dobrescu) și al lui Gheorghe Constantinescu. Termină Liceul „N. Bălcescu” la Târgoviște (1963), absolvind apoi secția de filologie a Institutului Pedagogic din București (1966), iar în 1972, Facultatea de Filosofie, secția sociologie, a Universității din București. Lucrează ca sociolog și bibliolog. Debutează cu versuri în „Amfiteatru” (1966), revistă ce îi acordă, în 1968, un premiu pentru debut. Debutul editorial al lui C., cu prozele scurte din volumul Ciudățenii de familie (1968), este
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
grupeze generația ’80, și de Mircea Cărtărescu care, respingând ideea că misiunea scriitorului ar fi gazetăria politică, pledează pentru „o orientare pur literară”. O caracteristică a C. este caracterul compozit, fiind incluse aici și articole, eseuri sau editoriale de politologie, sociologie (semnate de Andrei Cornea, Liviu Ioan Stoiciu, Florin Iaru, Elena Ștefoi ș.a.), pe lângă cele literare propriu-zise. Cronica literară este ținută de Cristian Moraru și de Ion Bogdan Lefter, alături de ei scriind și Ioana Pârvulescu, Dan C. Mihăilescu, Mircea Vasilescu. Versuri
CONTRAPUNCT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]
-
special privind conceptul de personaj și mijloacele retorice (Ioan Slavici, Romanele vieții, 1977). Tot ceea ce va scrie criticul se axează pe roman. Geneza romanului românesc (1985) ocupă, din acest punct de vedere, o poziție centrală. Lucrarea cercetează fenomenul cu mijloacele sociologiei moderne a literaturii și a mentalităților, definindu-l în raport cu trei factori: formarea publicului, geneza textului și apariția autorului. Cronologic, investigația subîntinde intervalul de la începuturi până spre sfârșitul secolului al XIX-lea: drumul de la imitația pură la cea autohtonizantă (N. Filimon
COSMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766]
-
de stil. Întrebările teoreticianului privesc domeniul, virtuțile și servituțile disciplinei, șansele reale și iluziile ei, perspectivele ivite la orizont prin fluidizarea granițelor dintre strategiile interne și epistema altor științe. La cristalizarea acestei concepții au contribuit, în anii formării, contactul cu sociologia lui D. Gusti și îndeosebi cu H.H. Stahl, ca și interesul pentru istoria socială, aceste științe cauționându-i mai târziu cercetările de istorie a mentalităților și a spiritului public, precum și pe cele de teorie a lecturii și de sociologie a
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
cu sociologia lui D. Gusti și îndeosebi cu H.H. Stahl, ca și interesul pentru istoria socială, aceste științe cauționându-i mai târziu cercetările de istorie a mentalităților și a spiritului public, precum și pe cele de teorie a lecturii și de sociologie a instituției literare. Alte modele sunt D. Popovici, T. Vianu și G. Călinescu. În demersurile sale, C. adoptă o dublă perspectivă: a „aproapelui”, prin close reading, și a „departelui”, adică a proiectării fenomenului pe coordonate din ce în ce mai largi; a operei ca
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
de debut. De data aceasta obiectul cercetării îl fac rădăcinile luministe ale pașoptismului literar, viața și opera lui Alexandrescu și Bolliac, ecourile pașoptiste și postpașoptiste la Eminescu, literatura muntelui, traducerile și traducătorii din prima jumătate a secolului - un studiu de sociologie literară cu metode la zi - ș.a. Tot ce a scris C. până în 1972 pregătește într-un fel sau altul impunătoarea sinteză Originile romantismului românesc (Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române și Premiul Asociației Scriitorilor din București), lucrare fundamentală cu privire la „spiritul public
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
I-V, 1967-1986), precum și lucrările Gândirea românească în epoca pașoptistă (1830-1860) (I-II, 1968), Reviste literare românești în secolul al XIX-lea (1970), Structuri tematice și retorico-stilistice în romantismul românesc (1830-1870) (1976), De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc (1982), ediția facsimilată a revistei „Propășirea” (1980), numeroase ediții; a îngrijit și însoțit cu o densă introducere antologia I. Heliade-Rădulescu interpretat de... (1980). Vocația teoretică este ilustrată pe deplin de Regula jocului (1980) și Introducere în teoria
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
Alecsandri), rolul publicului în orientarea repertoriului teatral de la jumătatea secolului al XIX-lea ș.a.m.d. Introducere în teoria lecturii (tradusă în 1993 în Italia) reprezintă o sinteză interdisciplinară a problematicii lecturii, convocând cunoștințe de teoria textului, semiotică, psihologie și sociologie a receptării, hermeneutică, critică și istorie literară. Semnele vremii (1995) e o culegere de cronici și intervenții în jurul unor autori și cărți (multe sunt ediții critice sau volume de inedite). O secțiune Pro domo, cu interviuri, este utilă în înțelegerea
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
în colaborare cu Mariana Costinescu și Petre Costinescu); I. Heliade-Rădulescu interpretat de..., introd. edit., București, 1980; Scrieri literare inedite. 1820-1845, pref. edit., București, 1981 (în colaborare cu Petre Costinescu și Andrei Nestorescu); De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc, București, 1982. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Paul Cornea, „Originile romantismului românesc”, RL, 1972, 8; Vlad, Convergențe, 77-83; Georgescu, Printre cărți, 12-16; George, Sfârșitul, I, 20-26; Piru, Varia, II, 72-75; Mihăilescu, Conceptul, II, 25-26; Ioana Em. Petrescu, Paul
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
, publicație apărută la București săptămânal, între 7 februarie și 14 iulie 1935 (12 numere), purtând subtitlul „Artă, literatură, filosofie, sociologie”; cu numărul al patrulea își schimbă titlul în „Critica actualității”. C. dezbate câteva probleme politice, economice și sociale ale vremii: „A critica nu poate aduce decât bine; a urma tradiția neobositei critici a gândurilor veacului trecut, desigur în spiritul vremurilor
CRITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286518_a_287847]
-
situație ca stare de fapt pentru țările dezvoltate, putem deduce doar provocările din țările emergente. Una dintre cauze poate fi Și faptul că ideile promovate de ONU sunt formulate de economiști, nu de oameni de Știință din alte domenii (ecologie, sociologie, climatologie etc.). 1.2.4. Protocolul de la Kyoto, 1997 1.2.4.1. Premisele Și obiectivele Protocolului de la Kyoto Guvernele statelor dezvoltate au realizat într-o oarecare măsură impactul negativ al poluării Și importanța dezvoltării durabile Și, în consecință, au
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
D. D. Roșca, Europeanul Bărnuțiu, Sibiu, 1944; Radu Pantazi, Simion Bărnuțiu. Opera și gândirea, București, 1967; Ist. lit., II, 562-566; Ion Iliescu, Geneza ideilor estetice în cultura românească (sec. XVI-XIX), Timișoara, 1972, 265-284; George Em. Marica, Studii de istoria și sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea, I, Cluj-Napoca, 1977, passim; Dicț. lit. 1900, 92-94; Corneliu Albu, Simion Bărnuțiu, București, 1985; Dicț. scriit. rom., I, 245-247; Ioan Oprea, Terminologia filosofică românească modernă, București, 1996, 41-46. D.M.
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]