21,114 matches
-
protagonistul cărții, I. D. Sîrbu și-a intitulat inițial romanul Candid la Isarlîk. }inta șarjei sale este în continuare maleficul sistem comunist, în spectrul căruia crede a putea descifra balcanismul nostru funciar, inadaptarea endemică a românilor la normele civilizației, el însuși socotindu-se un mittel-european, exilat pe viață într-un topos care-l aliena. Două sînt nivelele acestui mediu reprobabil. Mai întîi, la scară națională, "epoca de aur", specificată de josnica inflorescență a cultului "celui mai iubit fiu al poporului", ecou al
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
Barbu Cioculescu Citeam undeva, într-un clasic al genului, că omul obișnuit cu dificultăți, sfârșește prin a avea nevoie de ele, ca de un drog. Socot că, la fel, lectorul de mari moraliști, maeștri în tipologia umană, pe caractere, ajunge, la rândul lui, dependent de magia aforismului, de arta maximei, de seducția fragmentului, în care află statornicii de timp și spațiu, harta unei societăți și, dar
În laboratorul alchimistulu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9134_a_10459]
-
din care Iordache Golescu extrage un sens destul de evident, însă util pentru a pune la locul ei câte o întorsătură de frază pe care, trecându-i vremea, nu mai știi de unde s-o iei: "Casa ce nu troncănește pustie se socotește (Adică casa fără muiere, pustie se socotește, pentru că, din vechime, femeile purtau conduri în picere și cînd umblau troncăneau". Ultimul rînd de pilde, spre povățuire, include ziceri mai metaforice, apropiate, în elanul lor civilizator de început, de literatură. Unele dintre
Cuvinte din bătrâni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9172_a_10497]
-
destul de evident, însă util pentru a pune la locul ei câte o întorsătură de frază pe care, trecându-i vremea, nu mai știi de unde s-o iei: "Casa ce nu troncănește pustie se socotește (Adică casa fără muiere, pustie se socotește, pentru că, din vechime, femeile purtau conduri în picere și cînd umblau troncăneau". Ultimul rînd de pilde, spre povățuire, include ziceri mai metaforice, apropiate, în elanul lor civilizator de început, de literatură. Unele dintre ele, nu puține, au o largă circulație
Cuvinte din bătrâni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9172_a_10497]
-
măsura, cu alte cuvinte, de a satisface ceea ce nu s-a putut numi altfel decît gustul". Cu toate că reflexivă, critica se regăsește în rolul său "modest, de estetică practică", determinat de infinita variație a fenomenului artistic, respingînd "putința de a fi socotită drept aplicare a spiritului exclusiv teoretică". înainte de a-și articula "propria teorie", critica se cade a ține seama de "realitatea nucleară a obiectului ei de cercetat, din natura căruia să-și tragă metodele de lucru potrivite, ca și mijloacele de
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
alte mii, alte zeci de mii, sute de mii de femei oneste, cu serviciu, casă, copii, lovite de blestemul plaselor goale și al cozilor interminabile trebuind să suporte dezastrul bucătăriilor fără gaze, căldură, lumină, nu sunt și nu pot fi socotite - de nimeni - vinovate." (pag. 194) O asemenea lectură, ceva mai interesată și - fă ră dubii - mult mai interesantă, transformă toate micile reflecții din cuprinsul volumului în, așa-zicând, material auxiliar. Ele nu mai constituie un corp omogen, ci o sumă
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
Containerelor, al Sarcofagelor, al Arcului de triumf etc. Iar acestă dualitate merge și mai departe, regăsindu-se în fiecare obiect în funcție de natura acestuia, și anume distribuirea egală a interesului între volum și suprafață. Dacă, în mod absolut, Maitec poate fi socotit unul dintre cei mai puternici creatori de volume, alături de George Apostu, din întreaga noastră sculptură, creatori de volume în sine,dincolo de orice epică a formei, nici suprafața nu este scăpată de sub control sau tratată ca o realitate secundă. Ea este
Alte radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9280_a_10605]
-
de mult cunoscută a barzilor, în speță ardeleni, ai dezrădăcinării, care deplîng plecarea lor din sat, pe de alta dezolarea omului modern, neîmpăcat din varii motive cu mediul epocal. Incriminările poetului nostru înclină în ultima vreme către ipostaza ultimă: "Ne socot neghiobii terminați și sluți,/ Ne lovesc la gleznă, plînge chinga dură;/ Numai tu, iubito, știi să mă asculți,/ Veacu-i de otravă și de zgură" (Răvaș nocturn). Ori: Semn ivit anume pentru tine,/ Este propriu-mi suflet,/ Mereu visătorul.// Cum îl
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
inutilă, că musafirii puteau să se distreze prea bine și fără el. Constatarea asta îl întristă, firește, se simțea inutil. Văzând că momentul e prielnic, Maria Bonaparte le propuse să le arate un film. Toți acceptară, chiar și Melina, care socotea cinematograful o artă ce făcea concurență teatrului. Bonaparte deschise geanta de voiaj și scoase un aparat de proiecție. Cum afară lumina era încă puternică, hotărâră să intre în casă, astfel încât sufrageria se transformă pe dată în sală de cinema, chiar dacă
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
s-a aflat, nume de frunte ale culturii autohtone, nu-i inspiră îndeobște decît aprecieri distante, ironice. Precum un corectiv, expresivitatea portretelor este remarcabilă. Chipul cel mai prezent și totodată cel mai violent șarjat e cel al lui Camil Petrescu, socotit totuși un apropiat. Mostre: "Camil Petrescu îmi cere să-i sugerez lui Rosetti ca să vorbească cu Ralea și Armand, într-o chestiune capitală. Are anume intenția să plece de la Teatrul Național pentru a lua conducerea operațiilor tehnice de apărare antiaeriană
Sebastian ca personaj (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9292_a_10617]
-
care nu-l citise nimeni întrucât era greu de presupus că o carte cu un asemenea titlu ar putea avea și calități.Așa s-a călit spiritul critic local! Și tot așa și silogismul acesta: "Dacă un roman neterminat e socotit genial, unul nescris e încă și mai genial" (p. 206). Horia Ursu este un excelent observator al vieții sociale și un intelectual temeinic ancorat în spațiul cultural al Mitteleuropei. Romanul său Asediul Vienei este o carte încântătoare, una dintre reușitele
Mitteleuropa în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9294_a_10619]
-
rău că un scriitor de talia lui Eugen Barbu, care a dat cărți precum Groapa sau Princepele, s-a lăsat târât de resentimente și de frustrări, asumându-și un rol trist, chiar odios uneori, de vârf de lance împotriva scriitorilor socotiți de ŤSăptămînať Ťagenți ai Europei libereť. Poate și datorită lui s-au format în cultură în acei ani două tabere. Una a celor care încercau să se apere de presiunile regimului, delimitând Ťesteticulť de Ťideologieť, alta a celor care se
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
Gheorghe Grigurcu Cu toate că nu fără dreptate, Jurnalul lui Mihail Sebastian a fost socotit, ca și în cazul, de pildă, al lui Gide, capodopera creației sale, autorul a introdus chiar în paginile acestuia o cazuistică a speciei din care rezultă o stranie rezervă. Scrisul diaristic căruia i se dedă cu suficientă aplicație i se
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
lungă alegem cîteva nume: Mihai Ungheanu, Alex. Mihai Stoenescu, Ilie Bădescu, Gh. Buzatu. Oare ce-i unește pe toți aceștia în bătălia contra primului și deocamdată unicului text asumat oficial de președintele unei țări foste comuniste, în care comunismul e socotit criminal și (nota bene!) ilegitim? Trăsura de unire a remarcat-o foarte exact Bogdan Cristian Iacob: "într-un fel sau altul, toate aceste reacții încearcă să salveze aspectul național al experienței istorice a comunismului din România". Iritarea contestatarilor vine din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9369_a_10694]
-
un poem, despre publicistul ce ținea pe o măsuță modestă un volum considerabil, scris de mînă, pe care l-a distrus cu două zile înainte de moartea sa. Despre creatorul de literatură care-și desăvîrșea perpetuu opera pe care nu o socotea însă niciodată desăvîrșită. Despre constanța și devotamentul în prietenie, despre devotamentul în prietenie, despre modestie și gestul incomparabil de a dărui, despre locuința sa care nu cuprindea decît o cameră ce semăna cu chilia unui monah. Despre actorul de teatru
Amintirea lui Emil Botta by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/9371_a_10696]
-
literară în calitate de autentice genuri literare, "fără a jertfi frumosul adevărului, ci pe o solidă bază documentară, grijuliu adunată de el însuși". Aci ne izbim de modestia orgolioasă a compatriotului nostru care și-a recuzat sistematic înzestrarea literară (spre deosebire de E. Lovinescu), socotind critica doar un simplu adjuvant al operei iar nu o creație într-un plan propriu, ergo de sine stătătoare. Dar e oare fermă poziția sa autopenitentă? Deși dată afară pe ușă, concepția unei critici cu semnificație creatoare se întoarce pe
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
vii, mai "umane" decât cele programate să devină modele și reușind de cele mai multe ori efectul contrar. Nu m-am gândit niciodată la mine ca la un personaj pozitiv, dar am fost toată viața terorizată de ideea că aș putea fi socotită astfel. În măsura în care imaginea mea m-a preocupat (o măsură foarte mică, pentru că am fost tot timpul prea ocupată cu verbul a face pentru a mai avea timp de a mă face că fac) am încercat să estompez trăsăturile care mă
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
și marșuri Un caz de indiscutabil interes, m-a convins, că și în poezie, surpriza poate fi pricinuită nu numai de inspirația creatorului sau de rezonanța versului, ci și de alte sonorități. Exemplul mi-a fost oferit de Radu Gyr, socotit de exegeții săi un "simbol al mișcării legionare", căreia i-a rămas, poate, fidel chiar și atunci când colabora la " Glasul patriei", organul pentru străinătate al Ministerului de Interne ceaușist. Cine poate ști? Toate acestea sunt, însă, mai mult sau mai
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
Literatura din perioada zisă liberală a comunismului este ocrotită asemenea arborilor seculari, ulmi ce nu se mai reproduc - e considerată ca un castel cu trecut istoric, cine deschide gura și o declară neavenită, fiindcă a fost produsă în lipsa libertății este socotit exaltat, i se pomenește numaidecât de Moromeții, de Cronica de familie, de elegiile lui Nichita Stănescu, de lirica lui Cezar Baltag, și chiar a lui Mircea Ivănescu și Leonid Dimov. Ba chiar și eu am tipărit mai multe volume de
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
dat ceea ce cerusem. Pentru mine, sexagenar pe atunci, a fost ca o a doua tinerețe. Numai faptul că fusesem cu tine și cu Petre Stoica, merita. - Scriind despre Titus Popovici, i-ai atașat formula memorabilă de "clasic încă în viață". Socotești că mai hălăduiesc între noi și alți clasici de același tip? - Dacă Academia Română n-ar fi, mai departe, aceea a lui Nicolae Ceaușescu - și d-na - fenomenul m-ar mira și indigna. însă cum la noi tranziția a luat doar
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
problemele nemijlocite ale construcției și ale reprezentării. Însă dincolo de planul tehnic și de cel formal, sculptorul țintește unul mult mai larg, în care ideile narative sînt prelungite într-o evidentă perspectivă spirituală. Așa cum la nivelul ei perceptibil expoziția poate fi socotită o demonstrație privind succesiunea și simultaneitatea formelor și a tehnicilor, în substrat ea este o încercare de a ordona sugestii de natură existențială și morală. într-o definiție sumară, propunerea plastică a lui Marcu este un eseu despre animalitate și
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
natură. - Nu vă enervați. Cred că aveți dreptate. Revin. Cap născut la... - Nu pricepeți că nu e inclusă? - Data? - Da, data. - Nici data nu e inclusă? - Văd că repet de pomană. Profesiunea, inteli-gen-ța, gradul de uzură. Anii de război se socotesc dublu. Câți? - Ce? - Câți ani de război are capul dumneavoastră? - Ca toată lumea, presupun. - Nu, bombardamentele se socotesc în plus. Ați fost bombardată? Sunt și unii care nu au fost. Bom-bar--da-mentele în direct uzează enorm. Așa se con-si-deră. Vreți un cap
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
inclusă? - Data? - Da, data. - Nici data nu e inclusă? - Văd că repet de pomană. Profesiunea, inteli-gen-ța, gradul de uzură. Anii de război se socotesc dublu. Câți? - Ce? - Câți ani de război are capul dumneavoastră? - Ca toată lumea, presupun. - Nu, bombardamentele se socotesc în plus. Ați fost bombardată? Sunt și unii care nu au fost. Bom-bar--da-mentele în direct uzează enorm. Așa se con-si-deră. Vreți un cap fără bombardament? - Unul fără război, dacă se poate. - Nu există așa ceva. Nici decedate, nici infantile. Schimburile înainte de
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
reacțiilor vehemente (ale protestanților, ortodocșii tăcînd mîlc), papa nu și-a contrazis cardinalul. Mai mult, el a făcut pe placul aripii tradiționaliste a Bisericii Catolice, profund minoritare, de altminteri, revenind la liturghia în latină. în anumite condiții, desigur. Tradiționaliștii au socotit din prima clipă că anii ^60 (încheiați cu promulgarea liturghiei în limbi locale) au provocat mari daune catolicismului, în primul rînd pentru că au permis reluarea dialogului interconfesional. Papa Benedict al XVI-lea se desparte așadar, mai repede decît ar fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9415_a_10740]
-
Blajul". Iritat de faptul că unei publicații i se aplică un tratament atât de aspru încă de la primul număr, Pavel Dan scrie: " Întâi vor cunoaște domnii de la Gând românesc că, după întâiul număr, nu se poate judeca o revistă. Te socotești mult, alegi ce ai mai bun și crezi că vei scoate o revistă care sperie lumea. Când colo, iese cu totul altceva. Așa s-a întâmplat și cu nr. 1 al D-lor - o vor recunoaște cred și pe asta
Centenar Pavel Dan - Colaborator la revista "Blajul" by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9414_a_10739]