2,462 matches
-
ni cii din Ploiești îi ridică pe amândoi și îi aruncă în închisoare, dar mai întâi percep gloaba pe păcatul trupesc, în fapt singurul lucru care îi interesează cu adevărat. La câteva zile, după ce scapă de la închisoare, coșmarul Radei reîncepe: socrul își reia vechile avansuri, întrucât pedeapsa nu l-a speriat prea tare. La 20 iulie, Rada se spovedește din nou preotului, mărturisindu-i „că socru-său tot îi mai face supărări ca și mai nainte“. Dar preotul nu intervine, până
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care îi interesează cu adevărat. La câteva zile, după ce scapă de la închisoare, coșmarul Radei reîncepe: socrul își reia vechile avansuri, întrucât pedeapsa nu l-a speriat prea tare. La 20 iulie, Rada se spovedește din nou preotului, mărturisindu-i „că socru-său tot îi mai face supărări ca și mai nainte“. Dar preotul nu intervine, până într-o zi când femeia disperată își strigă durerea în fața Bisericii din sat în văzul și auzul tuturor, avertizându-i „că socră său Nedelea s-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a copiilor. Pe scurt, învoiala în tre doi tineri fără acordul părinți lor este considerată nulă. Înțelegerea de căsătorie dintre Stan hol teiul și Ilin ca nu are nici un temei, deoarece ea nu se bucură de binecuvântarea părinților. Reclamându-și socrul că se opune căsătoriei lor, Stan nu are câștig de cauză, dreptatea fiind acordată tată lui care are dreptul, conform glavei 254 din Pravilă, să se opună căsătoriei. Judecătorul conchide: „oprește Măritișul fetei unde va fi peste voia părinților“. De
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pregătirile pentru Măritișul unei fete. În aces te circumstanțe, foaia de zestre apare ca un document elabrato în pripă și sub presiunea momentului, textul scris lăsând să se întrevadă situația precară a părinților, discuțiile fierbinți din jurul mesei, nemulțumirile ginerilor și socrilor, umilința fetelor. Foa ia de zestre se discută în preziua logodnei, la cârciumă în tre bărbați sau acasă cu vinul și bucatele pe masă pentru a muia pretențiile ginerilor și cuscri lor, sau numai pentru că așa „se cade“. Momentul poartă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
logodnei, la cârciumă în tre bărbați sau acasă cu vinul și bucatele pe masă pentru a muia pretențiile ginerilor și cuscri lor, sau numai pentru că așa „se cade“. Momentul poartă numele de „învoiala“ sau „tocmea la de la logodnă“. Părinții propun, socrii ridică suma, mamele și fiicele toarnă în pahare și ascultă cu atenție vorbele schimbate cu îndârjire întrecele două părți. Nu me le ginerelui nu este întotdeauna marcat, în mod explicit, în document, deși prezența și influența sa se simt în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
act, dar prezența sa se întrevede în spatele dia cu lui, urmărind cu atenție dacă toate cele promise sunt trecute cu exactitate, dacă ca li ta tea și cantitatea sunt notate cu grijă. Nu-i mare lucru ceea ce-i oferă tatăl socru, dar pentru el „2 boi de jug, 1 vacă cu vițelul după ia, 11 oi cu miei după ele, 1 porc și doa scro<a>fe“ și 22 stân jeni și jumătate de moșie înseamnă foarte mult. Alteori, socrul i
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tatăl socru, dar pentru el „2 boi de jug, 1 vacă cu vițelul după ia, 11 oi cu miei după ele, 1 porc și doa scro<a>fe“ și 22 stân jeni și jumătate de moșie înseamnă foarte mult. Alteori, socrul i se adre sea ză direct și numele îi este marcat alături de cel al viitoarei soții. Iată cum sună foaia de zestre a Voicăi din Bărbu leț, județul Dâmbovița: „Încredințăm cu această scrisoare a noastră la mâna Ghiocii, gineri mieu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
bune despre vrednicia lor, totuși ei sunt bărbații... Returnarea foii de zestre, a doua zi după logodnă, arată supărarea ginerelui, care fie a rupt logodna, fie numai îșimanifestă nemulțumirea față de prestația dotală, și încearcă în acest mod să-și șantajeze socrul pentru a obține mai mult. Alții își justifică gestul prin diverse alte tertipuri. Că erau amețiți în seara cu pricina de aburii alcoolului și s-au lăsat prinși în jocul căsătoriei, dar că sunt prea tineri și prea săraci pentru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Stan din Spineni. Actul este scris de Vlaico, martor și scriitor în același timp, „cu zisa și învățătura“ părinților. Cel de-al doilea act poartă iscălitura a opt martori. Primii trei - Lazăr Găvan, Radu Găvan și Cârstea Găvan - sunt frații socru lui mic, ceilalți sunt trei vecini din sat - Radu Corcodel, Radu Trocariu și Dumitru Găvan. Străini de sat sunt numai Stan Pupăză din Vineți și diaconul Dumitru Lupu din Vața. Și într-un caz, și în celălalt, părinții își pun
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de sat sunt numai Stan Pupăză din Vineți și diaconul Dumitru Lupu din Vața. Și într-un caz, și în celălalt, părinții își pun numele în document, în calitate de emitenți ai actului. Astfel, tatăl Dumitrei „semnează“: „Eu, Mihai Belu ot Răjlețu, socru care am dat“, iar mama: „Eu, Stanca, soacră cu toți feciorii“. Ea îi reprezintă pe fiii, absenți din sat în momentul desfășurării evenimentului, dar a căror moșie a fost prezervată. Cu excepția celui care redactează documente le, nici unul dintre acești martori
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
redactează documente le, nici unul dintre acești martori nu știu să scrie sau să citească, nici măcar să-și pună numele pe hârtie. Numele lor sunt iscălite de cel care se însărcinează cu redactarea foii de zestre, „cu zisa și învățătura numiților socri“, iar aceștia își puneau doar degetele „în loc de pecete“. Martorii au o tri plă funcție: dau credibilitate do cu men tului, par ti ci pă la ospățul de logodnă, se pun chezași pentru cele două părți. Ei garantează, atât prin prezența
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
că zestrea este cea în scrisă în foaie și nu alta, că alte promisiuni nu s-au mai făcut, că cele două părți își vor asuma obligațiile din ziua logodnei. Cu alte cuvinte, ginerele vaduce la bun sfârșit nunta, iar socrul va livra zestrea promisă. În caz contrar, vor plăti cheltuielile făcute la logodnă și gloaba în valoare de 100 de taleri. Lada de zestre zestrea este un important indicator economic, o mărturie asupra civilizației materiale din epocă. Lectura numeroaselor foi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
primit, ca altceva să nu se pre tin dă decât ce se află înscris acolo o dată pentru totdeauna. Acest „inventar“ are mul tiple funcții, iar munca nu este în zadar. Existența lui permite o mai bună negociere între ginere și socru; văduvia sau separarea îi vor da femeii posibilitatea de a recupera mai ușor zestrea adusă în casa soțului, micile detalii îi vor permite să-și in di vi du a li ze ze mai ușor propriile lucruri de celelalte existen
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
-i face să ajungă la un compromis. La scurtă vreme, lucrurile se reiau de unde rămăseseră înainte de a se rediscuta la cârciumă noua zestre, noua înțelegere. Documente nu meroa se păstrează detalii asupra acestor ne în țe le geri în care socri și gineri se pun din nou la masa negocierilor. Pentru a nu fi înșelat iar, ginerele cere cu insistență un act scris cu lucruri le ce nu s-au dat, cu sorocul și termenul limită de livrare definitivă a tot
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
apare târziu (1818), se constată că tații sunt întotdeauna obligați să și țină promisiunile, mai ales atunci când la mijloc se află acte scrise doveditoare asupra zestrei promise. Că reclamarea în justiție se face după un an sau șase, puțin importă, socrul se obligă să dea tot ce a promis prin foaie. De exemplu, diaconul Gheorghe din Căpșuna, județul Vlașca, este purtat prin instanță de ginerele lui, Ioan, pentru un cal, un râ mă tor, câțiva pruni și un ră zor de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Trimiterea foii de zestre, a doua zi după logodnă, semnifică refuzul bărbatului de a duce mai departe contractul încheiat, motive diverse fiind invocate. Cel mai adesea se leagă de dorința de a cere mai mult, de a-și șantaja viitorul socru. Istoria unei familii, unde dispunem de toate piesele ne cesare re constitui rii evenimente lor pas cu pas, ne dezvăluie tensiu ni le existente între gineri și socri. Documentul de la 30 mai 1794 pune în prim-plan familia și problemele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de dorința de a cere mai mult, de a-și șantaja viitorul socru. Istoria unei familii, unde dispunem de toate piesele ne cesare re constitui rii evenimente lor pas cu pas, ne dezvăluie tensiu ni le existente între gineri și socri. Documentul de la 30 mai 1794 pune în prim-plan familia și problemele ei la acest sfârșit de secol. În fapt, alături de dificultățile legate de zestre apar și dificultățile privind conviețuirea unei familii recompuse. Situația ne oferă ocazia să facem o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
părinți, propune realizarea alianței, participă la negocierea zestrei, îi prezin tă pe tineri unul altuia. De asemenea, un pețitor are și rol de chezaș în realizarea alianței, și în ceea ce privește cinstea celor doi. El își asumă responsabilitatea acestei relații, ginerii și socrii neezitând să-l tragă la răspundere atunci când intervin neînțelegerile. Hagi Avram își pune reputația în joc atunci când o recomandă pe Ancuța tovarășului său de afaceri, Gheorghe bimbașa. De aceea, atunci când Gheorghe apare în pragul casei și-i cere socotea lă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
împărțite în funcție de evenimente le aflate în derulare. Se vorbește despre darurile dinaintea nunții, darurile de nuntă și darurile de luni, mai apar apoi și darurile de la logodnă, darurile schim ba te între soți pe parcursul vieții și darurile făcute de mireasă socrilor, cumnaților și nașilor. Analiza atentă și fină a documente lor răspunde la o serie de întrebări cu privire la clasificarea, miza, semnificația, valoarea, ritualurile implicate, statutul juridic, relațiile stabilite cu persoanele prinse în jocul darurilor, obiectele dăruite. Primul dar pe care soții
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pregătită cu mare grijă de familii. Eveniment important în viața noului cuplu, ea este prilej de bucurie, de întâlnire și socializare, de stabilirea de noi și noi alianțe și punere în valoare a prestigiului, rangului și puterii economice a familiilor. Socrii mari și mici pun tot sufletul în pregătirile de nuntă. Într-o primă fază și unii, și alții încep cheltuielile pentru haine și bijuterii, pentru mâncare și băutură, pentru daruri, pentru cele trebuincioase într-o casă, pentru reparațiile ce se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nici prin gând nu i-ar fi trecut să dăruiască un dar atât de scump. Îmumbrăcată și împodobită cu darurile trimise prin „căl țuni“, mireasa așteaptă venirea celui ales. Mirele, împreună cu alți tineri, prieteni și rude, se duce la casa socrilor pentru a lua mirea sa. De acolo, merg cu toții la biserică unde se celebrează cununia religioasă, citită de un simplu preot sau de însuși Prea Sfinția Sa Părintele Mitropolit, în Cazul marilor boieri. În timpul slujbei se aruncă în sus alune, nuci, sau
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cuplu. Marii boieri sunt obligați să facă un ocol pe la curtea lui Vodă pentru a cere binecuvântarea acestuia. Abia după cununia religioasă, când tinerii au primit binecuvântarea părinților și a preotului, marele ospăț al nunții începe. O dată intrată în casa socrilor, mireasa are obligația de a face daruri pentru socri, cum nați și nași, daruri trecute întotdeauna în foaia de zestre. Ele sunt preparate înainte de către familia fetei, puse în „bohcealâcuri“ speciale și dăruite în ziua nunții. Fiecare boccealâc cu prin
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe la curtea lui Vodă pentru a cere binecuvântarea acestuia. Abia după cununia religioasă, când tinerii au primit binecuvântarea părinților și a preotului, marele ospăț al nunții începe. O dată intrată în casa socrilor, mireasa are obligația de a face daruri pentru socri, cum nați și nași, daruri trecute întotdeauna în foaia de zestre. Ele sunt preparate înainte de către familia fetei, puse în „bohcealâcuri“ speciale și dăruite în ziua nunții. Fiecare boccealâc cu prin de lucruri le tradiționale și poartă etichetă cu statutul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în foaia de zestre. Ele sunt preparate înainte de către familia fetei, puse în „bohcealâcuri“ speciale și dăruite în ziua nunții. Fiecare boccealâc cu prin de lucruri le tradiționale și poartă etichetă cu statutul fiecărei persoane vizate: „bohcealâc de ginere“, „de socru“, „de soacră“, „de cumnat“, „de cumnată“, „de nun“, „de nună“, în legătura fie căruia aflân du-se două-trei cămăși, două-trei batiste, șter ga re, una sau două basma le, ma ra me. Aceste lucruri poartă la rândul lor inscripții: că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și lăutarii din Dința care privesc numai 2,5 taleri. Nun ta se încheie cu daruri făcute de invitații la acest ospăț. Nun ta șii dă ruiesc cuplului ce se îndură a da, știind că la rândul lor vor deveni socri mari sau mici, că vor avea invitați care vor face daruri ținând cont de ceea ce au primit. Radu, fiul lui Drăgan clucer, participant la nunta unei verișoare, Nastasiia, îi dăruiește acesteia un copil de țigan. Cum nu are greșit în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]