1,510 matches
-
de către oameni. Excepțiile includ New Orleans și unele regiuni din sud-estul Statelor Unite unde carnea peștelui aligator este vândută, și regiunile vestice din sudul Mexicului și Guatemala, unde lepisosteul tropical ("Atractosteus tropicus") este un pește comestibil important. Icrele lepisosteiformelor sunt toxice. Solzi ganoizi ai acestor pești au fost folosiți în trecut în confecționarea bijuteriilor, vârfurilor săgeților și a ornamentelor. Peștii aligator sunt populari în pescuit sportiv în sudul Statelor Unite, și-au inspirat multe turnee de pescuit. Lepisosteul cu botul plat ("Lepisosteus platyrhincus
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
Saliva conține sânge, datorită faptului că dinții sunt acoperiți de gingie, care se lezionează în momentul hrănirii. Acest fapt creează un mediu prielnic dezvoltării bacteriene în cavitatea bucală. Limba este lungă, galbenă cu o bifurcație pronunțată. Pielea este întărită cu solzi ce conțin mici formațiuni numite osteoderme ce funcționează ca o armură naturală. Ca și în cazul altor varanide, dragonii de Komodo au un singur oscior în ureche, care transferă vibrațiile de la timpan către cohlee; în consecință, au un auz slab
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
în cazul altor reptile, datorită orangului vomeronazal mai degrabă decât prin folosirea nărilor. Cu ajutorul unor mișcări favorabile de curenți de aer și a mișcării capului în timp ce se deplasează, un varan poate detecta un cadavru aflat la 9 km distanță. În solzi, au plăci senzoriale ce îi ajută la simțul tactil. Varanii de Komodo preferă locurile căldurose și uscate și în mod obișnuit habitează câmpurile uscate și deschise, savane și păduri tropicale de joase altitudine. Fiind reptile, sunt ectoterme, deci își reglează
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
vertebratele actuale. Ciclostomii sunt prădători, semiparaziți și paraziți. Numele ciclostomilor se datoreaza gurii lor rotunde (din greaca "kyklos" = cerc + "stoma" = gură) Ciclostomii sunt agnatostomi (agnate) cu corp cilindric alungit, vermiform sau serpentiform, lipsit de înotătoarele perechi. Pielea este goală, fără solzi dermici și cu numeroase celule mucoase, care secretă un mucus abundent. Scheletul intern (endoscheletul) al ciclostomilor este cartilaginos sau, în parte, membranos. Coarda dorsală (notocordul) persistentă (se păstrează în tot timpul vieții) se prezintă ca un cordon întreg. În teaca
Ciclostomi () [Corola-website/Science/333343_a_334672]
-
Se hrănește cu scrumbii, aterine, hamsii, guvizi, stavrizi, crabi și creveți. Câinele de mare are o talie mică. La maturitate masculii ajung la 1-1,5 m, femelele până la 1,7 m, iar greutatea între 6-14 kg. Pielea este acoperită cu solzi mărunți, placoizi. Ambele înotătoare dorsale sunt precedate de câte un țep, de unde-i provine și numele de peștele cu pinteni. Are capul plat, gura este așezată ventral sub bot. Dinții sunt ascuțiți, așezați pe 6 rânduri, cu vârfurile îndoite de la
Câine de mare () [Corola-website/Science/334646_a_335975]
-
unele religii, este considerat animal necurat acela a cărui consumare ca hrană este tabu. Mamifere necurate sunt toate care nu au copita/unghia despicată și nu rumegă. Exemple biblice: iepurele de casă , iepurele sălbatic, porcul, cămila. Pești necurați: pești fără solzi care pot fi îndepărtați de pe piele. Alte animale acvatice necurate: animale acvatice fără solzi și înotătoare. Păsări necurate : vulturul (după soiul lui) , zăganul (după soiul lui), acvila (după soiul ei), gaia (în general neagră, după soiul ei), șoimul (după soiul
Animale necurate () [Corola-website/Science/334713_a_336042]
-
Mamifere necurate sunt toate care nu au copita/unghia despicată și nu rumegă. Exemple biblice: iepurele de casă , iepurele sălbatic, porcul, cămila. Pești necurați: pești fără solzi care pot fi îndepărtați de pe piele. Alte animale acvatice necurate: animale acvatice fără solzi și înotătoare. Păsări necurate : vulturul (după soiul lui) , zăganul (după soiul lui), acvila (după soiul ei), gaia (în general neagră, după soiul ei), șoimul (după soiul ei), corbul (după soiul lui)," struțul (după soiul lui), bufnița țipătoare (după soiul ei
Animale necurate () [Corola-website/Science/334713_a_336042]
-
4 m înălțime. Are obișnuit 20-30 cm lungime și 200-600 g; ajunge și la 40 cm și peste 800 g, rar peste 1 kg, excepțional 8-10 kg. Trăiește până la 10-12 ani. Corpul este alungit, ușor comprimat lateral și acoperit cu solzi mici. Capul și piesele operculare lipsite de solzi. Profilul dorsal puțin mai convex decât cel ventral. Capul este mare, cu gura largă terminală sau subterminală, și prevăzută cu dinți ascuțiți pe premaxilar, maxilar, palatin, dentar, limbă, placa și manubriul prevomerului
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]
-
și 200-600 g; ajunge și la 40 cm și peste 800 g, rar peste 1 kg, excepțional 8-10 kg. Trăiește până la 10-12 ani. Corpul este alungit, ușor comprimat lateral și acoperit cu solzi mici. Capul și piesele operculare lipsite de solzi. Profilul dorsal puțin mai convex decât cel ventral. Capul este mare, cu gura largă terminală sau subterminală, și prevăzută cu dinți ascuțiți pe premaxilar, maxilar, palatin, dentar, limbă, placa și manubriul prevomerului. Toți dinții sunt puternici și îndreptați înapoi. Botul
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]
-
40 m. Greutate obișnuită 1 kg; indivizi de 10-15 kg nu sunt rari, poate ajunge excepțional la 31 kg. Trăiește până la 20 de ani. Asemănător ca înfățișare cu păstrăvul de munte. Are corpul alungit, ușor comprimat lateral și acoperit cu solzi relativ mari. Capul este mare, botul scurt și obtuz. Gura largă, prevăzută cu dinți. Dentiția prevomerului este variabilă, dinții manubriului dispuși numai pe unul, sau pe două rânduri, sau în partea anterioară pe un rând, iar în cea posterioară pe
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
este un gen de pești anadromi sau dulcicoli de talia mare sau foarte mare, din familia acipenseride ("idae") răspândiți în regiunea holarctică și Asia estică. Au corpul alungit, gros în partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară. Solzi ganoizi există numai în regiunea caudală, în rest corpul este acoperit cu 5 șiruri longitudinale de scuturi osoase: un șir impar dorsal, câte un șir lateral și lateroventral pe fiecare latură. Între scuturile mari o serie de mici scuteluri dispuse
Acipenser () [Corola-website/Science/332422_a_333751]
-
semnalat numai în deltă. Lungimea obișnuită 80-100 cm, maximă 6 m. Greutatea obișnuită 80 kg, maximă 400 kg. Poate trăi 100 de ani, obișnuit nu depășește 25 ani. Are corpul alungit, gros în partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară. Solzi ganoizi există numai în regiunea caudală, în rest corpul este acoperit cu 5 șiruri longitudinale de scuturi osoase: un șir impar dorsal, câte un șir lateral și ventral pe fiecare latură. Capul este complet acoperit de plăci osoase. Botul de
Șip () [Corola-website/Science/332434_a_333763]
-
sud-estul Moldovei și în mai multe localități din Dobrogea. Preferă liziera pădurilor, tufărișurile, coastele sau viroagele cu loess sau stâncile unde există vegetație arbustivă sau arborescentă. Are spatele cafeniu, brun-gălbui sau brun-cenușiu cu o dungă mediană longitudinală deschisă pe fiecare solz. Abdomenul este galben. Se hrănește cu șopârle de ziduri, gușteri, hârciogi, popândăi, șoareci și șobolani. Prinde prada cu o viteză uluitoare, apucând-o cu gura și o sugrumând-o prin încolăcire. Este cel mai rapid șarpe din România, alunecând cu
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
medie 281,4 mm) la femele. Lungimea capului (de la vârful botului până la colțul gurii): 30 mm la masculi, 20 mm la femele. Lățimea capului (măsurată între colțurile gurii) 22-24 mm la masculi, 12 mm la femele. Folidoză (forma și dispoziția solzilor și scuturilor tegumentare). Șarpele rău se caracterizează prin solzi dorsali netezi (fără carene), fiecare solz cu două găurele (pori) apicale la vârf și sunt dispuși în jurul mijlocului trunchiului în 19 (rar 17 sau 21) șiruri transversale. Marginile scuturilor ventrale formează
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
vârful botului până la colțul gurii): 30 mm la masculi, 20 mm la femele. Lățimea capului (măsurată între colțurile gurii) 22-24 mm la masculi, 12 mm la femele. Folidoză (forma și dispoziția solzilor și scuturilor tegumentare). Șarpele rău se caracterizează prin solzi dorsali netezi (fără carene), fiecare solz cu două găurele (pori) apicale la vârf și sunt dispuși în jurul mijlocului trunchiului în 19 (rar 17 sau 21) șiruri transversale. Marginile scuturilor ventrale formează pe laturile corpului carene longitudinale slab exprimate. Scutul rostral
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
mm la masculi, 20 mm la femele. Lățimea capului (măsurată între colțurile gurii) 22-24 mm la masculi, 12 mm la femele. Folidoză (forma și dispoziția solzilor și scuturilor tegumentare). Șarpele rău se caracterizează prin solzi dorsali netezi (fără carene), fiecare solz cu două găurele (pori) apicale la vârf și sunt dispuși în jurul mijlocului trunchiului în 19 (rar 17 sau 21) șiruri transversale. Marginile scuturilor ventrale formează pe laturile corpului carene longitudinale slab exprimate. Scutul rostral distinct din perspectivă dorsală, puțin mai
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
linia median-ventrală a capului se află 2 perechi de scuturi inframaxilare, cele anterioare de obicei mai scurte decât cele posterioare. La exemplarele tinere scuturile inframaxilare posterioare se ating reciproc, iar la adulți sunt de obicei separate de un rând de solzi mici. Pe partea ventrală au 160-221 (la masculi 189-198, în medie 193,3, la femele 202-211 în medie 204,5) de plăci ventrale angulate lateral. Scutul anal este divizat. În urma orificiului cloacal se află 87-131 (la masculi de obicei 80-107
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
de gât. Ochiul este de mărime mijlocie, cu pupila rotundă. Dinții maxilari au o lungime egală. Osul palatin cu proces median mai mare decât procesul lateral. Carena hemală a vertebrelor trunchiului se termină anterior față de condil. Folidoza (forma și dispoziția solzilor și scuturilor tegumentare). Solzii capului și ai corpului au o mare importanță pentru determinarea speciilor de șerpi. Solzii mici se numesc grăuncioare, iar cei mari scuturi sau plăci. Scuturile sunt bine dezvoltate pe cap. Partea superioară a capului acoperită de
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
de mărime mijlocie, cu pupila rotundă. Dinții maxilari au o lungime egală. Osul palatin cu proces median mai mare decât procesul lateral. Carena hemală a vertebrelor trunchiului se termină anterior față de condil. Folidoza (forma și dispoziția solzilor și scuturilor tegumentare). Solzii capului și ai corpului au o mare importanță pentru determinarea speciilor de șerpi. Solzii mici se numesc grăuncioare, iar cei mari scuturi sau plăci. Scuturile sunt bine dezvoltate pe cap. Partea superioară a capului acoperită de scuturi se numește pileu
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
cu proces median mai mare decât procesul lateral. Carena hemală a vertebrelor trunchiului se termină anterior față de condil. Folidoza (forma și dispoziția solzilor și scuturilor tegumentare). Solzii capului și ai corpului au o mare importanță pentru determinarea speciilor de șerpi. Solzii mici se numesc grăuncioare, iar cei mari scuturi sau plăci. Scuturile sunt bine dezvoltate pe cap. Partea superioară a capului acoperită de scuturi se numește pileu (pileus). La balaurul dobrogean scutul rostral (situat la vârful botului) este mai lat decât
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
între scutul nazal și postnazal. Scutul frenal (loreal) puțin mai lung decât înalt care este mai mic decât scutul nazal, lungimea lui este egală cu lățimea. Sub scutul frenal (între scutul frenal și scuturile supralabiale) se află de obicei 1-3 solzi mici. Au o singur scut preocular destul de mare, sub el (între al treilea și al patrulea scut supralabial) este situat un scut subocular mic. De obicei au două, rareori trei scuturi postoculare. Sunt 2-3 scuturi temporale anterioare în primul rând
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
4 sau 5 (excepțional 3) din scuturile sublabiale se află în contact cu scuturile inframaxilare anterioare, care sunt mai lungi decât cele posterioare. Scuturile parietale prin unghiul lor anteroinferior alungit se află de obicei în contact cu scutul postocular inferior. Solzii dorsali sunt în număr de 25 (excepțional 23 sau 27), în fiecare șir transversal de solzi din jurul mijlocului trunchiului (fără scuturile ventrale). Solzii dorsali cu doi pori apicali rotunjiți sunt slab carenați longitudinal. Solzi laterali sunt netezi. Pe abdomen au
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
care sunt mai lungi decât cele posterioare. Scuturile parietale prin unghiul lor anteroinferior alungit se află de obicei în contact cu scutul postocular inferior. Solzii dorsali sunt în număr de 25 (excepțional 23 sau 27), în fiecare șir transversal de solzi din jurul mijlocului trunchiului (fără scuturile ventrale). Solzii dorsali cu doi pori apicali rotunjiți sunt slab carenați longitudinal. Solzi laterali sunt netezi. Pe abdomen au 187-224 (în medie 203-208) scuturi ventrale la masculi și 205-234 (în medie 218) la femele. Scuturile
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
Scuturile parietale prin unghiul lor anteroinferior alungit se află de obicei în contact cu scutul postocular inferior. Solzii dorsali sunt în număr de 25 (excepțional 23 sau 27), în fiecare șir transversal de solzi din jurul mijlocului trunchiului (fără scuturile ventrale). Solzii dorsali cu doi pori apicali rotunjiți sunt slab carenați longitudinal. Solzi laterali sunt netezi. Pe abdomen au 187-224 (în medie 203-208) scuturi ventrale la masculi și 205-234 (în medie 218) la femele. Scuturile ventrale de pe laturile abdomenului nu formează carene
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
în contact cu scutul postocular inferior. Solzii dorsali sunt în număr de 25 (excepțional 23 sau 27), în fiecare șir transversal de solzi din jurul mijlocului trunchiului (fără scuturile ventrale). Solzii dorsali cu doi pori apicali rotunjiți sunt slab carenați longitudinal. Solzi laterali sunt netezi. Pe abdomen au 187-224 (în medie 203-208) scuturi ventrale la masculi și 205-234 (în medie 218) la femele. Scuturile ventrale de pe laturile abdomenului nu formează carene vădite. Au 56-90 scuturi subcaudale. Scutul anal divizat, mai rar întreg
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]