3,740 matches
-
au fost descrise pentru toți hormonii hipofizei anterioare (fig. 64). Revenind la reacțiile somato-vegetative de natură hipotalamică, este de subliniat că, în timp ce ajustările vasomotorii, sudorale și hidroelectrolitice din termoreglare se realizează pe cale vegetativă simpatico-parasimpatică, frisonul termic este o manifestare pur somatică. La rândul său, comportamentul alimentar controlat de centrii foamei din hipotalamusul lateral antrenează, de asemenea, ambele sectoare ale sistemului nervos. În strânsă conexiune morfo-funcțională cu nucleii simpatici din hipotalamusul posterior se găsesc centrii ergotropi vasoconstrictori, cardioacceleratori și termogenetici. Excitarea lor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
activarea scoarței cerebrale. Hipotalamusul anterior este, din contră, sediul centrilor trofotropi de natură parasimpatică, prevăzuți cu proprietăți vasodilatatoare termolitice și neurosecretoare. Excitarea osmoreceptorilor Verney, din imediata vecinătate a nucleului supraoptic, de către presiunea osmotică crescută a plasmei sanguine determină, pe plan somatic, actul comportamental adecvat procurării și ingestiei de apă, iar, pe plan vegetativ, hipersecreția de hormon antidiuretic în hipotalamusul anterior, care este depozitat doar în retrohipofiză, în vederea lansării în circulație, la nevoie, și restabilirii echilibrului osmotic prin antidiureză. Acesta este un
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe cale nervoasă sau umorală, în vederea elaborării reacțiilor comportamentale și vegetative corespunzătoare. De menționat că, cu cât coborâm spre bulb și măduvă, cu atât rolul de integrare și control neuroreflex al funcțiilor somato-vegetative este mai limitat. Dacă la nivel mezencefalic componenta somatică este încă suficient de pronunțată, în cazul reflexelor oculo-cefalogire, reglarea circulației cu ajutorul centrilor vasomotori bulbari se realizează prin mecanisme neuroreflexe exclusiv vegetative. Homeostazia circulatorie este, de exemplu, după cum se știe, consecința reacțiilor reflexe neuroumorale compensatoare, determinate de variațiile în plus
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Porțiunea sa posterioară, bogată în catecolamine și serotonină (Vogt, 1954), integrează și coordonează activitatea sistemului simpatico-adrenergic periferic, sub raport vasoconstrictor, termogenetic și ergotrop, în general, iar partea anterioară conține centri parasimpatici vasodilatatori, termolitici, digestivi etc. Integrând componentele vegetative cu cele somatice, hipotalamusul asigură în același timp producerea reacțiilor somatovegetative complexe, adecvate diverselor acte comportamentale (alimentar, sexual, apărare etc.). La rândul lui, hipotalamusul este supus influențelor excitatorii și inhibitorii de la nivelul rinencefalului și scoarței cerebrale. Complexul rinencefalo-hipotalamic, având un rol important în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cardiovasculari din bulb. Porțiunea sa posterioară, bogată în catecolamine și serotonină (Vogt, 1954), integrează și coordonează activitatea sistemului simpatico-adrenergic, sub raport vasoconstrictor, termogenetic și ergotrop în general, iar partea anterioară conține centri parasimpatici vasodilatatori, termolitici, digestivi, neurosecretori etc. Integrând componentele somatice cu cele vegetative, hipotalamusul asigură, în același timp, producerea reacțiilor somato-vegetative adecvate diverselor acte comportamentale (alimentare, sexuale, de agresivitate, apărare etc.). La rândul său, hipotalamusul este supus influențelor excitatoare și inhibitoare de la nivelul paleocortexului (rinencefalului) și neocortexului cerebral. Complexul rinencefalo-hipotalamic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și asupra autoreglării hormonale de lungă durată. II.3. REGLAREA RESPIRAȚIEI Ion HAULICĂ, Daniela BOIȘTEANU Respirația deși este o funcție vitală predominent vegetativă, reprezintă un caz particular de implicare funcțională atât a sistemului nervos autonom, cât și a sistemului nervos somatic. În timp ce mușchii respiratori aparțin sistemului nervos somatic, fiind doar sub controlul neuroreflex al receptorilor viscerali și fibrelor aferente somato-vegetative comune, căile respiratorii și vasele circulației pulmonare sunt reglate de către fibrele vegetative eferente simpatice și parasimpatice. La mamifere și om, actul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
II.3. REGLAREA RESPIRAȚIEI Ion HAULICĂ, Daniela BOIȘTEANU Respirația deși este o funcție vitală predominent vegetativă, reprezintă un caz particular de implicare funcțională atât a sistemului nervos autonom, cât și a sistemului nervos somatic. În timp ce mușchii respiratori aparțin sistemului nervos somatic, fiind doar sub controlul neuroreflex al receptorilor viscerali și fibrelor aferente somato-vegetative comune, căile respiratorii și vasele circulației pulmonare sunt reglate de către fibrele vegetative eferente simpatice și parasimpatice. La mamifere și om, actul complex al schimburilor gazoase între organism și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reglajului nervos cortico-subcortical. Întregind reglarea reflexă cu componenta voluntară, scoarța cerebrală face posibilă efectuarea unor acte comportamentale de mare complexitate în timpul și cu participarea determinantă a ventilației pulmonare. În felul acesta, respirația îndeplinește nu numai funcții vegetative (metabolice), ci și somatice (comportamentale). II.3.10. ROLUL CĂILOR RESPIRATORII SUPERIOARE La rândul lor, căile respiratorii superioare dețin un rol important în producerea apneelor din somn. Constituind calea comună a tractusurilor digestiv, respirator și fonator, structura anatomică a acestuia este adaptată funcțiilor sale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
țesut limfoid), cu rol în reținerea bacteriilor și toxinelor. Esofagul, situat în torace, reprezintă un segment tubular, lung de 25-30 cm la individul adult, ce realizează legătura dintre faringe și stomac. Musculatura esofagului este striată și netedă, inervată de fibre somatice și vegetative, ambele de origine vagală. În porțiunile inițială și finală ale esofagului se găsesc două sfinctere, respectiv sfincterul esofagian superior (faringo-esofagian), format din mușchiul cricofaringian striat și constrictorul faringian neted, care previn intrarea aerului în esofag, și sfincterul esofagian
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
anusului, ce se găsește relaxat atunci când colonul este destins. Sfincterul anal extern menținut, de asemenea, permanent în contracție tonică este constituit din fibre striate, voluntare. El este localizat în jurul sfincterului neted și parțial distal de acesta, fiind sub control nervos somatic. Senzația și reflexul de defecație sunt declanșate de umplerea și distensia ampulei rectale de către materiile fecale. Odată atins pragul critic al distensiei peretelui rectal, se declanșează „reflexul de defecație intrinsec”, prin semnale spre și dinspre plexurile mienterice, ce vor controla
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
actul defecației. În cazul în care acesta poate avea loc, reflexul slab mienteric descris anterior se intensifică, realizând „reflexul de defecație parasimpatic” prin creșterea frecvenței impulsurilor aferente rectale, care ajung pe calea fibrelor parasimpatice ale nervilor pelvici și a nervilor somatici rușinoși interni la centrul sacrat parasimpatic al defecației S2-S4. De aici, prin fibre parasimpatice, pleacă impulsurile eferente, care intensifică peristaltismul colonului descendent, sigmoidului și rectului, concomitent cu creșterea gradului de relaxare a sfincterului anal intern (ambele efecte sunt de natură
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de condiționarea reflexului în funcție de diverși factori (timp, orarul meselor). II.4.10. REGLAREA INGESTIEI DE ALIMENTE În condiții de sănătate, există un echilibru perfect între nevoile organismului în substanțe alimentare și aportul acestora, echilibru reglat pe cale neuro-umorală, cu participare atât somatică, cât și vegetativă. Aportul alimentar este controlat de un mecanism pondero-static de scurtă și de lungă durată. Mecanismul de scurtă durată asigură controlul ingestiei de hrană cu ocazia fiecărui prânz, prin intermediul cuplului foame-sațietate. Mecanismul de lungă durată asigură echilibrul dintre
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
urinare și relaxarea sfincterului intern. Putem considera, deci, inervația simpatică ca un sistem al reținerii urinei și umplerii vezicale, în timp ce inervația parasimpatică este responsabilă de evacuarea rezervorului vezical în timpul micțiunii. Dar, în afara acestei inervații, căile urinare prezintă și o inervație somatică, mai ales pentru uretra posterioară. Sfincterul extern este inervat de fibrele nervului rușinos intern, care are rolul de a crește tonusul acestuia, așa încât face posibilă rezistența la presiunea intravezicală de până la 70 cm3 apă (fig. 131). Deci, aparatul musculos vezico-sfincterian
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
numele de enurezis, și se datoresc tulburării actului neuro-reflex sau de coordonare centrală a reflexului de micțiune, manifestat prin micțiuni nocturne involuntare. II.5.11. CONTROLUL REFLEXULUI DE MICȚIUNE Micțiunea este un act reflex spinal sub control vegetativ parasimpatic și somatic, facilitat sau inhibat de numeroși centri nervoși supraspinali, a căror stimulare aferentă determină pe căi eferente impulsuri ce favorizează sau inhibă micțiunea prin influențarea pragului de excitabilitate a centrului reflex medular. Reflexul de micțiune este declanșat prin creșterea presiunii intravezicale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Actul reflex al micțiunii are la bază circuitul polineuronal supraspinal produs de creșterea progresivă a presiunii intravezicale și stimularea fibrelor aferente mielinice de tip A-delta de la nivelul vezicii. Activitatea aferentă vezicală intensă activează căile supraspinale bulbo-pontine generatoare de mesaje somatice și vegetative la centrul reflex medular al micțiunii de la nivelul măduvii sacrate (fig. 133). Având la bază reacții vezicale somato-vegetative produse de depășirea capacității de distensie a vezicii urinare, micțiunea este deci sub controlul reflexului medular sacrat parasimpatic, întregit de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
centrul reflex medular al micțiunii de la nivelul măduvii sacrate (fig. 133). Având la bază reacții vezicale somato-vegetative produse de depășirea capacității de distensie a vezicii urinare, micțiunea este deci sub controlul reflexului medular sacrat parasimpatic, întregit de circuitul nervos supramedular somatic realizat pe căi cortico-subcortico-spinale piramidale. Căile aferente vezicale proprioceptive urmează traseul nervului pelvic și pătrund în măduvă prin rădăcinile posterioare, făcând sinapsă în motoneuronii din cornul anterior al segmentului medular S2-S5. Fibrele eferente motorii părăsesc măduva sacrată prin rădăcinile anterioare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
situat în hipotalamusul posterior și altul inhibitor în hipotalamusul posterior. Influența acestor structuri supraspinale se exercită atât pe căile reticulo-spinale cât și a căilor piramidale. Alți centri supramedulari, cum ar fi nucleii bazali, cerebeloși și corticali sunt implicați pe căi somatice în declanșarea, inhibarea, întreruperea sau oprirea voluntară a micțiunii în orice stadiu al acesteia. II.6. FUNCȚIILE PIELII ȘI REGLAREA LOR Ion HAULICĂ Pielea este cel mai mare organ al corpului uman cu greutatea de 4-6 kg și suprafață de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
O primă informație autoreglatoare o constituie concentrația plasmatică a STH. Prin reacții de feedback, aceasta determină stimularea sau inhibarea secreției hipofizare a hormonului. Ca factori stimulanți nespecifici intervin hipoglicemia, aminoacidemia și hormonii tiroidieni care acționează sinergic cu STH asupra creșterii somatice. Atât hipoglicemia insulinică cât și cea de foame intensifică secreția de STH. Hiperglicemia, dimpotrivă, determină scăderea concentrației sale plasmatice. Dintre aminoacizi, arginina este cea mai eficace, perfuzia acesteia folosindu-se în clinică pentru explorarea funcțională a secreției hipofizare de STH
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
privințe marile funcții ale organismului (circulație, respirație, digestie, excreție etc.) sunt similare la mamifere, funcția de reproducere prezintă în cazul speciei umane anumite particularități atât sub aspectul activității secretorii a gonadelor, cât și sub acela al reglării neuroreflexe vegetative și somatice voluntare. Se știe că în timp ce sexul are determinare genetică, caracterele sexuale secundare depind de secreția endocrină și exocrină a ovarelor și testiculelor. Ca și pancreasul, acestea îndeplinesc rol secretor dublu atât exocrin, cât și endocrin. Funcția exocrină a gonadelor este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
senzori termici care, conform teoriei set-point (punct de referință), întrețin o stare de echilibru balansat între cele două categorii de neuroni termosensibili. Temperatura corpului este reglată în limitele set-pointului, menținut de către complexul preoptic/hipotalamus anterior și hipotalamusul posterior cu participare somatică și neuroendocrină multiplă. Ca mecanisme efectoare de menținere a termoreglării în limite normale, participă autoreglarea reflexă simpatico-parasimpatică și reacțiile comportamentale, întregite de veriga neuroendocrină centrală și periferică. Componenta vegetativă reflexă predomină la nivelul hipotalamusului posterior în cazul neuronilor simpatici și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
somato-vegetativo-endocrine. În esență, este vorba de stimularea predominant directă sau reflexă a centrilor termogenetici din hipotalamusul posterior sau a centrilor termolitici din hipotalamusul anterior (fig. 156), urmată de reacții producătoare sau de pierdere a energiei calorice pe trei căi principale: somatică, vegetativă și endocrină. Reacțiile somatice sunt reprezentate de modificările tonusului și contractilității musculare. Frigul, de exemplu, provoacă într-un prim moment creșterea tonusului muscular, urmată de contracții musculare involuntare, sub formă de frison termic, ca modalități de intensificare a proceselor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de stimularea predominant directă sau reflexă a centrilor termogenetici din hipotalamusul posterior sau a centrilor termolitici din hipotalamusul anterior (fig. 156), urmată de reacții producătoare sau de pierdere a energiei calorice pe trei căi principale: somatică, vegetativă și endocrină. Reacțiile somatice sunt reprezentate de modificările tonusului și contractilității musculare. Frigul, de exemplu, provoacă într-un prim moment creșterea tonusului muscular, urmată de contracții musculare involuntare, sub formă de frison termic, ca modalități de intensificare a proceselor termogenetice. Frisonul termic este actul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
eferente coboară prin punte și formația reticulată bulbară la nervii musculaturii striate. Pe această cale, contracțiile musculare din frisonul termic realizează în scurt timp creșterea temperaturii corporale cu 3 - 4°C. Activitatea musculară voluntară este cea de-a doua manifestare somatică care contribuie la activarea proceselor termogenetice generatoare de căldură. Componenta vegetativă simpatico-parasimpatică realizează adaptarea circulației pielii și secreției sudorale la necesitățile locale și generale ale termoreglării. Pierderea de căldură prin procesele fizice de conducție, convecție, iradiere și evaporare este direct
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale organismului variază în efort în limite destul de largi, fără a depăși granițele normalului. Asemenea variații adaptative se întâlnesc mai ales în cazul efortului fizic de performanță. Acesta determină reacții neuro-umorale de adaptare din partea întregului organism, începând cu sistemul nervos somatic, coordonator al motricității voluntare, și sfârșind cu funcțiile vegetative (cardio-vasculară, respiratorie) și endocrino-metabolice, indispensabile asigurării substratului energetic al contracției musculare. La rândul lor, suprasolicitările psiho-emoționale se însoțesc de reacții somato-vegetative de diferite grade, reprezentate de fenomene de încordare sau de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ex., clorură de aluminiu), drogurile anticolinergice, toxina botulinică, unele psihotrope și chiar simpatectomiile endoscopice chirurgicale pot fi încercate cu rezultate satisfăcătoare. Pandisautonomia adevărată (Neuropatia pan-autonomă acută) Reprezintă instalarea acută a unei insuficiențe simpatice sau parasimpatice, în absența disfuncției nervoase somatice. Studiile neuropatologice au demonstrat inflamație-mononucleară a epinervului (Suarez și colab., 1994), reducerea numărului de axoni (Low et al, 1983), ca și regenerare axonală, sugerată de un număr crescut de axoni mici (Appenzeller & Narufeld, 1973). Disautonomia cu aspecte neurologice Sindroame dureroase
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]