35,079 matches
-
care cereau "Moarte intelectualilor!"), ci de către Emil Constantinescu! De la primul n-am cerut nimic, de la al doilea am așteptat totul! Or, a sări astăzi din nou, necondiționat, în ajutorul celor care (cuvântul nu e prea tare!) au terfelit și batjocorit speranțele de schimbare ale unei părți din populație înseamnă mai mult decât o eroare: înseamnă un păcat de neiertat! Prin tehnici de fakiri de bâlci, conducătorii de azi au anihilat orice posibilitate de a fi trași la răspundere. Comportamentul abuziv, ciocoismul
Fakiri și vizitii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17276_a_18601]
-
imorală de codoși, niște iresponsabili, abili, poate, în mânuirea condeiului, dar totalmente lipsiți de onoare. Oricât de mare ar fi spaima de revenirea hoardei iliesciene, mai frică ar trebui să ne fie de lichelele care au batjocorit - cu girul nostru - speranțele a milioane de români. Trăim, deja, în posteritatea acelei vinovății.
Fakiri și vizitii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17276_a_18601]
-
a reformelor postbelice, dl Heinen consideră că date fiind neajutorarea gospodăriilor țărănești nou create cu credite pentru înzestrare și nici asigurarea dreptului universal și egal la vot (pentru bărbați) cu condiții legislative pentru netrucarea alegerilor au dus la ceea ce numește "speranțe înșelate", încît din criza vechiului naționalism (cu o tradiție de cîteva bune decenii) s-a născut noul naționalism. De abia în al V-lea capitol se intră în tema anunțată, analizîndu-se, cu o bună documentație, antisemitismul studențesc, Liga Apărării Național
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
Manciu și a lui Ion Moța care l-a împușcat nemortal, în închisoarea Văcărești, A venit, apoi, pentru țară grava recesiune determinată de criza economică mondială și, în iunie 1930, înscăunarea, pe tronul României, a regelui Carol al II-lea. Speranțele investite în PNȚ, la putere din noiembrie 1928, au fost înșelate, deși nimeni, ca partid democratic, nu putea înfrînge realitatea dură a crizei. Toate aceste fapte au contribuit, totuși, la fortificarea mișcării legionare. Regele venise, desigur, cu dorința de a
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
de Italia fascistă, ceea ce nu înseamnă că mișcarea legionară nu avea drept model politic cele două țări totalitare. Stipendiile din Germania, prin cancelaria lui Rosenberg, se îndreptau spre Partidul Național Creștin al lui Goga și Cuza, în care hitleriștii investiseră speranțe și, se pare, Goga fiind primul om politic european care a primit bani din partea celui de al treilea Reich. Finanțatorii legionarismului au fost mari industriași români (Malaxa, Mociornița, etc.) și mari negustori tot din țară. Apoi dl Heinen își propune
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
pentru paginile culturale. Atunci ni se prezenta o scriitoare plină de forță, gata să spargă canoanele și să-și apere «cu dinții» părerile despre lume și viața. Mai ales viața satului românesc. Apoi am văzut-o la televizor, că tânăra speranță a scrisului în Quebec, Canada și, ceva mai târziu, am întâlnit-o «în carne și oase» ca autoare consacrată de critica literară și de iubirea publicului. O ființă frumoasă, delicată, fără aere de vedetism. Scriitoarea a publicat 6 volume, dintre
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
civile, responsabile și creatoare de bunuri - mai mult sau mai puțin simbolice. Ion Iliescu n-a putut să înțeleagă asta atunci și nu e de mirare că nu poate nici azi. Produs al comunismului, care l-a (de)format fără speranță, fostul președinte operează automat cu alternative triviale și simpliste: comuniști sau naziști; golani sau cetățeni respectabili; intelectuali sau muncitori; a munci sau a gîndi etc. Vara trecută, cînd România a fost invitată de onoare la Festivalul organizat de Smithonian Institute
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
o serie de valori fundamentale ale societății democratice, bazate pe o economie prosperă de piață și pe respectul drepturilor individuale inalienabile. Îi datorăm, printre altele, discreditarea noțiunii de societate democratică, stimulată să penduleze în percepția publică într-o alternativă fără speranță: la o extremă haosul, bunul plac, liberul arbitru etc., la cealaltă, liniștea garantată de despotismul luminat - sinonim reciclat al paternalismului de tip stalinist. Să adăugăm războiul eficient împotriva ideii de economie de piață, a proprietății sacrosancte, inalienabile și garante a
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
nul, mai știu./ Dincolo, ritul nu-l mai știu:/ ce înger mîntuie nevroza// cînd lacrimele-n harpe, trec/ nu sînge ca de nalbe perne?/ Un sînge cade-n alb, - eterne,/ cînd lacrimile-n har, petrec?" (Șase șspre șapteț holorime sau speranța de a suprima șnepedepsitț aerul dintre cuvinte). Cu o nostalgică dispoziție, poetul-poet acceptă a funcționa ca un poet-prozator, sub zodia veacului al XIX-lea, în care un Nicolae Filimon, un Ion Ghica, un Al. Odobescu zugrăveau lumea lor într-o
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
cînd, seara,/ iatacele-n eșarfe-ncep;/ ea tace leneș; arfe-ncep;/ culoarea minte) (pe cînd seara// alb astru-n cearcăn vînăt, ori/ mărgea-n privirea mea aprinde),/ mărgean, privirea mea, a prinde,/ albastru-ncearcă-n vînători!" (Șase șspre șapteț holorime sau speranța de a suprima șnepedepsitț aerul dintre cuvinte). Sau Macedonski cel al tardivelor rondeluri valsante: "În unduire ca de șarpe/ de pene, umerii ei cad;/ de pe neumerii ei cad,/ în unduire cad, eșarpe.// De vreme ce-am dezvăluit,/ la spuma nopților
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
în cercu-i clar./ Deochiu-i vag. Încercui clar/ (o, Père-Lachaise în lacrămi!), plînsă,// una din urne (e a ei?)/ cu tuberoze,-n aurora/ cu tube roz. E-n aur ora./ Una din urne e a ei. " (Șase șspre șapteț holorime sau speranța de a suprima șnepedepsitț aerul dintre cuvinte). Putem semnala și ceea ce avem impresia că e o persiflatoare anticipare textualistă - o poezie a poeziei țesută din firele mărturisirii simbolic-tehnice, în dualitatea revelării obiectului așa-zicînd tematic și al obiectului așa-zicînd meșteșugăresc, coincidente
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
lor de estropiați cultural viziera de cruciați ai cauzelor nobile și ai principiilor generoase, aliindu-se din pur și jalnic oportunism fie unora, fie altora dintre cei prinși în vîltoarea carnagiului, ațîțîndu-l în mod iresponsabil, făcînd și făcîndu-se ecou, în speranța nemărturisită că vor cîștiga astfel un pic de substanță, un pic de notorietate, un pic de existență, că se vor smulge din neantul mediocrității, neant totuși - totuși! - fără culoare și fără frontiere, fără apartenență de religie, origine etnică, sex, convingeri
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
în culmea gloriei științifice (cu lucrările sale de istoria religiilor, miturilor, simbolurilor, tehnicile yoga, șamanism ș.a.) ținea mult ca opera sa literară să-i fie reeditată în țară. De-abia la sfîrșitul anilor șaizeci, în acel deceniu de liberalizare relativă, speranțele sale încep să se împlinească. Și, în 1969, apar simultan două volume. Cel dintîi, cuprinzînd Maitreyi și Nuntă în cer, ediție cu o prefață de Dumitru Micu și La țigănci și alte povestiri (proza sa fantastică), ediție cu o prefață
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
și răni// deasupra și dedesubt/ o veșnică mare de ceață/ visează să-nece ființa/ în fîșii de cenușă// mi-e sete el tu/ nesigur gîndești gîndul meu/ clepsidra se-ntoarce/ și parcă aștept o pedeapsă// m-apropii de rug/ cu speranța că mă va bea/ dar intru în priveliște/ ca într-un tablou plin de nori/ de fantome uscate/ de foste măceluri de apă" (el tu). Între eul poetic și destinatarul poeziei se instituie un duet. Rezultatul e o restructurare, o
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
pe cîmp cu Montaigne sub braț sau traversînd înot Borcea cu o Enziklopädie de filosofie ținută într-o mînă deasupra capului. (Eu însumi l-am zărit, ani buni după aceea, citind Xenofon pe tripozii digului de la Neptun). Și, în lipsa oricărei speranțe sau ambiții profesional realizabile, "cu atît mai vie îmi era pofta ce-o pofteam, aceea de a construi un edificiu de cuvinte". Cititul și scrisul au reprezentat puntea care a unit generațiile noastre. Și Balotă, și noi am supraviețuit prin
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
prea bine numite "vocile demnității", răsunînd puternic, cu ecou multiplu, deoarece acești semeni de-ai noștri reprezintă valori intrinsece, nicidecum simple reflexe de caritate. Mila, ca factor social, constructiv, își pierde aproape întrutotul conturul, atunci cînd oamenilor li se propun speranțe reale, fundamentate, și oportunități care îi preschimbă în indivizi întrutotul capabili să-și edifice, ei înșiși, cu forțe proprii, viitorul (cuvînt magic și atotcuprinzător). Este ușor, la urma urmei, să vorbești despre orizont ca despre o linie de care te
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
și de centru în agenda noastră, preocupările noastre trebuie să aibă în vedere administrarea, instituțiile și construirea capacității instituționale". Firește că există și destule motive de satisfacție: de pildă, contemporaneitatea noastră este locul în care s-a petrecut "minunea" ca speranța de viață, longevitatea medie, să crească - în doar patru decenii - mai mult decît pe parcursul a patru milenii, în pofida realității triste, aceea că săracii lumii și-au sporit numărul cu peste 100.000.000 (în comparație cu datele din deceniul anterior). Alt paradox
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
lustral și geneziac mai expresiv ar putea apela autorul decît la apă? "acum să spuneți la ce mă gîndesc:// apă se bîlbîie alienarea/ apă cere extazul/ apă strigă ficțiunea/ apă se roagă apa/ zece mîini deschid robinetele/ transfigurate - picură toate speranțele/ - încolțesc toți oamenii" (Ibidem). Poezia nu e decît o răscumpărare a avatarurilor existențiale, a trudei în solitudine pe care o presupune viața autoanalitică: "mîncare curată și zile curate așteaptă/ trupul poemului (eul creator adică rană vorbitoare)/ în timp ce intensitatea cuvîntului crește
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
săptămânal în România de azi, cu un număr constant de abonați. Mă interesează în primul rând că este citită și apreciată de tânăra generație. De la apariție, 22 este clar angajată politic, într-o formă partizană, car O prostie sau o speranță? Marele divorț din PNȚCD i-a preocupat pe comentatorii din presa cotidiană timp de mai multe zile, ca și cum plecarea echipei conduse de Radu Vasile ar fi însemnat o prăbușire a partidului condus de Ion Diaconescu. Au fost numărați membrii din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
greu să nu accepți că pentru o parte însemnată dintre români, incluzînd aici și diverși lideri politici, Europa nu e decît sordidul angro de dincolo de București. Încît Cronicarul se întreabă dacă nu cumva în exagerarea Kathrinei Lauer nu se ascunde speranța că acest "candidat haotic" care este România și-ar putea depăși condiția.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
O bătrînă cară o vară scînduri de la ambasada americană/ gînduri de iarnă roiesc deasupra noastră ca ciorile/ însă nu auzim croncănitul răgetul răcnetul.// Nicăieri nu se deschid atîtea localuri birouri/ nu se închid atîtea uși nu ard de vii atîtea speranțe./ Trecem cu fierul încins peste lucruri în lacrimi/ dar nimeni nu-și pune pe cap cenușă nimeni nu-și pune/ pe cap cenușă nimeni nu-și pune pe cap cenușă/ nimeni nu-și pune pe cap cenușă" (Legea focului). Instantaneul
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
dă valoarea personală trag ponoasele zeci, uneori sute de mii de oameni. Iar alteori întreaga populație. De un deceniu în România se așteaptă miracole, oameni providențiali și capătul tunelului. Iar pînă la apariția lor se folosesc cîrpeli și se investesc speranțe uriașe în omul care vine. Se construiesc lăcașe de cult, ceea ce nu e rău, dar din aceiași bani comunitari nu se găsesc fonduri pentru un dispensar sau pentru o nouă rețea de canalizare. Există proiecte uriașe pentru care nu sînt
Elogiile, ceasul și busola premierului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17402_a_18727]
-
de muncă, au apărut însă și cîteva nuanțe noi: se cere distincție - "colaboratori sociabili, distinși" - și mai ales inteligență: "angajăm persoane dinamice și inteligente". Ultima trăsătură e subliniată într-un anunț de natură să ne liniștească și să ne dea speranțe: "Selectăm intelectuali, profituri serioase, suplimentare, pentru persoane inteligente."
Triumful inteligenței by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17393_a_18718]
-
versuri de Verlaine-Fauré, Debussy, Ravel etc. (chiar și cîte două versiuni ale aceluiași poem). Un program ce promitea mult, o discuție interesantă despre arta liedului, despre raportul dintre cuvînt și sunet, despre alcătuirea programelor construite pe idei mi-a dat speranța că voi asculta un concert de excepție. Dar din păcate, dacă la un instrument că pianul, vioară etc., oricine poate cu stăruința să ajungă la rezultatea acceptabile cînd instrumentul este viu, și "la purtător" cea mai acută inteligență, orice eforturi
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
că la carte. Îmbătați de aerul tare al succesului, fiecare dintre ei se imagina, ca-n mitologia buddhistă, întruparea pământeannă a Înțeleptului Coposu. Dacă în plan economic, social și politic această trăire mistica a dus țară la dezastru, ne rămâne speranța că măcar în plan religios vom revoluționa sistemul de credințe mondial! Că, imediat, din trunchiul adormitului Coposu au început a se desprinde adormiți mai mici, desi vii, e în logica lucrurilor. Un buddhist, în felul său, e și Victor Ciorbea
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]