KorAP: Find »[drukola/base=spionaj & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...58 59 60 ...110 >

2,733 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

strategic - au intrat în atenția Serviciului Secret, care a decis înființarea unor Centre speciale pentru apărarea împotriva unor eventuale acte de spionaj, sabotaj și propagandă subversivă. Secția II-a Contrainformații a fost reorganizată în scopul eficientizării, pentru a contracara ofensiva spionajului străin în România, astfel: - Conducerea secției, care a fost ocupată de Niki Ștefănescu (1932-1937) și Florin Becescu (conspirativ Georgescu, 1937-1942). - Secretariatul, cu următoarele compartimente: presă, tehnic și arhivă. - Atașatura justiției militare, alcătuită din ofițeri magistrați, însărcinați cu instrumentarea cazurilor de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
străin în România, astfel: - Conducerea secției, care a fost ocupată de Niki Ștefănescu (1932-1937) și Florin Becescu (conspirativ Georgescu, 1937-1942). - Secretariatul, cu următoarele compartimente: presă, tehnic și arhivă. - Atașatura justiției militare, alcătuită din ofițeri magistrați, însărcinați cu instrumentarea cazurilor de spionaj, sabotaj și terorism identificate de Serviciul Secret. Grupa 1 Contrainformații, structurată pe compartimentele Evidență și Agentură, avea în atribuții descoperirea agenților străini și acoperirile sub care se aflau în România, prevenirea scurgerii de date din instituțiile publice centrale, anihilarea persoanelor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
alte lucrări publicate, documente din arhive etc. - a fost folosită de lucrătorii Serviciului Secret în elaborarea unor lucrări de sinteză ale unor dosare de problemă pentru conducerea statului. Alte metode pentru protecția secretelor de stat și identificarea unor organizații de spionaj au fost exploatarea agenților dubli, dezinformarea și utilizarea diplomaților oficiali în elaborarea unor studii documentare privind orașul sau țara unde se aflau acreditați. Analiza și sinteza fluxului de date au reprezentat apanajul Birourilor de Studii ale Fronturilor, care au elaborat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
inițiat de Victor Precup în 1934. Deși cazul a fost lucrat în colaborare cu Direcția Poliției de Siguranță, la momentul oportun Mihail Moruzov a acționat în așa fel încât meritele să-i revină personal și Serviciului. O altă acțiune de spionaj, în favoarea U.R.S.S., organizația Solomon-Vărzariu, anihilată în 1930, a demonstrat lipsurile și vulnerabilitățile existente în armata și societatea românească în ansamblu, dar și interesul crescând al unor puteri străine față de România. Lupta pe tărâmul informativ cu regimul comunist vecin a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
sforțările” făcute de guvernul de la Moscova. În decembrie 1937, Serviciul Secret a elaborat un material analitic despre atitudinea și activitățile subversive depuse de Moscova în favoarea reluării Basarabiei. Tot în aceeași perioadă a fost identificată și o școală de agenți de spionaj și propagandă destinată exclusiv României, condusă de Ecaterina Arbore, aflată în R.S.S. Moldovenescă. Granița de sud a României a fost unul din obiectivele principale ale Serviciului Secret, mai ales că exista o continuitate a problemelor care au afectat siguranța statului

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Ștefan Stoianof, zis Nicola Cujarov, pentru ca „în felul acesta acțiunea teroristă să capete o autenticitate oficială”, după cum arată un raport informativ. Acțiunile desfășurate de Ungaria după 1919 în favoarea reluării Transilvaniei au fost analizate și sintetizate în studiul Acțiunea Serviciului de spionaj și propagandă maghiar din România, elaborat în perioada 1936-1937, care a arătat ca minoritarii dețin 80% din industria transilvană și bănățeană, aveau 209 publicații în 1935, față de 59 în 1919 și dispuneau de 400-500 asociații culturale, religioase, sportive sau de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
coruperea autorităților administrative, întreprinderile industriale conduse de maghiari au găsit modalități de a se sustrage taxelor și impozitelor, sumele fiind trimise în străinătate și utilizate în acțiuni potrivnice României. Presa minoritară a fost documentată ca un mijloc de informații și spionaj pentru Ungaria, iar fiecare maghiar „de încredere” din Transilvania avea câte o misiune secretă pentru cazul în care cele două țări s-ar afla în război. Prin propaganda desfășurată, toate organizațiile și mișcările politice, economice și culturale au promovat restaurarea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
mișcările politice, economice și culturale au promovat restaurarea Ungariei Mari și au considerat situația de după 1918 drept una provizorie. Serviciul Secret a concluzionat activitatea desfășurată de structurile specializate ungare în România astfel: 1. Ungaria întreține în România un serviciu de spionaj militar, politic și economic care caută să pătrundă în toate instituțiile statului. Populația minoritară, în mod special maghiarii, „dau cel mai mare concurs” la aceste acțiuni, pe care le consideră drept datorii patriotice. Atingerea obiectivelor a fost facilitată de existența

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
la 3 septembrie 1937. Știrea principală, care dădea ca locație Bucureștiul, a fost legată de Angelica Galtz, cea care și-a împușcat amantul după care s-a sinucis. Cea în cauză a fost considerată o persoană „fără pereche în istoria spionajului internațional”, care a făcut carieră începând din timpul primului război mondial. Atunci s-a deghizat în soldat austriac și a luptat contra rușilor „cu o mare vitejie”, apoi s-a infiltrat ca soră de caritate în liniile inamice, unde a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
sonde” ale Societății Româno-Americană și a pus acest act de sabotaj pe seama lui Rodwell. În ansamblu, eroina consideră că „un destin implacabil, căruia nu i se poate sustrage, o urmărește continuu”, punând-o mereu în legătură cu tot felul de organizații de spionaj, amice sau inamice. Secția Contrainformații nu a omis nici situația internă, mai ales problemele și nemulțumirile create de încălcarea legilor în vigoare. La începutul lunii ianuarie 1937 o notă informativă din Chișinău a atras atenția asupra deputatului de Lăpușna, Văluță

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cooperative de consum etc.) și să fie specializați pe problematicile de interes (șvabi, sași, iredente, coloniști etc.). Informațiile culese au avut ca obiectiv principal obținerea de date privind următoarele subiecte: starea de spirit a populației române și minoritare; acțiuni de spionaj; mișcarea comunistă; acțiuni teroriste; acțiuni de sabotaj; acțiuni iredente; mișcarea germană. Raportarea datelor se efectua imediat, prin note informative, dar și lunar, prin dări de seama asupra activității desfășurate. Materialul obținut a fost studiat și analizat din două puncte de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
studiate și valorificate. Informațiile furnizate de personalul acoperit aflat pe teren erau centralizate și analizate la D.G.P.S.S., care trebuia să avizeze la declanșarea cercetărilor în cazuri sau problematici. Excepție de la această regulă au făcut datele cu exploatarea imediată - cazuri de spionaj, terorism, crime contra siguranței statului - care trebuiau soluționate imediat de către organele locale sau regionale. Normele au abordat și profilul funcționarului/ofițerului de informații, care trebuia să dovedească reale calități pentru a activa în acest domeniu, iar șefii profesionali să facă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și siguranță din Transilvania „nu au aflat sau auzit ceva de «Corpul românesc»” dar, pe de altă parte, s-a constatat că Ungaria, cu ajutorul Germaniei, se pregătește „febril la o acțiune în contra noastră”, privind inițierea și desfășurarea unor acțiuni de spionaj, sabotaj și propagandă în perioada următoare. Cercetările au confirmat că ofițerii activi și de rezervă sași, până la vârsta de 55 de ani, au fost în Germania sub diferite pretexte, începând cu anul 1938, de unde au revenit optimiști, cu speranța reactivării

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
domiciliu obligatoriu în localitatea respectivă. Accentuarea presiunii la granița de vest, în urma succeselor revizioniste obținute de Ungaria în Cehoslovacia, a impus o atenție sporită în zonă pentru destrămarea acțiunilor subversive în România. La descoperirea și anihilarea unor nuclee de propagandă, spionaj, sabotaj și terorism și-au adus contribuția toate structurile de securitate națională, care au colaborat cu foarte bune rezultate în schimbul de date și în sprijinul reciproc pe teren. La 9 aprilie 1940, un referat al D.G.P. a precizat că, la

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Poliție din Carei a arestat, în urma unei informații, pe un cetățean care a intenționat să treacă fraudulos granița în Ungaria. Cu prilejul cercetărilor, acesta a fost identificat în persoana lui Zoltan Sinkovits, dovedit ca agent de legătură al serviciului de spionaj ungar. Acesta a declarat că se afla în relații cu un prieten fugit din România în 1939, care l-a pus în legătură cu un nucleu subversiv din Șimleul-Silvaniei, a cărei misiune era distrugerea podurilor de cale ferată, șoselelor, a liniilor telefonice

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
corecțională, cinci ani interdicție și 1000 lei amendă. Având în vedere pierderile teritoriale din vara anului 1940, D.G.P.S.S. a înființat Grupa Teritoriilor Ocupate, cu misiunea de a identifica elementele sovietice, ungare sau bulgare „cu misiuni speciale” și descoperirea rețelelor de spionaj care activau, mai ales, în regiunile cedate. Șeful Grupei a fost numit comisar Casian Gheorghiu, care avea în subordine patru echipe: 1. Echipa Basarabiei, condusă de comisar-ajutor Alexandru Demetrian și compusă din 10 agenți; 2. Echipa Bucovinei, condusă de comisar-ajutor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Polonă nr. 21), care era „spionată zilnic” și se întocmeau rapoarte asupra persoanelor care intrau sau ieșeau, indiferent dacă veneau la șeful guvernului, la soția sa sau pur și simplu la rezolvarea utilităților. Alți colaboratori ai Legației Ungariei, specializați în „spionajul politic și economic” au fost identificați la Cluj. Aceștia erau: 1. ing. Fülop Francisc (str. Băii nr. 33), care a raportat către Oficiul Comerțului Exterior din Budapesta, prin curierii Legației, informații politice și economice, pentru care a primit 10000 pengö

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Oficiul Comerțului Exterior din Budapesta, prin curierii Legației, informații politice și economice, pentru care a primit 10000 pengö lunar, atât pentru el, cât și pentru colaboratorii săi. 2. ing. Hexner Bela (str. Nicolae Iorga nr. 12) se ocupa „numai” cu spionajul industrial, fiind specializat în domeniul fabricilor și minelor din România, pentru care era remunerat cu 6000 pengö pe lună. 3. Zoltan Barry (domiciliat în sediul Consulatului ungar), fost funcționar al căilor ferate ungare (până în 1918), păstrat în funcție de regimul românesc, însă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
unde au fost încadrate: populația rurală română, populația rurală minoritară, populația urbană, funcționarii publici, Straja Țării ș.a. 2. Curentele politico-sociale extremiste, în care un număr foarte mare aparținea extremei stângi (18), alte cinci fiind încadrate în curentele de stânga. 3. Spionajul. 4. Treceri frauduloase peste frontieră și atacuri de comitagii. 5. Alte acțiuni subversive. 6. Sectele religioase. 7. Propaganda subversivă prin teatre, cinematografe și radio. 8. Diverse. 9. Propaganda și contrapropaganda național-culturală. 10. Informații obținute prin conlucrarea cu autoritățile colaterale. 11

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
masele minoritare, pentru a le atrage în acțiunea de subminare a statului român și, eventual, să acționeze armat în cazul unui conflict militar. În secundar, s-a urmărit recrutarea de agenți propagandiști, mai ales dintre intelectuali, a unor agenți de spionaj, introducerea clandestină a manifestelor și broșurilor interzise, atragerea unor categorii sociale de altă naționalitate prin promisiuni irealizabile, inducerea în eroare a opiniei publice internaționale față de situația din Transilvania și promovarea ideii că numai o intervenție armată poate salva populația minoritară

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
două părți și mai multe capitole, corespunzătoare temelor informative de interes. Partea I - Probleme informative ce interesează siguranța statului, ordinea și interesele publice: 1. Starea de spirit a populației în general. 2. Curente politico-sociale extremiste sau cu tendințe extremiste. 3. Spionajul. Toate datele obținute sau cazurile identificate trebuiau raportate la Marele Stat Major - Secția II-a, care analiza cazul și îl coordona în continuare. 4. Treceri frauduloase peste frontieră și atacuri de comitagii. 5. Alte acțiuni subversive care interesează siguranța statului

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
judecată la Parchetele Militare; - mișcarea legionară, care trebuia adusă în situația de „a nu se mai vorbi de ea”, iar membrii refractari față de încadrarea în ordinea statului să fie arestați la domiciliu; - descoperirea organizațiilor și agenților care se ocupau cu spionajul, alarmismul, sabotajul și terorismul pe teritoriul României; - mișcările religioase aflate în afara legii, fiind urmărite, mai ales, scopurile politice ale acestora; - abuzurile efectuate de autoritățile administrative locale asupra populației, care să fie raportate imediat eșaloanelor superioare. Ca și în cazul celorlalte

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Militare Moscova, Leningrad, Sud-Caucaz și Privolga. Ziarul „Krasnaia Zvezda” a publicat, la 11 iunie 1937, informația că Tribunalul Suprem al U.R.S.S judecă pe cei opt militari sub acuzația de a fi făcut parte „dintr-o vastă” organizație de spionaj. A doua zi, presa sovietică a prezentat comunicatul Tribunalului Suprem, care i-a găsit vinovați pe cei inculpați și i-a condamnat la moarte prin împușcare. În aceeași noapte, posturile de radio au anunțat, primele, că sentința a fost executată

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fie de frică, fie din alte motive”, Blücher ar fi trădat acțiunea, denunțând-o lui Ejov și Voroșilov. Analiza Intelligence-ului românesc a menționat că, având în vedere personalitatea celor executați și împrejurările speciale în care s-au produs acuzațiile de spionaj și trădare, acestea sunt „pure invenții” care nu au convins nici populația și nici armata. În primul rând, toți militarii erau produse ale revoluției și au luptat pentru extinderea U.R.S.S., așa că nu ar avut nimic de câștigat în cazul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
rând, toți militarii erau produse ale revoluției și au luptat pentru extinderea U.R.S.S., așa că nu ar avut nimic de câștigat în cazul dezmembrării statului. În al doilea rând, a surprins timpul extrem de scurt (10 zile) în care activitatea de spionaj a fost documentată, iar procesul a durat o singură zi (11 iunie 1937). Nu a fost menționat sistemul de legătură al celor acuzați cu serviciul de spionaj străin pentru care lucrau, în condițiile în care starea „de suspiciune perpetuă” existentă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]