3,100 matches
-
-l descifrăm nici în „ascensiunea insignifianței”, nici în setea irepresibilă de achiziții materiale: îl vedem în degradarea condițiilor materiale, în descurajarea provocată de restricții, în consumul minimal, în vreme ce existența cotidiană continuă să fie bombardată de solicitări amăgitoare. Infern nu înseamnă spirala interminabilă a consumativității, ci subconsum la nivelul populațiilor fragile în chiar sânul societății de hiperconsum. Excludere, consum și individualizaretc "Excludere, consum și individualizare" Sărăcia și vulnerabilitatea de masă prezente în societățile noastre se manifestă în diverse forme. Până acum, pauperismul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Pe vremea fazei II, Georges Perec evoca „tragedia liniștită” a societății de consum. Este o pagină încheiată. În ciclul III, Penia trăiește o dramă de o cu totul altă natură: dur, hiperrealist, tragicul căruia îi suntem cu toții martori coincide cu spirala violențelor fizice, prelungirea pedepselor cu închisoarea, creșterea populației carcerale. Noua precaritate și agravarea inegalităților sociale nu explică totul. Departe de așa ceva. Se știe că dezvoltarea violenței contemporane se datorează, în principal, minorilor și tinerilor din mediile sărace: de la sfârșitul anilor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
lăsat în propria-i grijă și care, deposedat de repere, dovedește o mai mică aptitudine de a suporta frustrările și constrângerile. Coincidența fenomenelor e frapantă: în paralel cu destructurarea cadrelor colective și cu dezinstituționalizarea familiei, asistăm la dereglementarea conduitei minorilor. Spirala violenței juvenile trădează slăbirea controlului familial și a reglementărilor comunitare, ca și o nouă economie psihică ce se caracterizează prin lipsa de limite simbolice, dispariția inhibițiilor, coborârea pragului toleranței la frustrare: tot atâtea disfuncții intim legate de societatea liberală de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
dispersia individualistă a gustului și a comportamentelor. Deși numeroase divertismente sunt trăite în microgrupuri sau implică o ambianță colectivă, să nu pierdem din vedere faptul că locul privilegiat al plăcerilor și al destinderii e domiciliul privat. A vorbi de o spirală a comuniunilor tribale, de socialități orgiastice, de situații fuzionale care transcend comportamentele individualiste stârnește zâmbetul, când e știut că televiziunea ocupă, de departe, cea mai mare parte a timpului liber. În 2003, europenii s-au uitat la televizor, în medie
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Capabile să scoată în stradă sute de mii de oameni, marile competiții provoacă incredibile explozii de bucurie colectivă. „E cea mai frumoasă zi din viața mea”, declara cineva după victoria Franței la Campionatul Mondial de Fotbal. Suntem obligați să constatăm: spirala bunăstării consumeriste n-a eredicat câtuși de puțin admirația pe care oamenii o manifestă față de imperativul „mereu mai bine” și al depășirii de sine. Dimpotrivă. Ce anume din spectacolul sportiv aduce în asemenea stare de euforie masele hipermoderne? De ce anume
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
care fagocitează acum domeniul psihic. În acest context, pacienții se comportă ca niște consumatori care dictează ei înșiși medicului rețeta în vederea unei vindecări rapide și fără efort. Noutatea în materie constă în intoleranța crescândă față de nemulțumirea interioară, ca și în spirala cererilor consumeriste în privința bunăstării psihologice. „Medicalizarea existențialului”40 nu-i atât răspunsul la dictatura performanței, cât efectul puterii imaginarului bunăstării și a calității vieții înglobând de-acum înainte și domeniul psihicului. Consumul paliativtc "Consumul paliativ" Ce anume îl menține pe
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
funcționeze. Societatea de hiperconsum are nevoie și de contradicții, de rezistențe, de limite ale propriului univers: ceea ce se opune normelor hiperconsumului trebuie considerat ca o condiție a dezvoltării sale. Acestea fiind spuse, critica trebuie să aibă drept obiectiv nu atât spirala nevoilor materiale, cât instituțiile de bază a căror sarcină ar fi, în mod ideal, să-i „înarmeze” pe oameni, să-i formeze dându-le uneltele necesare pentru a gândi, a acționa și a se perfecționa. Hipertrofia consumeristă și mediatică prezintă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
din schimburile comerciale globale (un procent de două ori mai mic decât cu zece ani în urmă). Condițiile acestor schimburi s-au înrăutățit și ele. Prețul de piață al materiilor prime a scăzut cu 45% în acest deceniu. Pe aceeași spirală descendentă s-au înscris și investițiile străine directe. În 1995, cele 47 de țări din Africaxe "Africa" subsahariană atrăgeau doar 3% din fluxul de investiții străine directe îndreptat înspre țările în curs de dezvoltare. Pentru comparație, țările din America Latină și
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Randell (în care egalitatea sau inegalitatea de informații asigură reacțiile de tip participativ); modelul Shuftan (1996) (în care furnizarea de servicii, consolidarea potențialului de acțiune, formarea atitudinală, si mobilizarea socială sunt factorii esențiali), modelul Arnold (1991) al educației populare în spirală sau modelul lui Chambers (2005) al evaluării participării în rural (PRA). Demersul are o finalitate clară: autorul are curajul profesional de a propune un model și anume modelul ANDEO, asumându-și dreptul de a-l declara perfectibil. Modelul ANDEO se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pentru perfecționarea practicilor evaluative, va facilita o centrare pe obiective mult mai bine determinate. Trecerea de la evaluarea produsului la evaluarea procesului modifică înseși funcțiile evaluării. Evaluarea procesului devine un moment central și deschide un demers circular sau în formă de spirală, prin care se asigură ameliorarea în permanență a întregului sistem. În timp ce evaluarea tradițională, menită a garanta obiectivitatea, este pusă în situația de exterioritate în raport cu ceea ce urmează a fi evaluat, demersul sistemic se bazează pe un fel de „evaluare internă” sau
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
și efect parțial receptat indirect ca fiind problema cercurilor virtuoase sau vicioase dintre factori sau procese, mai ales în zona mecanismelor de transmisie ale politicilor economice monetare și fiscale) este vorba despre o falsă regulă deterministă (vizualizată, de fapt, în spirala hegeliană care se autoîmplinește ca predicție), o simplă tautologie, ascunsă sub o schelă de ceteris paribus. Cercurile virtuoase sau vicioase nu sunt nicidecum cercuri în sensul definit de geometria euclidiană pentru că ceea ce reprezintă lanțul de unire a influențelor presupuse pe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Cele două paradigme sunt chintesența unor trasee de cogniție aranjate pe principiul impurității, al amestecului de metode pentru a se asigura de consistența dintre ipoteze și consecințe, bunăoară. Traseele cogniției cuprind, într-o variantă, o inversiune abstractă, o întoarcere pe spirală pentru a se trece la alt nivel de înțelegere și explicație (aparent prin contraziceri de formule) și, în altă variantă, o trecere de la cunoașterea care decurge invariabil din real la cunoașterea care se confirmă pe sine în timp ce construiește contexte de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ca existență a ideilor). Inversiunea abstractă este calea prin care spiritul reechilibrează balanța dintre condiția umană, fixată în material prin blestemul determinist, și natura umană, indeterministă, spontană, conectată la energetica libertății și moderată de discernământ. Inversiunea concretă este mișcarea, în spirală, de substanțiere a libertății gândirii prin puterea creației ca răspuns la așteptări, motivații și necesități ierarhizate, fie în ordine ontologică, fie în ordine axiologică. În sfera de semnificații a acestei inversiuni se produce marea mișcare de eliberare a omului de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sui-generis pe care natura umană o realizează după sinteza mitică (exclusiv supranaturală) și cea iluministă (exclusiv rațională). Pare că, în ciuda ceții metafizice (și a lui, dar mai ales a criticilor lui), Hegel a înțeles cel mai bine sensul evoluției în spirală, în fapt, fiind vorba despre putere explicativă, evoluția se întâmplă pe trepte de înțelegere, pe niveluri ale perspectivei observatorului, pe orizonturi concentrice din ce în ce mai extinse, dar fără să uite că acestea au relevanță doar ca lucrare a omului asupra lui însuși
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
chiar reducând sensurile conceptului la semnificațiile unor străpungeri în tehnicile comunicațiilor. Această și mai agresivă deturnare de sens nu reprezintă nici măcar o variantă academică de a refuza evidența noii realități. Societatea cunoașterii nu este o răsucire a continuității în formula spiralei materialismului dialectic și istoric, ci expresia declanșării unei sinteze cognitive și praxiologice fondate pe cu totul alte valori decât cele la care se așteaptă adepții reflexivi ai saltului calitativ datorat acumulărilor cantitative. În primă instanță, societatea cunoașterii este o problemă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nediscutat în această mare deturnare de sensuri și semnificații. Științele sociale se abandonează pretențiilor de falsitate și recunosc fără argumente validitatea testului falsificării (Popper, 2001). Istoricismul este repetitiv până la identitate reprodusă invariabil, schimbarea privește eventual doar forma, evoluția este o spirală preformată a unui pattern autodefinit, lumea fiind, până la urmă și în definitiv, ceea ce îi permite modelul să fie. (Dinu, 2006c) În aceste determinări orice concept este egal cu formele lui istorice, acestea fiind aproximări progresive ale unei esențe transcendentale, la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
scopului de renunțare la fumat. Prima parte a intervenției hipnotice a fost preluată după programul de modificare a hipnotizabilității a lui Gorassini și Spanos (1999Ă și a inclus următoarele: închiderea ochilor și imaginarea faptului că stă pe o scară în spirală; coboară încet pe scări și intră tot mai mult în transa hipnotică, ducând la o stare de relaxare, calm și încredere; sugestii legate de creșterea receptivității la idei și deschiderea față de imagini; invitația de a ancora sentimentele pozitive prin repetarea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
se produce, poate în sens circular, pentru a crește...Se mișcă în sensul acelor de ceasornic sau în sens invers acelor de ceasornic?... Așa este bine, continuă să fii curios pe măsură ce observi cum senzația continuă să se miște, într-o spirală care crește, rotindu-se și rotindu-se în abdomenul tău și observă care picior începe să se miște... Probabil că este o idee bună ca terapeutul să întrebe pacientul în care parte a corpului ar dori să mute durerea. Încă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
dezvoltare. Înarmați cu reportofoane, instrumente de scris, gânduri și teze despre dezvoltare comunitară, organizare, planificare și activism comunitar, pe căile de circulație proaspăt înzăpezite, printre locuințe când sărăcăcioase, când mai răsărite, ajungem să descoperim fapte, mentalități și oameni intrați în spirala dezvoltării. Da, am plecat la drum în 1999, mai împinși de unele necazuri pe care le aveam cu apa în școală, mai forțați și de cerințele Direcției Sanitare. Au venit primarul și contabila, care au aflat despre fonduri, despre banii
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
poate fi evitat: probabil că responsabilă de aceste diferențe ar fi acea cultură înțeleasă în termeni de cunoștințe, experiențe, practici, reguli scrise și nescrise. Ce se poate face? Dacă acceptăm teoriile funcționaliste, atunci vom constata că se ajunge la acea spirală nedorită a dezvoltării despre care vorbesc atâția autori și, exprimată atât de plastic: „celui care are i se va da, celui care nu are i se va lua”. O lege a inechității universale, am putea spune. Eforturile duse în secolele
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
o formă de adaptare calitativ superioară a organismului la cerințele lumii exterioare, desemnează, în opoziție cu idea de „homeostazie” 9care corespunde formei ciclice calitativ stațonare de interdependență între organism și mediu), un nou model, superior, de interdependență, sub formă de „spirală ascendentă”. La nivelul psihologic de interpretare, „fenomenul frustrației” se înscrie, așadar, în noi forme de interdependență a fenomenelor: fie aceea a „spiralei ascendente”, cu tendință de perfecționare, de ridicare a nivelului calitativ al psihicului, fie aceea a „spiralei regresive” în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ciclice calitativ stațonare de interdependență între organism și mediu), un nou model, superior, de interdependență, sub formă de „spirală ascendentă”. La nivelul psihologic de interpretare, „fenomenul frustrației” se înscrie, așadar, în noi forme de interdependență a fenomenelor: fie aceea a „spiralei ascendente”, cu tendință de perfecționare, de ridicare a nivelului calitativ al psihicului, fie aceea a „spiralei regresive” în care, - așa cum precizează V. Pavelescu, - „sistemul dinamic se angajează într-o vrilă descendentă, fiecare moment al acestui proces de relații ,utuale dintre
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
formă de „spirală ascendentă”. La nivelul psihologic de interpretare, „fenomenul frustrației” se înscrie, așadar, în noi forme de interdependență a fenomenelor: fie aceea a „spiralei ascendente”, cu tendință de perfecționare, de ridicare a nivelului calitativ al psihicului, fie aceea a „spiralei regresive” în care, - așa cum precizează V. Pavelescu, - „sistemul dinamic se angajează într-o vrilă descendentă, fiecare moment al acestui proces de relații ,utuale dintre cauză și efect caracterizându-se printr-o pierdere calitativă, printr-o degradare a sistemului”. („Invitație la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
însă, contrarierea unei tendințe, ruperea de moment a echilibrului psihic prezent, are menirea de a angaja întregul sistem psihic într-un proces ascendent, de ridicare, prin salturi, pe o treaptă superioară de evoluție. Angajarea într-o formă sau alta a spiralei depinde, desigur, de un complex de factori: de ordin obiectiv, mai ales, care se referă la natura influențelor frustrante; apoi de momentul când aceste influențe intervin; de câmpul de forțe psihice asupra cărora ele se exercită; în sfârșit, de factori
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de ordin subiectiv, în acest ultim caz prezentând importanță întreaga personalitate a subiectului frustarnt (felul în care realizează conștientizarea situației, sensibilitatea, complexitatea motivației, sistemul de atitudini față de sine și față de ceilalți etc.). Angajarea, de exemplu, a „frustrației” pe traiectoria unei „spirale ascendente” - când contrarierea/blocarea unui obiectiv propus are menirea de a angaja întregul sistem psihic într-un proces ascendent de ridicare, prin salturi, pe o treaptă superioară de evoluție - depinde, desigur, de nivelul anterior de dezvoltare psihică a sbiectului frustrat
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]