1,684 matches
-
fi marcat calea dreaptă de mai târziu? Sfânta Tradiție a Bisericii se corelează perfect cu obiceiurile tărâmului autentic de a-și consolida o tradiție proprie universului sătesc. În satul meu era obiceiul că, dacă un țăran venea cu cașul de la stână și intra în sat în vremea liturghiei, el dejuga boii în timpul epiclezei care era marcată de “o anumită tragere a clopotelor”. - Ați lucrat la Spitalul de Urgență din București lângă bolnavii care au încercat să-și ia zilele. E adevărat
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cabane turistice, refugii, realizarea căilor de acces și a unor trasee marcate. Unitățile montane cele mai apreciate erau Munții Bucegi, Bârsei, Făgăraș, Cândrel și Semenic. În această perioadă, au apărut stațiunile montane climaterice Sinaia, Predeal, Cheia, Timișul de Sus, Păltiniș, Stâna de Vale, Lacu Roșu. În paralel, s-a dezvoltat și turismul maritim. Mai întâi a fost pus în valoare nămolul terapeutic din Lacul Techirghiol (în anul 1899), care a stat la baza dezvoltării stațiunilor riverane Eforie Sud și Eforie Nord
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
bronșic și a TBC-ului, hipertiroidă, în surmenaj fizic și intelectual precum și în cazul tulburărilor de creștere la copii. Păltiniș Salina Turda turistice (relief, vegetație) a dus la dezvoltarea a numeroase stațiuni climaterice: Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal, Poiana Brașov, Păltiniș, Stâna de Vale, Borșa, Durău, Lacu Roșu ș.a.. 4. Bioclimatul de salină caracterizat prin presiune ridicată, temperatură constantă (12-14șC), umezeală scăzută (70%) și mai ales prezența aerosolilor sărați (Na, Cl, Ca, Mg), duce la acțiuni decongestive ale căilor respiratorii. Terapia dă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
balneoclimateric valorifică condițiile climatice cu caracter stimulativ ale zonei montane, contribuind la ameliorarea unor afecțiuni respiratorii și la creșterea rezistenței organismului. Cele mai reprezentative stațiuni pentru acest tip de turism sunt, de exemplu, Poiana Brașov, Predeal, Sinaia, Bușteni, Durău, Păltiniș, Stâna de Vale. Turismul de drumeție montană este stimulat de prezența unor peisaje geografice cu un pitoresc aparte, generat de varietatea reliefului (carstic, vulcanic, glaciar, pe conglomerate), de diversitatea ecosistemelor ș.a. Practicarea acestui turism presupune existența unor poteci marcate și amenajarea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
care se adaugă infrastructura specifică, cu mijloace de transport pe cablu și pârtii amenajate. Principala regiune este Valea Prahovei (Sinaia, Bușteni, Predeal), unde sunt concentrate cca. ½ din lungimea pârtiilor și a mijloacele mecanice pe cablu. Se adaugă Poiana Brașov, Păltiniș, Stâna de Vale, Durău, Vatra Dornei ș.a. 2) Turismul litoral se desfășoară pe țărmul Mării Negre, mai ales la sud de Capul Midia, unde s-au amenajat 15 stațiuni, ce răspund unor motivații turistice diverse: recreere, agrement nautic, cură heliomarină și tratamentul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
vuietul; iată, în aceste clipe ajungeam uneori să fiu foarte neliniștit. Tot câteodată, la amiază, când te duci undeva în munți, când te-oprești în mijlocul muntelui, când te-nconjoară pinii bătrâni, mari, strălucindu-și rășina pe trunchiuri, sus, pe o stână, se văd ruinele unui castel medieval; sătucul nostru a rămas departe în vale, de-abia se mai vede; soarele strălucește, cerul e albastru, e o liniște grozavă. Uite, și-atunci mă simțeam chemat undeva și mi se tot părea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Vrancei, constituit din reprezen tanții sfaturilor mici (Stahl, 1998, vol. I, p. 185). Satele roite nu erau complet independente, fapt care vine să confirme ipoteza lui Stahl conform căreia devălmășia este condiționată demografic. Faptul că birul nu era separat, că stâna, muntele, apa care duce la munte și izlazul rămân devălmașe, că nu își construiau o nouă biserică indică nu o dorință de separare, ci o nevoie reală de organizare. De altfel, o desprindere completă a satelor roi de satele matcă
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
șterg imaginile și mâna întinsă a mamei cu strângerea ei caldă, mă face să simt realitatea, să-mi amintesc că acolo, în satul bunicilor n-a fluierat vreodată vreun tren și că mama n-a auzit decât fluieratul ciobanilor de la stânele din deal. Mă șterg iarăși la ochi și mă duc cu gândul la milenara zicală românească: ,,Vrabia mălai visează și, calicul, praznic.” Ghicitoarea se poate folosi ca punct de plecare doar în compozițiile elaborate la clasele a II-a. Ghicitoarea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
că soarele de acolo răsare sau acolo apune, norii se adună pe culmile acelea înalte sau se împrăștie de acolo, iar turmele urcă primăvara pe versanții muntelui sau coboară toamna târziu de acolo. Am urcat împreună cu un cioban la o stână, având într-o parte ținuturile păduroase, iar în cealaltă piscurile albe de calcar ale unui alt munte care, ca și cel pe care eram noi urca spre infinit, în depărtări. Ajunsesem într-o lume de legende și de miresme tari
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
oița năzdrăvană spune că l-apus de soare / vreau să mi-te-omoare / baciul ungurean / și cu cel vrâncean, ciobanul, întrezărind doar posibila moarte, roagă pe oiță să spună celorlalți doi să-l îngroape peaproape în strunga de oi și în dosul stânii pentru a fi tot cu animalele lui. În așteptarea morții, baciul nu-și ia măsuri de precauție, nu se zbuciumă, nu se teme, dar nici nu stă cu mâinile încrucișate, reacția lui fiind grija pentru întocmirea testamentului. Testamentul este transmis
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
era puțin întunecat, dar rumeneala obrajilor săi îi lumina fața. Era un copil melancolic. Îi plăcea să învețe, însă cel mai mult îl atrăgea natura cea care, mai târziu, avea să-l inspire în atâtea poezii. Iubea mult natura: buciumul stânelor, izvorul cu murmurul său, dar mai ales pădurea. Zile întregi stătea în pădure, cu brațul drept sub cap, la umbra unui stejar bătrân, ascultând murmurul izvoarelor și foșnetul frunzelor. Când răsărea luna, privea ceața de pe câmpuri, stelele și văpaia de pe
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
am deschis brusc ușa și-am sărit. Mi-am rupt blugii în genunchi și mi-am belit oleacă burta și palmele... Am luat-o de-a dreptul peste dealuri și, după ce-am luptat din răsputeri cu câinii de la o stână, împărțindu-le șuturi, am ajuns acasă. M-am culcat și-am dormit neîntors o zi jumate... Când m-am trezit, am găsit buletinul, ferfeniță, în adidași. Nu se mai cunoștea nimic din el. COOLTURISME Dacă vrem Minuni în viața noastră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
Știam eu c-o să râdeți. — Stai, frate, că nu râdem toți! - zise Metodiu zâmbind. I-ai văzut, i-ai văzut, să fii sănătos. Dar cam câți erau? — Cam doi - zise Parnasie prinzând curaj. I-am văzut într-o noapte la stână la Dumesnicu. Eu dormeam, dar m-au trezit câinii. Am crezut întâi c-a intrat lupu, că prea hămăiau dobitoacele. Am luat ciomagul, am ieșit din colibă și peste gard, cam la zece pași, în poiană, i-am văzut. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-i drept, toate năravurile urșilor - și nu cred că e cazul să le mai înșir - dar mai avea ceva pe deasupra: avea suflet, fraților. — Cum vine asta? - făcu Surduc. — Iată cum vine: trăia odată, lângă o apă mult curgătoare, la o stână, o băciță. O chema Mădălina și pe cât era de harnică, pe atât era de singură. Singură, fraților, cum îi cucu: numai brazi și brazi și câini. Episodul 30 îN CARE CONTINUĂ POVESTEA LUI CANCIOC — Și trăia Mădălina asta la stână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
stână, o băciță. O chema Mădălina și pe cât era de harnică, pe atât era de singură. Singură, fraților, cum îi cucu: numai brazi și brazi și câini. Episodul 30 îN CARE CONTINUĂ POVESTEA LUI CANCIOC — Și trăia Mădălina asta la stână și n-avea treabă cu nime - grăi mai departe Cancioc. De tânără era tânără, de frumoasă îi mersese buhu, laptele de la oi curgea, brânza, mă rog, se făcea, câinii o apăra, ce-i mai trebuia? Că știți și voi, fraților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ieșea gătită, cânta o doină-n cor, mulgea oile, abia se uita la el. Slăbea ursu văzând cu ochii. De oi nu se atingea, ba după vreo săptămână a venit cu două oi streine la subțioară, le luase de la altă stână, și le-a aruncat de vii în târla Mădălinei. Odată a apărut cu o vacă de lanț, o trăgea ca tot omu, mugea vaca ca din gură de șarpe, și-a aruncat-o și pe asta în târlă, printre oi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
îngenuncheară. — V-ascult - spuse Barzovie-Vodă. — Măria-Ta - zise venerabilul Samoilă - mă știi că n-am vorbă lungă. Vremurile sunt grele. Suntem acuma o turmă fără păstor și zice-o vorbă de-a noastră: o turmă fără păstor e ca o stână fără câini. Una peste alta, noi te vrem, Măria-Ta! — Voi? - făcu mirat Vodă. Voi, mă?! Noi ca noi - răspunse Samoilă - da’ te vrea țara. — Da’ pe mine m-ați întrebat dacă vreau țara asta? - ridică brusc glasul Vodă. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și În... analfabetitate... Se pare Însă că nu le displăcea muzica-de-biserică - curat rusească - nici muzica textului slavon... - Și ție-ți plăcea. Când erai copil și păduri cutreieram... ca să nu ne repatrieze Rușii În Siberia, cum ziceai, mai ții minte, la stână, unde ne ascunsesem cum cântam, În trei, pe patru-cinci-șase voci? - Îmi place și-acum... Dar de ce spui: cântam În slavonește cântam cu la-la-la și cu, mai ales vocale... Cu ooosebire, ooo... Îmi place, cum nu, dar o găsesc prea operă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
a dezbrăcat-o-n prag, pentru ca, În ogradă, să aibe ce Învârti, agita, alb, spre cer. Cu o mână Își stăpânește pe cap pălăria neagră cu boruri largi, cu cealaltă rotește albul pe deasupra negrului și strigă - strigă ca ciobanii la stână, de pe un deal spre altul: - Aicea măăăăăi!! Viniț’, ’uăăăă’!!! Din calidor, văd peste drum trei curți: a lui Maxim, În stânga; drept În față, a lui Simion Cristea și, În dreapta, pe sfert acoperită de cornul școlii, gospodăria lui Moș Andrei. Simion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
călătoria ești Tu cu fantomele tale. Explorarea labirintului tău interior, spiritual. Există apoi nevoia propriului tău corp de a voiaja, trupul se cere și el expus unor noi experinețe. Poți călători în bibliotecă, pe net, ori stând cu oile la stână, rezemat cu bărbia în bâtă, noaptea, interogând cerul cu stelele. Călătoria-consum de civilizații și culturi, de emoții și desfătări, de imprevizibil. Viața ca o călătorie continuă, ca o poveste derulată de o străină gură, vorba poetului. Există și varianta turistică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
pădurii era aceea conform căreia fiecare dintre beneficiari exploatează atât cât are nevoie pentru propria gospodărie. Conform opiniei lui Stahl, principalele nevoi satisfăcute prin exploatarea pădurilor erau cele care țineau de hrana animalelor, obținerea lemnului pentru foc, construirea și întreținerea stânelor (Stahl, 1998, vol. I, p. 239). Tehnicile de exploatare a pădurii erau primitive, ceea ce făcea să se distrugă mai mult decât era nevoie. Acest lucru era oarecum normal dacă luăm în considerare faptul că pădurea era percepută ca o resursă
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
egalitară își face simțită prezența și în stabilirea regulii de distribuire a produselor lactate obținute de la turma comună. Procedeul de împărțire a beneficiilor constă în faptul că, „de față fiind toți stăpânii de oi care și-au dat oile la stâna comună, se face o mulsoare controlată, constatându se care e producția de lapte a fiecărei oi în parte. Proporția deținută de fiecare oaie în totalul laptelui cules se consideră a fi un indicativ pentru distribuirea finală a produselor lactate, pe
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și-i îndemna. - Boierul acesta tânăr, după cât vedea Niță Lepădatu, își ducea singur treburile moșiei. Se scula în zori, umbla neodihnit până în sară în trăsurica-i ușoară cu cai mărunți, suia dealuri, cobora văi, acuma era la pluguri, acuma la stâni, acuma la vite, pe urmă la coșere. Întreba, certa, se supăra, se domolea - și pornea înainte în trăsurica lui. Pe obrazul lui smolit și în ochii lui vii, era o dorință mare, ș-o voință: să muncească din răsputeri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
M-am cam trecut eu în ia-sară cu băutura... grăi el într-o vreme... dar moșia văd că tot mă cunoaște... Așa cercetară toate ocoalele; pe urmă trecură pe malul iazului, pe lângă moara cu opustul umflat, suiră vălcelele Grâumăruntului la stâni, și trecură până la hotarul de la miazănoapte. Pe la așezări, abia mormăiau dulăii, pătrunși de ploaie în culcușurile lor. Încolo, pe întinderile goale, parcă mergeau împotriva unui zid negru care se trăgea îndărăt. Pe când se întorceau, Faliboga mormăi: —Iaca, acu-i vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
descoperise altceva decât de obicei în pădurea ce-o avea sub priveghere: descoperise adică ceva încurcat și bizar, din alt domeniu. În curmătura în fața pătulului, fusese pregătit pentru urs, la sfârșitul toamnei, un leș de cal bătrân, cumpărat de la o stână de sus. „Domnii“ de la Sibiu trebuiau să vie să stea în pândă câteva nopți, așteptând ursul, ca să-l puște. Dar abătându-se asupra domniilor lor griji și năcazuri, precum și o mare pacoste asupra țării cu alegerile de deputați, domnii n-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]