3,144 matches
-
dragoste, București, [1908]; Suflete fără noroc, București, [1910]; Notele unui om timid, București, f.a.; Un roman de dragoste. Scrisori răvășite, București, 1917; Căsătoria. Legende absurde, București, 1921; Visuri de fecioară, București, 1921; Femeia așa cum e, București, [1921]; Femeia ne e stăpână. Adulter sau nu? Ea n-are dreptul să fie geloasă, București, [1936]; Un om uitat: Const. Mille, București, 1945. Traduceri: Guy de Maupassant, Nuvele alese, București, 1907; E. Phillipe-Oppenheim, Nepoata regelui, București, 1933; [Grazia Deledda, Enrico Castelnuovo, Sacher Masoch, Leonid
NORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288473_a_289802]
-
un poet substanțial. SCRIERI: Cartea cu grimase, Craiova, 1933; Metamorfoze, București, 1934; Spre țara închisă în diamant, București, 1937; Femeia de aer, București, 1943; Moș Ioniță Făt-Frumos, București, 1956; Cartea cu oglinzi, București, 1962; Să ne iubim visele, București, 1967; Stăpâna viselor, pref. Miron Radu Paraschivescu, cu un portret de Jules Perahim, București, 1968; Păstorul de umbre, București, 1971; O lăută de frunze, București, 1977; Păsări de fum, București, 1982; Arbori cu aripi de harfe, București, 1986; Fata pescărușului, București, 1988
NISIPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288462_a_289791]
-
Nicolae Baltag, „Să ne iubim visele”, GL, 1967, 18; Valeriu C. Neștian, „Să ne iubim visele”, IL, 1967, 6; Mihail Ilovici, „Să ne iubim visele”, ARG, 1967, 8; Camil Baltazar, „Să ne iubim visele”, „Romanian Review”, 1967, 4; Dumitru Micu, „Stăpâna viselor”, RL, 1968, 11; Alexandra Indrieș, „Stăpâna viselor”, O, 1969, 2; Florin Muscalu, „Stăpâna viselor”, TMS, 1969, 2; Valeriu C. Neștian, „Stăpâna viselor”, IL, 1969, 6; Dan Cristea, „Păstorul de umbre”, RL, 1971, 51; Sanda Radian, „Păstorul de umbre”, VR
NISIPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288462_a_289791]
-
1967, 18; Valeriu C. Neștian, „Să ne iubim visele”, IL, 1967, 6; Mihail Ilovici, „Să ne iubim visele”, ARG, 1967, 8; Camil Baltazar, „Să ne iubim visele”, „Romanian Review”, 1967, 4; Dumitru Micu, „Stăpâna viselor”, RL, 1968, 11; Alexandra Indrieș, „Stăpâna viselor”, O, 1969, 2; Florin Muscalu, „Stăpâna viselor”, TMS, 1969, 2; Valeriu C. Neștian, „Stăpâna viselor”, IL, 1969, 6; Dan Cristea, „Păstorul de umbre”, RL, 1971, 51; Sanda Radian, „Păstorul de umbre”, VR, 1972, 9; Crohmălniceanu, Literatura, II, 431-433; Doina
NISIPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288462_a_289791]
-
iubim visele”, IL, 1967, 6; Mihail Ilovici, „Să ne iubim visele”, ARG, 1967, 8; Camil Baltazar, „Să ne iubim visele”, „Romanian Review”, 1967, 4; Dumitru Micu, „Stăpâna viselor”, RL, 1968, 11; Alexandra Indrieș, „Stăpâna viselor”, O, 1969, 2; Florin Muscalu, „Stăpâna viselor”, TMS, 1969, 2; Valeriu C. Neștian, „Stăpâna viselor”, IL, 1969, 6; Dan Cristea, „Păstorul de umbre”, RL, 1971, 51; Sanda Radian, „Păstorul de umbre”, VR, 1972, 9; Crohmălniceanu, Literatura, II, 431-433; Doina Uricariu, „Lăuta” și „goarna” poetului, LCF, 1977
NISIPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288462_a_289791]
-
ne iubim visele”, ARG, 1967, 8; Camil Baltazar, „Să ne iubim visele”, „Romanian Review”, 1967, 4; Dumitru Micu, „Stăpâna viselor”, RL, 1968, 11; Alexandra Indrieș, „Stăpâna viselor”, O, 1969, 2; Florin Muscalu, „Stăpâna viselor”, TMS, 1969, 2; Valeriu C. Neștian, „Stăpâna viselor”, IL, 1969, 6; Dan Cristea, „Păstorul de umbre”, RL, 1971, 51; Sanda Radian, „Păstorul de umbre”, VR, 1972, 9; Crohmălniceanu, Literatura, II, 431-433; Doina Uricariu, „Lăuta” și „goarna” poetului, LCF, 1977, 47; Al. Raicu, Un cântăreț al mării, TMS
NISIPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288462_a_289791]
-
din Panegiricul... lui Eftimie al Târnovei (mai precis din Rugăciunea latină a lui Constantin și a lui Licinius) și probabil din ruga înălțată de Ezechia la împresurarea Ierusalimului de către asirieni, s-a inspirat cărturarul român în Rugăciune pentru ridicarea armelor: „Stăpâne, făcătoriul tuturor și Dumnezeul cel bun, noi sântem robii tăi și n-am iubit lucrul acesta. Că tu ești singur știutoriul inimilor, care vezi și cunoști toate inimile, cele bune și drepte și cele rele și hiclene. Iar noi, Doamne
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
gospodărie (63%) așa cum bărbații o dețin în munca din corporații (61%). Un sondaj de opinie de la noi, făcut la începutul acestui secol, releva că 83% dintre cei intervievați consideră că bărbatul este „capul familiei”, iar 61% opinează că „femeia este stăpâna casei”. În 2005, după o jumătate de deceniu, datele sondajului aproape că nu s-au schimbat, inegalitățile deja constituite persistând. Inegalități de acest fel sunt uneori transmise în vederea reproducerii prin conținuturile educației școlare sau prin mesajele din mass-media. Este vorba
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ființa se simte absorbită în penajul acestei păsări, muză, alter ego oniric și poetic, evadând, ca într-o „camee”, în zona unei veșnicii spațiale care este opera de artă. Singură în noaptea infinită, instalată în eul propriu, poeta se simte stăpână pe ea, „închisă ca-ntr-un turn”, aspirând parcă spre reificare. Întregire (1936) atestă o schimbare de atitudine, în urma unei revelații aduse de înțelepciune, ceea ce echivalează cu ruperea de lumesc, de anxietate și suferință. În versurile, postume, din Cartea a
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
a-și justifica lipsa de emoție: „Iar dacă cineva se mira de această reacție dură de indiferență, puteam susține sus și tare, cu cinism și aroganță, că la urma urmei, pierderea lor îmi permisese să fiu autonomă de tânără, total stăpână pe actele mele - cine știe dacă nu mi-ar fi pus piedici în gusturi și dorințe? - și că e foarte bine așa. Oare cine a scris că nu toată lumea are șansa de a fi orfan? Văzându-i uneori pe ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cu convingere, că chiar femeia, care nu vrea să facă nici un copil, fiindcă vrea să-și păstreze corpul în toată a sa frumusețe, nu poate fi condamnată. Femeia care refuză să procreeze nu e imorală, pentru un...1 că e stăpână pe corpul ei. Concluzia care se impune din puținele rânduri de mai sus, e următoarea: Femeia este agentul procreației, ea are nobila misiune de a face copii. Trebuie însă, să pătrundă în mentalitatea generală a omenirii că femeia nu e
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
într-o rapidă rotație ca de dans. „Un titirez...“, mi-am zis și am văzut în ochii tăi imaginea reflectată a aceleiași amintiri. În timpul percheziției, mă siliseră să stau cu fruntea lipită de zid, ca un copil pedepsit. Tu, în calitate de stăpână a casei, erai solicitată la răstimpuri, pentru a deschide un sertar, pentru a oferi un pahar cu apă. Te supuneai fără a întrerupe acel du-te-vino al unui evantai improvizat: câteva dintre manifestele revoluționare care umpleau străzile și pătrundeau în case
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
justifică o asemenea soluție. Nu trebuie trecut Însă cu vederea cel mai curent sens al termenului, „tovarăș”, „membru al unei confrerii”, „codiscipol”. Iuda folosește o apelație foarte oficială: Rabbi. La Matei, ucenicii I se adresează sistematic lui Isus cu Doamne/Stăpâne (Kyrios), niciodată cu Rabbi, Învățătorule. Aici, Iuda schimbă regula jocului, dând o nuanță voit oficială raportului dintre el și Isus. Isus se pretează acestei ajustări de moment, răspunzându-i și El În registru oficial: Tovarășe/ucenicule! ™f' Ö p£rei
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
muncit de diavol. Acesta, pe nume Iuda, când punea diavolul stăpânire pe el, mușca pe toți cei ce se Întâmpla a‑i sta În preajmă. Iar dacă nu găsea pe nimeni, Își mușca mâinile și celelalte părți ale trupului. Faima stăpânei Maria și a Fiului său, Isus, ajunse până la urechile mamei lui Iuda. Aceasta se sculă, Își luă copilul și se duse cu el la Maria.Tocmai atunci Iacob și Iosif Îl scoseseră pe Isus afară, ca să se joace cu ceilalți
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
eternă ce luce sub lumină, / Râu d-ambru, se îngână cu purpura divină / Și se răsfrânge-n marea de spumă și d-azur / C-un cer ce-atâtea stele îl fac și mai obscur!” Meditația, volneyană, aduce în prim-plan moartea, stăpână impasibilă a marii treceri, dar tristeții îi răspunde, prin contrast, eternitatea exultantă a vieții. Sugestia de lunecare nesfârșită și de triumf al soarelui, transmisă în tablourile marine, capătă, în Conrad, o putere simbolică, de întruchipare a divinității („Oglindă minunată în
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
înstrăinată” (cum sugerează și numele ei), sub apăsarea așteptării chinuitoare, dramatice, privită minuțios de autoare, ca prin microscop. Apropiată prin tendința de intelectualizare a emoției de Hortensia Papadat-Bengescu, Cella Delavrancea, Ioana Postelnicu și Anișoara Odeanu, B. apare ca o prozatoare stăpână pe tehnicile moderne ale romanului, practicând discontinuitatea temporală, paralelismul planurilor și decuparea lor într-o manieră asemănătoare procedeelor cinematografice. Scriitura este densă, fraza are o topică adesea neobișnuită, dar interesul cititorului e întreținut cu abilitate prin câteva strategii de amânare
BALAMACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285568_a_286897]
-
Doradia intră în casă, se dezbracă, își dă jos hainele groase, apoi o ia în brațe s-o spele pe tălpi ca să nu facă mizerie în casă. E o cățelușă tare ascultătoare. Numai de o meteahnă n-o poate dezvăța stăpâna... când vin musafirii și încearcă să se descalțe, July este prezentă, fiind înnebunită după șireturi, le scoate dintre degetele oamenilor și se joacă cu ele de mama focului. Simpatică din cale afară, îi face pe toți să râdă. Scena cu
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
mării, să cunoaștem mai multe tipuri de animale și plante din marea întinsă, despre care știam până acum că e un bun comun și care nu poate fi privatizat! -Fără comentarii! Nu mă interesează scopurile voastre nobile! Aici eu sunt stăpâna atotputernică, iar voi vă supuneți hotărârii mele definitive, n-aveți cum să vă plângeți nici la Curți supreme, fiindcă de mine nu scăpați vii! -Până-n zorii zilei îi legați bine de coloana de calcar, înfiptă în nisipul adâncului! - le porunci
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
nou se întoarseră în spatele stâncilor de alge ca să întreprindă pregătirile necesare pentru întâmpinarea Reginei. În zorii zilei vocea Reginei șuiera de la distanță, prevestitoare de rele, iar Tuburile muzicale vibrau în sunete alarmante, toate viețuitoarele din mare se opriseră speriate în fața stăpânei nemiloase. -Dar unde au fugit piticii? - se revolta Regina, apoi tunând și fulgerând de nervi, îi bătea cu corbaciul acvatic străjerii netrebnici. Scafandrii-cercetători aveau pregătit un rechin-robot, care trebuia s-o atace pe Regina cea rea. La semnalul lor rechinul
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
revolta Regina, apoi tunând și fulgerând de nervi, îi bătea cu corbaciul acvatic străjerii netrebnici. Scafandrii-cercetători aveau pregătit un rechin-robot, care trebuia s-o atace pe Regina cea rea. La semnalul lor rechinul programat țâșni din adăpost și nimeri pe stăpâna cea rea drept în inimă, de unde țâșni sânge negru de atâta răutate. Străjerii, prăbușiți în genunchi, tremurau și cereau clemență. Scafandrii, cu judecată limpede, au apreciat că străjerii au fost obligați de ordinele Reginei să săvârșească fapte rele, așa că au
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Lefty Încă se mai refăcea la Hanul Gogoșilor, le invitase pe Lucille Kafkalis și pe Victoria Pappas la ea acasă. Fetele erau și mai tinere decât Desdemona. Încă mai locuiau cu părinții. O priveau cu respect pe Desdemona, care era stăpâna propriei case. Geloase pe frumusețea ei, se uitau la ea cu admirație; flatate de atenția pe care le-o arăta, i se confesau; iar când Începu să le dea sfaturi despre cum să se aranjeze, o ascultară. Desdemona Îi spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
salt. Ci un fel de clipocit, ca o broască sărind de pe un mal noroios. Inima mea, acea creatură amfibie, s-a micșorat În acel moment Între două elemente: unul era emoția, celălalt teama. Încercam să fiu atentă. Încercam să fiu stăpână pe situație. Dar Clementine mi-o luase cu mult Înainte. Își dădea capul pe spate și Înapoi, așa cum făceau actrițele În filme. Am Început să fac și eu la fel, dar ea m-a mustrat din colțul gurii: ― Tu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
a marca zilele. Îmi programasem ciclurile până În decembrie, când eram sigură că menstruația mea adevărată, prima, va fi apărut, În sfârșit. Înșelătoria mea a funcționat. A calmat neliniștile mamei mele și, Într-un fel, și pe ale mele. Mă simțeam stăpână pe situație. Nu mai eram la cheremul naturii. Mai mult, având În vedere că excursia noastră la Bursa se anulase - ca și programarea mea la doctorul Bauer -, eram liberă să accept invitația Obiectului la casa de vacanță a familiei ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
o folosești, cum ai să produci aderența dacă nu ai la îndemână zdrențele alea să le dai foc? Asistentul roșește până în vârful urechilor și execută comanda cu gesturi neîndemânatice. Pregătindu-se de plecare, Themison se adresează principelui: — Nu uita, slăvite stăpâne, de abluțiunile matinale cu apă rece. Biciuie organismul, dar îl și întăresc. Livia protestează violent: — Ba o să se spele cu apă călduță, ca până acum. Ce, vrei să-l bagi în mormânt? Medicul tace prudent. E mai bine să evite
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
trebui și o dietă corespunzătoare. — Până și plăcerile burții vreți să mi le luați! se revoltă Augustus. Livia murmură încetinel: — Și Themison spunea că o să-i alcătuiască un regim riguros... Antonius Musa își dezvelește caninii într-un rânjet batjocoritor. Lasă, stăpână, bazaconiile scornite de grecoteiul ăsta care pretinde că schimbă regimul alimentar în funcție de mișcările astrelor. Principele surâde. Amândoi sunt greci, însă Musa e conștient de renumele său mondial. Se interesează totuși, mai mult ca să-l ațâțe: — Crezi că minte? — Păi nu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]