2,893 matches
-
de kazari - , nu are drept cauză absența vegetației. Spațiul pe care se mișcă populațiile barbare-asiatice este, față de Europa, considerată de Napoleon o vizuină, uriaș, de la nord de Zidul Chinezesc, toată Asia Centrală, până la limita indopersană, depășind stepele caspice și pătrunzând în stepele nordpontice, stepa calmucă, Cubanul, șesurile rusești, mergând în nord spre Polonia și în sud, pe Dunăre, până la Porțile de Fier. O privire aruncată asupra datelor oferite de Atlasul geografic, confirmă un spațiu cuprins între paralelele 450 - 550, venind dinspre Amur
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
o densitate de 7 locuitori pe km2. Această abundență de spațiu este brăzdată de fluvii ca: Obi, Enisei, Lena, Amur, Selenga, Amu-Daria și Sâr-Daria, lacuri, adevărate mări, precum Lacul Aral (67.700 km2), Baikal (30.500 km2) și Marea Caspică. Stepe necuprinse, cu vegetație specifică, păduri nesfârșite de taiga, zone deșertice, ținuturi subtropicale, ca cele din sudul Asiei Centrale, climat pronunțat continental, cu temperaturi cuprinse între +550 C și -500 C, o faună bogată, din care nu lipsește peștele, animale cu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Gengis-Han organiza cu armata sa o vânătoare de mari proporții, în cele mai mici detalii, asemenea unei campanii militare, care contribuia la antrenarea soldaților și subordonarea lor față de ordinele date de superiori. Deși creșterea animalelor era principala îndeletnicire a nomazilor stepei, aceasta nu cerea nici un fel de efort, creșteau în stare de semisălbăticie, fără preocupare pentru hrana lor în timp de iarnă. Nu erau adăpostite și nu li se dădea de mâncare și din această cauză comunitățile - ginți și triburi - îndurau
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în Europa cu practica agricolă, nu are nici un temei. Cei care le furnizau mijloacele de subzistență erau chinezii, pentru barbarii de la nordul Zidului Chinezesc, populațiile turcice din Asia Centrală trecute la islamism și kazarii. De asemenea, barbarii din partea sudică a stepelor rusești de astăzi erau aprovizionate, mai precis jefuiau sau luau tribut de la slavi. Avem dovezi sigure că la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, urmașii vechilor migratori turco-mongoli și fino- urgici nu practicau încă agricultura
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
aproape de realitatea nivelului social-economic și cultural al migratorilor barbari. Organizarea socială a asiaticilor a avut la bază ginta. Studiul realizat de istoricii ruși asupra acestui aspect a avut în vedere pe mongolo-tătari, în parte și pe cumani, care au dominat stepele rusești timp de mai multe secole. Cu toate limitele ei pornind de la concepția care o domină, lucrarea lui B. D. Grecov și A.I. Iacubovschi, Hoarda de Aur și decăderea ei , rămâne o lucrare de referință în domeniu. Potrivit studiului asupra
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
timp de mai multe secole. Cu toate limitele ei pornind de la concepția care o domină, lucrarea lui B. D. Grecov și A.I. Iacubovschi, Hoarda de Aur și decăderea ei , rămâne o lucrare de referință în domeniu. Potrivit studiului asupra populațiilor stepei se apreciază că „ă mongolii au trăit în societatea gentilică, atât înainte, cât și după formarea imperiului. Sub învelișul vechi al ginții, se manifestă relații noi, de tip feudal” . Un alt istoric rus, Vladimirțov, citat de Grecov și Iacubovschi, aprecia
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
primitive, după care căsătoria nu poate avea loc decât între membrii unor triburi diferite). Trecerea de la modul de viață bazat pe kuren la cel bazat pe ail, ambele nomade, a dus la apariția unui anumit tip de aristocrație a stepei, în jurul că reia se vor strânge elementele războinice, care își căutau mijloacele de subzistență în jafuri și prădăciuni la vecini. Tot acum a apărut noionul (sec. XI - XII), titlu conferit, apoi moștenit, comandantul militar al unităților militare de 10, 100
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și chineze. Aceste triburi turcice vor avea state în sudul Asiei Centrale, începând cu secolul al VII-lea . Cultura lor materială și spirituală este rudimentară, iar civilizația lor este cuprinsă în sintagma prin care istoricii apuseni definesc „ă civilizația de stepă ă”, sintagmă elegantă care diluează până la dispariție tocmai conținutul noțiunii de cultură. În realitate, toate populațiile amintite, cu excepțiile de rigoare, aflate pe trepte specifice sălbăticiei și barbariei, se remarcă printr-o civilizație bazată de cumâs, lapte de iapă fermentat
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
social-politice și culturale noi, au preferat să jefuiască și să distrugă. Impactul cultural suferit i-a determinat să-și îndrepte atenția spre vest, unde sperau să aibă șanse mai mari. Reluând ideea despre cauzele care au determinat cavalcadele violenței barbarilor stepei spre Europa, arătăm că una din ele, cu mai mare grad de probabilitate și credibilitate a constat din incompatibilitatea a doi factori: pe de o parte cultura și civilizația chino-indo-persană care i-a respins pe barbari și, pe de lată
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sigure și stațiile de poștă. Circulația informației, a oamenilor și mărfurilor, au favorizat schimburile comerciale și apropierea lumii asiatice de cea europeană. Supraviețuirea „imperiului” s-a datorat și codului de legi elaborat de Gengis-Han - Iassa - izvorât din realitățile „civilizației de stepă” . Datorită condițiilor sociale și materiale în care trăiau aceste populații, se formează la omul stepei o psihologie aparte. Resursele psihologice îi îndeamnă să devină ceva prin forță, într-o lume care-i este, firesc, ostilă. În acest proces de „devenire
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și apropierea lumii asiatice de cea europeană. Supraviețuirea „imperiului” s-a datorat și codului de legi elaborat de Gengis-Han - Iassa - izvorât din realitățile „civilizației de stepă” . Datorită condițiilor sociale și materiale în care trăiau aceste populații, se formează la omul stepei o psihologie aparte. Resursele psihologice îi îndeamnă să devină ceva prin forță, într-o lume care-i este, firesc, ostilă. În acest proces de „devenire”, omul stepei este ajutat de lipsa celor mai elementare noțiuni de morală. Pentru fiecare în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
condițiilor sociale și materiale în care trăiau aceste populații, se formează la omul stepei o psihologie aparte. Resursele psihologice îi îndeamnă să devină ceva prin forță, într-o lume care-i este, firesc, ostilă. În acest proces de „devenire”, omul stepei este ajutat de lipsa celor mai elementare noțiuni de morală. Pentru fiecare în parte se punea problema supraviețuirii, nu din lipsa resurselor oferite generos de natură, cât mai ales inabilității de a-și apropia aceste resurse, printr-o activitate adecvată
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
militar și sursă de hrană presupune existența unei forțe politice recunoscute, ceea ce nu intra în vederile șefilor familiilor și clanurilor. Nici „numeroasele lor turme”, nici vânătoarea nu puteau asigura acestor comunități necesarul supraviețuirii pe toată durata anului. Civilizația lor de stepă nu cunoștea ideea de conservare a alimentelor; atât doar că știau, cel puțin femeile, să separe untul de zer prin procedeul lovirii recipientului din piele cu un băț și să usuce carnea. Uscarea cărnii și prepararea untului este un progres
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și, evident, neamul rous, rhus, adică varegii, înainte de a fi asimilați complet de slavii răsăriteni. Conglomeratul etnic de la marginea Europei răsăritene a putut fi ținut în loc atâta timp cât puterea statului kazar era suficient de mare ca să fie recunoscută și de populațiile stepei. Deși în relatările cronicarilor arabi sunt unele contradicții, totuși se poate desprinde cu ușurință starea de înapoiere, mizeria și foamea în care se aflau aceste populații. Ibn Fadlan, ambasadorul califului Al Muktadir de la Bagdad că tre regele bulgarilor, descrie cu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
destramă de purtare, bașchirii care-și mănâncă păduchii, precum și bulgarii care-i spânzură pe aceia dintre ei care se dovedesc mai crescuți la minte, care practicau jertfa omenească la fel ca neamul rhus, ne dau dimensiunea „civilizației și culturii de stepă” , chiar dacă admitem că relatările sunt făcute cu disprețul suveran al civilizatorului arabo- persan față de barbari, nu-i mai puțin adevărat că tabloul descris nu-i încurajator și ne putem imagina ce impact au avut aceste etnii asupra populațiilor sedentare europene
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
rând, absența discrepanțelor sociale, a egalității în fața soartei care-i pune în situația de a răbda de foame și de frig în mod echitabil. Supraviețuirea acestor populații este legată de folosirea calului rezistent la intemperii, iute pe întinderile necuprinse ale stepei și a unei arme redutabile: arcul și săgeata. Perfecționarea arcului și sporirea cadenței proiectilelor explică, în mare măsură, succesele inițiale ale asiaticilor în fața europenilor. Până târziu, în scrierile cronicarilor noștri, se vorbește de mulțimea săgeților care întuneca văzduhul. Afirmația pornește
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Moldovei și Țara Românească de la Olt la Dunăre, ca stat cumanic, nu se poate susține, argumentul indubitabil în absența țării și statului cumanic ni-l furnizează luptele cumanilor cu mongolo-tătarii, care după bătălia de la Kalca din 1223, pierd teritorii din stepele rusești, am zice inima statului lor, dar le rămăseseră suficiente teritorii pe care să le apere. După cum se știe, cumanii au preferat să ceară protecția regelui Ungariei, refuzând să lupte alături de români împotriva mongolo-tătarilor pentru Cumania lor. Cumania documentelor papale
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
bine conturată administrativ și religios . Emitenții documentelor despre Cumania nu-i credeau pe vlahii schismatici capabili de organizare politică, care, în concepția lor, nu putea aparține decât barbarilor cuceritori. Dacă-i urmărim pe cumani după 1237, când se contura în stepele Asiei uraganul mongolo-tătar, vom vedea că nu vor fi prezenți nici în lupta din 11 aprilie 1241, de pe râul Sajo, unde ungurii vor fi zdrobiți de mongoli, fiind învinuiți de acest dezastru cumanii, bănuiți a fi înțeleși cu tătarii . Nici
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
dar având o suprafață incomparabil mai mică decât teritoriile lor de pornire. Să ilustrăm cele de mai sus cu descrierea ungurilor făcută de cei care i-au cunoscut direct. Până a ajunge în Panonia au ocupat succesiv zone din actualele stepe ale Rusiei, fiind permanent presați de alți migratori. Au fost supuși ai kazarilor cărora le făceau serviciile de colectori ai dărilor datorate de triburile slave. Cele 7 triburi maghiare descrise de Constantin Porfirogentul seamănă mai mult cu o populație în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Porfirogentul seamănă mai mult cu o populație în derivă, decât cu niște cuceritori. Potențialul lor militar este dat de triburile kazare, dar cu toate acestea nu rezistă atacului dat de pecenegii presați și ei de guzi și încep deriva prin stepă, îndeplinind un timp rolul de forță de șoc pentru bizantini și germani. Organizarea lor politică și-o datorează în mare parte kazarilor, dar nimic din activitatea lor, din civilizația de stepă specifică, nu-i recomanda pentru devenire istorică . Are mai
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
presați și ei de guzi și încep deriva prin stepă, îndeplinind un timp rolul de forță de șoc pentru bizantini și germani. Organizarea lor politică și-o datorează în mare parte kazarilor, dar nimic din activitatea lor, din civilizația de stepă specifică, nu-i recomanda pentru devenire istorică . Are mai puțină importanță ce spune Simon de Keza despre istoria ungurilor înainte de anul 1000. Nu poate să nu surprindă modul în care cronicarii lor au știut să construiască o istorie care poate
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
monștri omenești” . Bizantinii, care au luptat de mai multe ori cu ungurii , atât înainte cât și după creștinarea lor, numeau pe șefii lor „prinți turci” , iar țara cucerită, Turcia. Diplomația bizantină avea în vedere, desigur, pe șefii lor, aristocrația de stepă care era constituită dintr-o disidență kazară, și anume kavarii sau kabarii. Se știe că până în secolul al XII-lea în Ungaria s-au folosit două limbi: maghiara și un dialect al limbii turce, după cum au practicat religia creștină în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cu practica cultului falic, din care își are sorgintea poziția lor față de femeie în general. Nimic din gândirea lor nu-i arată ca înțelegând sensul moral al acțiunii umane. Cum cerul se adună mereu rotund în jurul calului și călărețului, omul stepei (homo stepaniensis) se închină unei divinități creatoare - GőrTangrî - zeul cerului, care-l ocrotește în cortul lui rotund, care ia forma iurtei. În ciuda mărturiilor târzii persane, mult înfrumusețate, care arată o anumită noblețe sufletească pentru omul stepei și a mărturiilor europene
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
calului și călărețului, omul stepei (homo stepaniensis) se închină unei divinități creatoare - GőrTangrî - zeul cerului, care-l ocrotește în cortul lui rotund, care ia forma iurtei. În ciuda mărturiilor târzii persane, mult înfrumusețate, care arată o anumită noblețe sufletească pentru omul stepei și a mărturiilor europene moderne care păstrează nostalgia timpurilor primare, barbarii asiatici sunt violenți și hoți, își fură caii și femeile, se omoară pentru cauze minore, privite din perspectiva timpului. Sunt într-o continuă căutare a hranei: foamea îi pândește
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ar fi spus: „Dacă este cu adevărat frumoasă, o voi găsi” . Dar adevărata gândire a Marelui Han se relevă cu prisosință într-un dialog cu un subordonat pe tema fericirii. Mongolul de rând își dorea un cal iute, pe întinsul stepei, un șoim la vânătoarea de iepuri, la care Marele Han îi răspunde: „Nu, e mai plăcut să-ți zdrobești dușmanii, să-l vezi căzând la picioarele tale, să pui mâna pe caii și bunurile lor, să asculți plânsul femeilor lor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]