1,700 matches
-
ales, 1793, „În mod ideal republicani și În mod istoric legitimiști”, ca Chateaubriand. În fine, reformiștii sînt monarhiștii constituționali, moderați. Compagnon Îi afecționează cel mai mult pe reacționari, În primul rînd datorită unei trăsături - ilustrată bine de estetica și de stilistica pe care le practică - pe care am putea-o numi „paradoxalism” (moștenită În primul rînd de la Pascal, primul antimodern francez). De pildă, de Maistre este contra-revoluționar În sensul În care nu este adeptul unei revoluții contrare, ci a contrariului revoluției
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și seninătatea eternei statornicii a Totului, iar cuvintele și poezia - atomi ai imperisabilului - sunt „fire de nisip în calea oceanului”. Viziunea e marcată evident de cosmologia organicistă extatic-hipnotică a lui Eminescu și, mai ales, de Lucian Blaga, dar și de stilistica suprarealistă a fluenței somnambulice sau a peisajului antropomorf, în care părul iubitei șerpuiește printre arterele îndrăgostitului și ierburile oceanului. Dar poetul își relevă de la început filtrul personal de percepție, precum în alegoria morții ca o maree domestică, recurentă în poeme
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
afirmării prin monotonia elogiilor. C.-E. se înfățișează, așadar, ca un apărător intratabil al primatului esteticului și se caracterizează prin evitarea scientismului dogmatic, a partizanatului și preconcepțiilor. El acordă importanța cuvenită aspectelor morale, politice, istorico-literare etc. și, bineînțeles, celor referențiale, stilistice, comparatiste etc., fără însă a absolutiza pe vreunul dintre ele. Impresionează disponibilitatea față de utilizarea oportună a sugestiilor ori uneltelor oferite de una sau alta dintre metodele ori grilele existente. E la curent cu noutatea (în materie de teorie literară, de
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
și manifestările literare libertine, nonconformiste. În perioada 1990-1992 a ocupat funcția de consilier-șef la Inspectoratul pentru Cultură al județului Iași. Din anul 1994 este profesor consultant la Universitatea din Bacău, predând și aici cursuri de istoria limbii franceze, semiologie, stilistică, istoria mentalităților, teoria comunicării, poetica traducerii și filosofia limbajului. Este directorul Centrului de Semiologie și Teoria Comunicării de pe lângă Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. Publică în revistele „România literară”, „Steaua”, „Cronica”, „Contemporanul”, „Echidistanțe”, „Timpul”, „Analele științifice ale Universității «Al. I.
CARPOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
literaturii în general. Metodologia lui C., întemeiată pe psihologia și mai ales pe lingvistica modernă, pe gestaltism, pe rezultatele activității naratologice ale Cercului de la Praga, a înscris, cu toate disfuncționalitățile, un moment decisiv în eforturile de scientizare a studiului literaturii. Stilistica lui anticipează și ea perspective noi metode de abordare a textului literar. De folclor, C. a început să se ocupe, ca doctorand vienez, în 1912, la sugestia lui Meyer-Lübke. Trei ani mai târziu, în „Drum drept”, îi apare serialul Un
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
află în continuare într-un con de umbră”, C. caută explicațiile acestei situații: una ar fi aceea că după 1913 învățatul a părăsit cercetările în domeniu, devenind adeptul școlii idealiste. Subliniind faptul că cercetările lui D. Caracostea au prefigurat domeniul stilisticii și al poeticii, C. pune în evidență concepția originală a acestuia, întemeiată pe „studiul fenomenelor limbajului, al literaturii populare și al celei culte, cu instrumentele performante ale lingvisticii”. Asociindu-se altor opinii, el susține că studiile literare ale lui D.
CHISU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286214_a_287543]
-
debutat în 1980, la „Luceafărul”, cu proza Nașterea pruncului, iar prima lui scriere literară apărută în volum este romanul Drumul (1983). Drumul a impus mai ales prin stil: sobru, laconic, deloc patetic, deși subiectul s-ar fi pretat la o stilistică zgomotoasă: refugiul a trei bărbați în timpul bombardamentelor din 1944. Se mai remarcă o calitate ce va deveni nota comună a cărților lui G.: aceea de portretist. Orice personaj, chiar episodic, prinde contur, fiind individualizat prin atitudine, gest sau limbaj. Alfa
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
figurează și ca redactor; seria nouă apare, la Editura Fundației Culturale Române, din 1998 până în 2001. În 1980 este numit, prin decret regal, profesor titular de limba și literatura română la Universitatea din Amsterdam. Fondator și secretar al Cercului de stilistică și poetică, la București, în anii ’60, A. manifestă de timpuriu o înclinație spre rigoarea formală și devine unul dintre misionarii locali ai structuralismului, aflat atunci la apogeu. Este unul dintre fondatorii Asociației olandeze de Semiotică și al unui institut
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
-se profund marcat de ceea ce se va numi postmodernism. Dacă se adaugă la toate acestea prezența unei subtile, însă tenace influențe folclorice (de sorginte bănățeană), rezultă o poetică originală, alimentată din surse diverse. De altfel, A. cultivă cu stăruință o stilistică a paradoxului, a ezitării între afirmație și negație, întemeiată pe strategia absorbirii eterogenului în omogen (un ciclu se intitulează chiar Zona contrariilor). Meditația gravă coexistă cu tandrețea, viziunea ironică apare alături de senzorialitate, luciditatea merge împreună cu savoarea concretului și gustul pentru
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
sau chiar până spre capătul secolului al XIX-lea. Acesta e cazul lui Cârlova, Mureșanu, Bolintineanu sau Alecsandri 134. Altele sunt propuneri experimentale de noi "genii" prin extrapolarea unei figuri deja încercate. Să observăm însă o particularitate ce ține de stilistica acestei abundențe de genii. Oricare ar fi rețeta de calificare, tabloul genialității apare întotdeauna plural. Biografii nu numai că nu au ezitări să folosească aprecierea supremă în mai multe situații, par chiar determinați să înmulțească exemplele. Pentru Vulcan și Pantazi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
istorice ale ziaristicii românești ardelene", în Studii istorice, volumul V, Sibiu-Cluj, 1945-1946, Marina Cristea, "Primul ziar românesc Fama Lipskii", în Gazeta literară, 3 februarie, 1966, Nicolae Iorga, Istoria presei românești, Editura Atelierele Societății Anonime "Adevarul", București, 1922. 300 Victor Vișinescu, Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic, Editura Victor, București, 2003, p. 106. 301 Ne referim la teritoriul României Mari, chiar dacă analiza presei catolice pornește de la începutul secolului al XX-lea. 302 Din raportul întocmit de J. Georgescu și M. Teodorian
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
explicării numai sub specia cauzalului) și resemnifică tradiția gândirii dialecticii clasice într-un triplu proiect în reconstrucție: în logică și metodologie; în ontologia umanului (și a creației umane); în teoria modernă a limbajului (cu acțiune în regândirea problematicii retoricii, poeticii, stilisticii, chiar semioticii)”. Narațiunea a continuat totuși să supraviețuiască în cultura istorică înțeleasă ca „povestire” sau „poveste” pură. în ciuda invadării tuturor câmpurilor producțiilor intelectuale de către jargonul ceaușist, chiar activiști culturali au resimțit că istoria, atunci când trebuie explicată pe înțelesul persoanei nefamiliarizate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Iași (1945 1950), la clasa profesorului Corneliu Babă. În anul 1960, obține, prin concurs, bursa Nicolae Grigorescu, pentru doi ani de studii la Leningrad și Paris. Experiență pariziana i-a influențat artistului repertoriul tematic și a contribuit la definirea să stilistica. Profesor la Facultatea de Arte Plastice, din cadrul Institutului de Arte George Enescu (19771990), unde a fost Rector șase ani, Dan Hatmanu împarte creația să în cicluri tematice: Iasul amintirilor - ulei (1974), Mana-grafica, Om și sentiment - ulei și grafică (1976), Iasul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
este imaginea încețosată a unei nopți de iarnă, în care clar se vede doar semaforul, cu becul roșu aprins. Dan Popescu, galerist de la H’Art Gallery din București, explică: „Peisajele capătă o dimensiune simbolică subtilă, Roman prezentând propuneri de matrici stilistice corespunzătoare fiecărei nații. Vom avea perspectiva urbanțplonjată de tip Manhattan întrțo imagine surprinsă de Roman chiar de 4 iulie (SUA), sau peisajul domestic de iarnă compus pe un patinoar ce face referire la Brueghel (Olanda), sau spațiul agonal transformat în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
pune probleme de securitate în această parte a continentului. Participarea noastră este o participare interesată, revin la ce spuneam înainte, din două motive. Unul, pentru că ea coincide cu politica noastră externă care, repet, e o politică ce și-a schimbat stilistica, își recapătă vigoarea și ține cont, inevitabil, de posibilitățile noastre logistice, dar și de pretențiile noastre, în al doilea rând, ține cont de așteptările aliaților, care sunt cât se poate de exacte: sunteți în apropierea unor subiecte dificile, din partea voastră
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
părerea mea, ar fi un lux în a-ți permite neatenție. Marian Voicu: Pentru a discuta la concret, vă propun să ne referim la Republica Moldova. Domnul Pleșu, referindu-se la aceste obiective, le definea ca fiind tradiționale, însă menționa că stilistica este alta. În cazul Republicii Moldova, domnule Emil Hurezeanu, credeți că se pot reface relațiile României cu Republica Moldova? Încep cu Republica Moldova pentru că suntem vizionați direct în Moldova. Se pot reface aceste relații pe alte baze și mai ales indiferent de cine
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
ar fi trebuit să procedeze și Bucureștiul mai demult. Marian Voicu: Credeți că este posibil ca Traian Băsescu să recupereze această absență de șase ani într-o singură zi? Mihai-Răzvan Ungureanu: Eu nu spun că trebuie să recupereze. Diferența de stilistică la care a făcut referire domnul ministru Pleșu este concluzia unei alte substanțe politice, de fapt, a unei alte motivații politice, a relației bilaterale, a mecanicii bilaterale, ca să mă exprim așa, între București și Chișinău. Nu mergem acolo nici aroganți
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
ale Uniunii Europene. În desenul acesta, redistribuia forțelor este alta, și atunci, sigur, și politica externă este nouă, și deci inovatoare. Andrei Pleșu: Aș mai adăuga ceva, dacă îmi permiteți, ceva foarte rapid. Chiar pe obiectivele tradiționale de până acum, stilistica s-a modificat de fiecare dată. Altfel a făcut propagandă pro-NATO Adrian Severin, trebuie să spun că altfel am făcut-o eu când am fost la MAE, altfel a făcut-o domnul Petre Roman, domnul Mircea Geoană, prin urmare, fiecare
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
pentru a descoperi un mecanism viu, integrat în cotidian. Realismul poeziei tinere a confraților optzeciști, care va să zică! Déjŕ lu, déjŕ entendu. Apoi, prin Salvarea Speciei, am descoperit că "mai vârstnica noastră prietenă" vorbea despre un mod de a trăi poezia, dincolo de stilistică și de frazeologie, ca experiență de realizare personală. Ce sens mai avea să alergi în jurul postmodernismului când acesta rămânea un concept teoretic, pentru "literați" iar purtătorii lui de stindard cei mai bătăioși erau, cel mult, niște "moderni simpatici"? Chiar și
Firul Ariadnei by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12530_a_13855]
-
Chirilă, }opescu sau Ioanițoaia, și anume sportul. Ba, dimpotrivă, acesta părea a fi pe deplin reprezentat doar de agramatismele și cacofoniile unui produs tipic cum ar fi, de pildă, Ilie Dobre. În aceste condiții de-a dreptul imposibile, în care stilistica personajului din sport părea definitiv partajată între academismul plebeu al lui Mircea Sandu, expresionismul grotesc al lui Mitică Dragomir și reprezentarea rudimentar-naivă a lui Gigi Becali - exemplele extreme, cel de aurolac parțial recuperat, gen Pițurcă, sau cel de retor scuturat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
Ion Cornea la notațiile fragile ale lui Teo Boicescu, de la retorica lui Emil Darie, animația gestualistă a lui Constantin Neacșu și a lui Laurențiu Ene, viziunile vag simboliste ale Mariei Gaghel Crișan și pînă la abstracționismul liric al Ecaterianei Popa, stilistica individuală este foarte diversă și bine susținută în detaliu. Cei doi graficieni, Petti Velici și Tudor Popescu, deși radical diferiți ca temperament, se completează aproape organic. Primul, mai aproape de zona decorativului și cu o evidentă spaimă de gol, este completat
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11374_a_12699]
-
pe marginea unui vulcan fumegător care poate, în orice clipă, să-l împietrească definitiv. Maratonul său literar e impresionant: pe ultima turnantă a vieții, reușește să pună pe hârtie marile lui cărți, lucrate cu o luciditate ,până la sânge" și o stilistică debordantă. Dramaturgia, deși numără câteva piese de bun nivel (Pragul albastru, Arca bunei speranțe, Simion cel drept), se resimte vizibil de compromisurile făcute în vederea reprezentării - cu atât mai dificilă, aceasta, cu cât autorul concepea un teatru pentru citit, în linia
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
fragment, luat în parte, care, prin asamblare cu alte fragmente, duce la înălțarea edificiului românesc). Valoarea cărții Gabrielei Adamesteanu trebuie căutată la acest ultim nivel, al prefabricatelor, al compoziției aliajului textual, al fragmentelor din care este compus românul. Salutînd virtuozitatea stilistica a prozatoarei, trebuie spus că structura narativa prea stufoasa a românului explicabila, la nivelul povestirii, în condițiile cenzurii dinainte de 1989 riscă să sufoce un formidabil subiect de proza ( dramă românului exilat care revine în țară după o jumătate de secol
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]
-
puțini analiști la fel de fini ca Zamfir. Faptul de a fi scris un studiu despre Proust nu e întîmplător. Interesantă, în toate acestea, e și perspectiva: stilistician, Zamfir a căutat să împace această ramură a criticii literare cu diacronia. Conceptul de stilistică diacronică, ce li s-ar fi părut înaintașilor săi, oximoronic, îi aparține. Nu numai în literatura română se simte acasă. Aș putea numi alte cîteva, printre ele una nu chiar la îndemîna criticilor români, și anume literatura portugheză. Studiul său
Portret de intelectual român by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16622_a_17947]
-
operei toate legăturile cu viața din care se nutrea, cu etica dominantă, cu ideile la modă, chiar și cu biografia autorului, și de a o examina în splendoarea sau în mizeria ei fictivă, în arta și în artificiile ei, în stilistica și în tehnica ei. Nu era tocmai ușor. Dar acest evazionism critic, comparabil cu al poeziei aceleiași generații, abstractă și sofisticată, s-a dovedit norocos: cenzura l-a tolerat. Nu din prostie, aș zice. Cenzorii anilor '60 nu erau stupizi
Estetică și politică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16639_a_17964]