2,056 matches
-
margini și poate pentru întâia oară mă vedea în toată odioasa mea splendoare, un monstru de egoism, orgoliu și trufie și-n fața părintelui Ioan tot nu încerci să te căiești, Părintele Ioan mă privește blând, cu o bunătate care stoarce din mine tot răul, stăm afară pe laviță, în soarele ce-și începe coborâșul de seară, pe Daniel l-a trimis în odaia lui să citească, M-a trimis în odaia mea să citesc dintr-o carte de rugăciuni, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
bună de desen, am găsit-o în colțul gardului, cu mapa sprijinită de nuielele din gard, n-o văd, nici nu are vreo idee despre prezența mea, o aud numai cum clătește rufele spălate într-un lighean cu apă, le stoarce și le scutură în aer, îi zăresc numai picioarele goale de la genunchi în jos în iarba tânără și, din când în când, degetele ridicate peste frânghie fixează în clame de lemn rufele, nu-i destul de înaltă dacă privirea nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de modă internaționale. Cum stăm? întrebă el. Ce trăsături categorice avem? Trebuie să le dăm câteva hint-uri celor din Londra, pentru ca ei să aibă ce să le spună potențialilor clienți. Fața Lisei arăta ca o mască albă în timp ce ea își storcea creierii. Trăsături categorice. Era aici de mai puțin de două săptămâni, parașutată la mama naibii, într-o țară străină. Se chinuia din răsputeri să controleze situația și ei voiau deja să primească trăsături categorice. —Măcar o idee vagă, spuse Jack
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
clătești acum, spuse ea încet. Și pune puțin balsam, dar grăbește-te. Voi întârzia. Acesta este Jack Devine. Șeful șefei ei. Nu știa ce se petrecea, dar orice ar fi fost era prea ciudat. Imediat după ce el a terminat, ea stors apa în exces, apoi l-a văzut apropiindu-se cu un prosop. —Pot să îl usuc singură, mulțumesc. Abia putea să respire. Ochii li s-au întâlnit în oglindă. Ea s-a retras instantaneu din privirea lui întunecată. Era rușinată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
în stare să mă învingi. Nu-mi dădeam seama dacă omul ținea morțiș să ne încăierăm acolo, pe loc, ori voia să-și facă un prieten sau dacă mă punea la încercare, mă lua peste picior ori încerca să mă stoarcă de informații. Am arătat cu degetul spre Tomas Dos Santos, care tresărea spasmodic în somnul lui de bețivan. — Și mexicanul? Îl predăm mâine dimineață. — Tu îl predai. — Meritul e pe jumătate și al tău. — Mersi, dar nu e cazul. — OK
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Hearst întrebându-mă ce anume căutasem, căci știam că era vorba de mai mult decât de niște dovezi care să îmi arate că tipa Kay, este o victimă. Mergeam cu mașina fără țintă și-mi omoram timpul, ca să ajung acasă stors de puteri și să pot dormi după-amiază, când, deodată, am înțeles: cu bătrânul la azil și cu postul de la Arestări ratat, Kay Lake și Lee Blanchard erau singurele mele perspective interesante de viitor și trebuia să-i cunosc dincolo de vorbele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
umeri. Niște căcați cu ochi. Dacă n-ar fi polițiști, acum ar fi la Atascadero. Fă cum îți spun, nu cum fac eu, partenere. De mine le e frică, tu însă nu ești pentru ei decât un începător. Mi-am stors creierii să-i dau o replică tăioasă. Apoi Harry Sears băgă capul pe ușă, arătând de două ori mai șleampăt decât azi-dimineață. — Am auzit ceva ce cred c-ar trebui să știi, Lee. Vorbele fură rostite fără urmă de bâlbâială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
afișele cu infracțiuni și din bârfele care circulau prin seccție, totul fiind filtrat de instinctul lui Lee. Metodele lui erau uneori prudente și indirecte, iar alteori brutale, dar era întotdeauna blând cu copiii și când recurgea la violență pentru a stoarce o informație, o făcea numai pentru că era singura posibilitate de a obține un rezultat. Așa că am devenit o echipă de interogatoriu tip „băiat bun - băiat rău“. Domnul Foc era durul, iar domnul Gheață băiatul cumsecade. Reputația noastră de boxeri ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
am devenit o echipă de interogatoriu tip „băiat bun - băiat rău“. Domnul Foc era durul, iar domnul Gheață băiatul cumsecade. Reputația noastră de boxeri ne dădea un atu în plus pe străzi, iar când Lee aplica lovituri sub centură ca să stoarcă informații, iar eu interveneam și luam apărarea sacului său de box, obțineam întotdeauna ceea ce doream. Parteneriatul nostru nu era unul perfect. Când lucram în ture de câte douăzeci și patru de ore, Lee îi scutura pe drogați de tabletele de benzedrină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
seria Keystone Kops și mai lucrau la construcții încă șase ore, la lumina torțelor. La vreo două filme m-a pus și pe generic, ca asistent de regie - atât de recunoscător îmi era bătrânul Mack pentru felul în care-i storceam pe sclavii lui. Madeleine și Ramona ciuguleau din farfurii cu mutre posace, de parcă ar fi fost niște prizoniere silite să asculte iar și iar povestea asta. Martha desena în continuare, uitându-se concentrată la mine, prizonierul ei. — Ce s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
credem, cu atât mai repede o să ajungi în tren, ca să poți fugi din nou. Nu-i așa că e un motiv numai bun ca să fii sinceră cu noi, Linda? Fata începu să se joace iar cu șervețelul. O simțeam cum își stoarce creierii derutați și cum întoarce situația pe toate fețele. Într-un târziu oftă: — Spuneți-mi Lorna. Dacă mă întorc în Iowa, va trebui să mă obișnuiesc cu numele ăsta. Millard zâmbi. Harry Sears își aprinse o țigară și își așeză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
vizitele la vorbitor timp de șaptezeci și două de ore. Vreau să fie pusă singură într-o celulă și vreau s-o detașezi pe Meg Caulfield de la Arhiva Wilshire, ca să facă pe colega de celulă. Zi-i lui Meg să stoarcă tot ce poate de la ea și să iasă la raport la fiecare douăzeci și patru de ore. După ce aranjezi chestia asta, sună la Cazier și la Moravuri și cere cazierele bărbaților albi și mexicani cu condamnări pentru distribuire de materiale pornografice. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
opri din mângâieri. — A pomenit Linda de mine? — Nu. În plus, m-am uitat prin dosarul cazului. Faza ta cu bilețelele lăsate prin baruri nu e menționată nicăieri. Dar au băgat o polițistă cu ea în celulă, ca s-o stoarcă de informații, și dacă ciripește, te-ai ars. Nu sunt îngrijorată, dulceață. Probabil că nici nu-și mai amintește de mine. M-am răsucit astfel încât s-o pot privi pe Madeleine deaproape. Rujul ei era ca o rană sângerie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Mi-am masat mâna dreaptă. Mă durea încă după loviturile pe care i le dădusem lui Lee Blanchard și lui Joe Dulange. — Eu sunt tipul de treabă, Cecil. Bagă la cap chestia asta. A fost o replică reușită. Durkin își stoarse creierii să riposteze pe măsură. Mi-am îndreptat atenția spre Charles Michael Issler, care se uită la mine și-mi spuse: — N-am omorât-o eu pe Liz. Nu știu de ce fac lucruri din astea și îmi cer scuze. Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
la toate a fost aceea în care Lee i-a donat două sute de parai unui preot de leproși pe care l-a întâlnit într-un bar, apoi le-a făcut cinste tuturor și a plecat la Ensenada. Informația aia a stors cinci parai și o cerere de lămuriri suplimentare. Polițaiul mi-a spus: — Preotul, frate meu. S-a hirotonisit singur. Vaya con Dios. Păstrează-ți banii. Am pornit-o pe coastă, mergând vreo sută douăzeci de kilometri spre sud, spre Ensenada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
podea. În dreapta scenei un gringo în frac fredona la microfon: — Roseanne, bogata mea iubită, are-n loc de diafragmă o lipie turtită. Hei! Hei! Am o iubită, Sue pe ea o cheamă și de i-o tragi sub coadă, te stoarce rău de zeamă. Hei! Hei! Am o iubită Corrine pe ea o cheamă și știe cel mai bine să-mi ia banana-n vamă! Hei! Hei!... Vacarmul stârnit de clienții așezați la mese acoperea „muzica“. — Măgarul! Măgarul! Am rămas locului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
și am dormit - douăzeci de minute încheiate. Eram prea surescitat ca să încerc să adorm la loc, așa că m-am apucat să judec logic. Era ora șase după-amiaza și, cabinetele medicilor se închideau, iar barurile nu aveau să fie bune de stors informații încă vreo trei ore. Dacă Russ și Harry ar da de ceva fierbinte sigur m-ar suna. Așa că am luat dosarul principal și m-am apucat să citesc. Timpul zbura. Numele, datele și locurile notate în jargonul polițienesc m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
străzi de casa lor, iar „Marcy“ a lui Roach putea fi de fapt „Maddy“ sau „Martha“. Nu era logic. În săptămâna dispariției lui Betty toată familia Sprague se afla în casa de la Laguna Beach, Roach părea sigur de „Marcy“ și storsesem de la Madeleine toate informațiile despre Dalia. Totuși gândul nu-mi dădea pace, de parcă în sinea mea doream să-i fac rău familiei ei pentru felul în care mă tăvălisem în șanț cu fiica lor și-i pupasem în fund pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
nou, de data aceasta pentru el. Urmele degetelor lui Doug Disperatul se vedeau pe pielea palidă, roșii și purpurii. Cele mai mari două vânătăi erau de o parte și de alta a traheei, unde degetele mari ale bătrânului Încercaseră să stoarcă viața din el. — Isuse, ce s-a-ntâmplat? — Păi, am căzut și nu m-am putut ridica. Logan se apucă din nou să-și frece gâtul. Domnul MacDuff a vrut să permanentizeze situația. Lama cuțitului sclipind În lumină. Se cutremură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
7 decembrie 1959 (luni) Nu am fost la școală. Fredy m-a exasperat la culme, mai ales că a venit acasă să se plângă părinților. Senzația de gol sufletesc persistă. Sunt decăzută. Toți Își bat joc de mine. Toți mă storc de cea din urmă vlagă, supunându-mă la extraordinare eforturi fizice și morale. Ah, cu câtă plăcere zbiară Fredy la mine, făcându-mă de râsul tuturor. Iar eu ascult, nervii mei se Încordează, totul e gata să izbucnească, dar, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ale unui prânz abia Început; Silabele se-mpreună la fel ca la cei ce muriră De ce să fim morți mestecând aceeași mâncare mestecată de morții muriți repetat Când oasele noastre absorb cimitire de oase Mirosul greu e mortăciune să-l stoarcem din vorbe măcar. Să ne-noim În vorbele noi, numai ale noastre, Fără să ne sinchisim de scârna neiertătoarei materii... 27.09.1960 Tot ce-ndrugi despre viață, nemuritorule, nu-mi hrănește nici burta, nici ochiul Cu care mă uit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pieliță subțire transparentă: se conturau vinișoarele albăstrii, pulsând la tâmple, când afluxul de sânge sporea spontan; nu avea acea piele sănătoasă, arsă de vânt și soare, a celorlalte colege din clasă; nici acea carne bătucită de muncă și mișcare, uscată, stoarsă de grăsimile acumulate de prea multă somnolență, ea era plină; carnea ei făcea pliuri aristocratice, se lăbărța rubensian În lenevia rasei vechi, stătuse parcă generații Întregi În umbra draperiilor grele ale alcovurilor interzise, subțiidu-și tenul și sângele În acei pași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pe dinafară contează. Viața mea era doar magazinul și mama, în afară de ea, și-i plăcea să-i aduc aminte de asta. Da, se simțea minunat: un carusel social de-a dreptu’, așa era viața ei pe lângă a mea. Am mai stors un pic de ketchup pe pește. Și ketchupu’ e bun. E făcut din licopen 1. Mi-a zis Crystal într-o scrisoare de-a ei. — Normal c-a venit, i-am zâmbit io lui Sheila - n-aveam de gând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Amândouă sunteți de groază. De douăzeci de minute îmi tot spuneți că nu se poate să fiu singură, apoi o întoarceți — hodoronc tronc — și ziceți că nu m-am întâlnit cu destui bărbați. Voi vă dați seama ce spuneți? Leigh stoarse o bucată de lămâie peste scoici și desfăcu cu delicatețe una. Nu că nu te-ai întâlnit — nu te-ai culcat cu destui. Hai, zău așa! Care-i diferența? Adriana rămase cu gura căscată. — Tocmai asta e problema, scumpa mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
și dorea era să se cuibărescă în pat cu o carte ușoară, de vacanță, și să se piardă într-o lectură care să nu fie așa plictisitoare. Ar fi dat orice să fie o seară de luni Fără Contacte Umane. Stoarsă de energie și fără niciun chef să mai citească un singur cuvințel depre o campanie care se întâmplase acum o sută de ani, Leigh aruncă manuscrisul deoparte și-și trase laptopul MacBook în poală. Se întâmpla de multe ori ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]