1,470 matches
-
critici de film cu Războiul Troian, prin ajutarea muritorilor de către forțe supranaturale (ceața în primul caz, intervenția zeilor în cel de-al doilea). Cadrul mitic creat astfel își are originea în triada legendară om-natură-pământul străbun, lupta oamenilor pentru apărarea pământului străbun fiind susținută de dezlănțuirea stihiilor naturii. În acest context, Ștefan cel Mare apare a fi „alesul”. Imaginea domnitorului moldovean care se evidențiază în acest film este cea a unui strateg înțelept, cu legături tainice cu lumea spiritului și cu o
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
profesor universitar și cel mai reprezentativ geomorfolog și întemeietor de școală în acest domeniu la Universitatea ieșeană. A crescut într-o familie țărănească modestă unde a învățat ce înseamnă respectul față de muncă, de normele morale sănătoase și față de obiceiurile românești străbune. Și-a afișat constant mândria de român bucovinean ca un omagiu pentru locurile natale, pământ românesc străvechi aflat și astăzi sub ocupație străină. Și-a pierdut tatăl în anii primei conflagrații mondiale, astfel a cunoscut griji și greutăți încă de
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
au fost realizate și imprimate pe CD-urile; Blândul Păstor-pricesne ( 8 piese) la Studioul Glas Transilvan din Cluj Napoca, Duhule Sfinte Lumină Lină ( 9 piese), studioul Mirebon, Bistrița și Iisuse veșnic călător produs de Studioul Libris din Brașov ( 12 piese). Colinde străbune - artista a înregistrat, prima în România,după 1989 două CD-uri cu colinde originale, cu grupul de colindători VIN COLINDĂTORII de la Cercul militar Bistrița - S-a născut un prunc în iesle, Glas Transilvan Cluj Napoca, 1996 ( 16 colinde) și albumul Hai
Cornelia Ardelean Archiudean () [Corola-website/Science/329736_a_331065]
-
României. <br>2007 - Inițiator și organizator la Festivalului Național de interpretare a cântecului popular românesc „PANĂ DE PĂUN”și a Festivalului Național de interpretare a cântecului popular românesc „VALERIA PETER PREDESCU” precum și a Concertelor „LUMINA ÎNVIERII” și „COLINDE ȘI CÂNTECE STRĂBUNE” ce au loc anual la Bistrița. Repertoriul său cuprinde cântece din zona năsăudeana în mod special, dar și din alte subzone ale Județul Bistrița Năsăud, culese de la rapsozii satelor din acest ținut. Repertoriul său cuprinde peste 100 de cântece înregistrate
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
care le absolveau la 16-18 ani, cu consecința că unele se catolizeaseră și rămâneau prin mânăstire ca și călugărițe, unde, la timp, au atras și averea moștenită de la părinți; altele se duceau acasă, catolizate gata. Acele care rămâneau credincioase religiunii străbune, au trebuit să-și dea cuvântul că nu se vor căsători fără voia directoarei din mânăstire. În anul 1902 a pus bazele "Casei Naționale", un fond destinat înființării "primului Museu istoric și etnografic al Românilor de sub coroana Sfântului Ștefan." Ideea
Alexandru Lupu () [Corola-website/Science/328309_a_329638]
-
punerea la dispoziție de cărți și biblii de limba română. Mai departe au fost adunate și predate cadouri precum articole de larg consum. Cât despre generalul Alexandru Lupu, rămâne actual și acum mesajul său testamentar: „Să țineți morțiș la credința străbună, pentru că ea ne-a făcut ceea ce suntem: un popor civilizat, cu speranță într-un viitor tot mai bun și mai consolidat.”
Alexandru Lupu () [Corola-website/Science/328309_a_329638]
-
Ana sau Hatun Ana. De asemenea, ordinul este recunoscut prin faptul că acordă libertatea femeilor de a participa la ceremoniile religioase, alături de bărbați și de a se afla în fruntea lăcașurilor de derviși. (tekke, zawiye) Numeroase surse atestă apropierea dintre străbunii primilor sultani și Ḥağğ Bektaš. Un exemplu în acest sens îl constituie Gazi Osman, înaintaș al sultanului Murad I(1362-1389), care se pare că a întreținut legături directe cu fondatorul ordinului. Din acest motiv, Murad I este cel care a
Ordinul Bektași () [Corola-website/Science/329186_a_330515]
-
se afla în străinătate, "Viața la țară" cuprinde convingerile mai vechi ale autorului față de viața rurală românească, asociată cu nostalgia autorului dezrădăcinat față de locurile natale. Partizan al păstrării vechilor rânduieli sociale, boierul Dinu Murguleț își exprimă astfel atașamentul față de glia străbună: "„Uite pământul ăsta: m-a făcut să asud; am muncit toată viața pentru el, de cele mai multe ori fără să mă răsplătească; m-am supărat și l-am blestemat, — dar nu m-aș duce de pe el pentru nimic în lume. Nădăjduiesc
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
rezistență folosită de Sadoveanu împotriva nedreptății sociale. Personajul din "Nada Florilor" s-a opus scoaterii forțate la clacă și s-a refugiat în munți ca un haiduc după ce i-a amenințat pe logofeții domnești. El îl învață pe Iliuță datinile străbune și împotrivirea față de nedreptate. Tinichigiul Alecuț și tovarășii săi socialiști nu mai fug din calea nedreptății, ci încearcă de-a dreptul să lupte împotriva ei, urmărind să răstoarne orânduirea capitalistă și să instaureze o nouă orânduire bazată pe echitate socială
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
Cultural Național. Printre aceste cărți scrise cu trudă, se număra și o lucrare rămasă nepublicată și pe care spera să o poată relua deoarece avea ca temă zona sa natală, județul Dâmbovița, de care o legau amintirile părinților și originile străbune. La Centrul Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din municipiul Sfântu-Gheorghe, a avut loc primul Colocviu Național al „Grupului de Cercetare „Ioan I. Russu” pentru Studiul Sud- Estului Transilvaniei”. Participând la programul organizat de savantul clujean Ion I. Russu, „Studiul
Ioana Cristache Panait () [Corola-website/Science/335383_a_336712]
-
cu valuri abia-abia însemnate. Or fi crescut pe aici, odată demult, păduri adânci și dese. Le-o fi ars vreun pojar, le-o fi pustiit vreo furtună, dar s-au dus, și numai largul câmpiei mai mustește un dor străbun după ele, cercând în fiecare primăvară să lege un freamăt verde peste trupul său pârjolit. S-or fi înălțat pe aici, cândva demult, un cârd de munți cu creste cărunte, răcorite sus, în albăstrimea cerului. Vremea i-o fi măcinat
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
în dragoste și inamici de pe front: Mircea (ostaș în armata sovietică învingătoare) și Nică (ostaș în armata română învinsă), care se tratează unul pe celălalt nu ca un învingător pe un învins, ci ca doi consăteni legați de aceeași glie străbună. "„Întoarcerea la vatră trebuie plătită, oricât ar fi costat, pentru că cei ce nu se întorc riscă să rămână pentru totdeauna între două maluri, între două focuri. La urma urmei, lumea întreagă nu-i decât o pustietate, dacă sufletul nu are
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
același conservatorism, dar și legătura profundă cu pământul care îl ajută să treacă cu tărie prin vitregiile destinului. Nimic nu reușește să-i frângă credința în tradiții și în etica armonioasă a vieții rurale. Omul se simte înrădăcinat în pământul străbun, iar duhul acestuia reprezentat de cățeaua Molda îl ajută să depășească momentele de cumpănă ale istoriei. Dacă viața lui Onache seamănă cu cea a personajelor lui Creangă, moartea sa are loc într-o „manieră eminesciană”, focul pe care-l veghează
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
Hristos Domnul, care binecuvântează lucrarea în Sfânta Biserică și Dumnezeiescul Har, care pe cele neputincioase le întărește și pe cele cu lipsă le desăvârșește, ne va întări pe toți ca să ducem la bun sfârșit lucrările de păstrare a credinței noastre străbune și legea noastră românească", a spus episcopul Andrei. La ceremonia de întronizare a transmis un mesaj, prin vocea unui consilier prezidențial, și președintele României, Klaus Iohannis, care l-a felicitat pe episcopul Andrei și i-a urat succes în împlinirea
Andrei Moldovan este noul episcop al Covasnei și Harghitei by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102303_a_103595]
-
sute de miliarde de euro din România, mă mir cum de mai stă în picioare. 2/3 din economia țării e în mâinile străinilor, 50% (3 milioane ha) din terenul arabil al țării e în mâinile străinilor, codrii și pădurile străbunilor sunt în mâinile străinilor, resursele minerale și de hrană sunt în mâinile lor. România azi e doar o colonie și o piață de desfacere. Avem o mare responsabilitate pe 11 decembrie,să trimitem în Parlamentul țării adevărați patrioți care SĂ
Remus Borza: Vom trimite în Parlament alte putori, curve, hoți, acoperiți și vânzători de țară. MANIFEST dur by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102674_a_103966]
-
John P. Marquand, Edgar Allan Poe, Sax Rohmer, William Saroyan, John Steinbeck, Rex Stout și Rob Wagner. De asemenea, revista a publicat poeziei ale unor poeți cunoscuți precum Carl Sandburg, Ogden Nash, Dorothy Parker și Hannah Kahn. Cunoscutul roman "Chemarea străbunilor" al lui Jack London a fost publicat pentru prima dată, în formă serializată, în "Saturday Evening Post", în 1903. Un nume emblematic pentru ficțiunea publicată de revista "Post" a fost autorul Clarence Buddington Kelland, care a colaborat începând din 1916-1917
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
preocupat de creația componistica devenind membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Dintre "piesele sale componistice": "În memoriam Pablo Casals" - pentru violoncel solo; În memoriam "Dinu Lipatti" - pentru pian, "Zbor" - pentru clarinet solo, "Syrinx" - pentru flaut, oboi, fagot, "Cântec străbun" - pentru orchestră de coarde. Este autorul "lucrărilor teoretice": "Esență fenomenului sonor muzical, editura A.G.I.R., București, anul 2000"; Sunetul muzical și ansamblurile instrumentale, editura UNMB", "anul 2000; Drumul spre interioritate, editura UNMB, anul 2006," ediție bilingva. Studiile de compoziție și
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]
-
În actul al IV-lea, după ce doctorii străini îi ard rana de la picior cu fierul înroșit în foc, Ștefan aude, afară, printre glasurile celor care-l aclamau pe Bogdan, câteva voci răzlețe rostind numele lui Ștefăniță. Devenit justițiar în numele legii străbune, Ștefan îl străpunge cu sabia pe Ulea (care „murise înainte de-al izbi", copleșit de forța morală a voievodului). Scena - cu prelungiri cosmice - face din Ștefan cel Mare un personaj de mit: cu sabia sa (numită „sfânt oțel"), domnul oprește
Apus de soare () [Corola-website/Science/335840_a_337169]
-
din Tărăsăuți, raionul Noua Suliță. De asemeni, pentru cei 45 de ani de slujire la altarul credinței, părintele Gheorghe Covalciuc, din Oprișeni, raionul Hliboca, a fost distins cu a doua Cruce patriarhală din partea Preafericitului Mitropolit Onufrie. Pe lângă pilonul de credință străbună care este Biserica, demn de menționat este faptul că lăcașul este implicat activ și în viața socială a comunității, una dintre cele mai recente realizări fiind deschiderea unei Școli duminicale, unde copiii românilor vor avea posibilitatea să studieze limba română
Monumente ale credinţei () [Corola-website/Journalistic/296390_a_297719]
-
orașele centre comunale Bor, Zaiecear, Cladovo, Negotin, Maidanpec, Jagubița, Golubaț, Velico Grădiște, Bolievaț, Ciupria, Jabari, Svilainaț, Despotovaț, Petrovaț. De aproape două secole, mare parte se identifică cu denumirea de „vlah”, insă vlahii nu sunt altceva decât români, care vorbesc graiul străbun. „Noi ne luptăm cu o manipulare istorică, aceea că, de zeci de ani, românii și vlahii sunt considerați popoare diferite în Șerbia, desi pentru toată lumea este evident că e vorba de unul și același neam”, explică Boian Barbuta, presedintele „Inițiativei
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]