2,376 matches
-
autorizație, sau poate aveam autorizație, nu știam nimic. Lume nu era, tribunalul gol. L-am zărit pe Filerot în dreapta estradei judecătorului între două baionete, precedat însă de câțiva dezertori, al căror proces, fără avocați, a fost scurt. Noi însă, prin strădaniile fratelui lui Filerot, știam că el, Filerot, avea ca apărător un celebru avocat în care ne pusesem mari speranțe și ale cărui teze de apărare le cunoșteam. A început să pledeze bombastic, spunând că clientul său, civilul bondoc și gras
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
școala generală nu prea a strălucit Însă părinții erau În relații bune cu Învățătoarea și profesorii În așa fel Încât Gigilică era printre cei cinsprezece din clasă. Nu a reușit să ia vreun premiu În toți acești ani, cu toată strădania părinților de a face cadouri profesorilor, doar de vreo două ori a luat mențiune. Nici frumos nu era; avea o uitătură cam sașie Însă era un bărbat norocos. Nu știu cum făcea că avea totuși lipici la fete dar nu s-a
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
la Vălenii de Munte și în împrejurimi, dar că mai bântuia încă la Ploiești, Bucov și alte localități din Muntenia 116. Jugularea epidemiei de holeră la București s-a datorat nu numai evacuării în mare măsură a orașului, dar și strădaniilor corpului medical, întărit în august cu "dohtorii" Arnold, la spitalul din Dudești, Paul Vlastos, la spitalul Filantropia, și Mihalache Enculeu, la carantina de la Bărbătescu 117. Consulul francez Lagan consemna în raportul său din 16/28 august, de la Râul Vadului, adresat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
bunătatea lui nerușinată fără să fi plătit, fără să fi îndurat batjocura. Domnia răului va fi din nou întârziată, îndoiala va stăpâni iară, oamenii își vor pierde iar timpul visând la un bine cu neputință de atins, istovindu-se în strădanii deșarte, în loc să grăbească venirea singurei împărății cu putință, și priveam la tăișul săbiei care mă amenința, o, putere, numai tu domnești peste lume! o, putere, și orașul se liniști treptat, ușa s-a deschis, am rămas singur, cu sufletul ars
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
atunci când erau cu toții de față, nuanțe cât mai diverse, care să-i mulțumească pe fiecare în parte. Această binevenită obligație îl sili așadar să-și facă un vocabular de specialitate și să aibă păreri despre arta lui. Dar, în ciuda acestei strădanii, nu-și pierdu bunăvoința înnăscută. El înțelese repede că discipolii săi nu-i cereau critici, cu care n-aveau ce să facă, ci numai cuvinte de încurajare, și, dacă era cu putință, laude. Trebuia doar să aibă grijă ca laudele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
cu sufletul zdrențuit de îndoieli și sigur că și-a pierdut rostul în lume. Un răstimp a mai încercat să-și reclădească din dărâmături o casă nouă. Observa însă că de sub fiecare piatră izbucnea cîte-o întrebare dureroasă și fără răspuns... Strădaniile acestea zadarnice, cu chinurile lor neostoite, îl obosiră repede. Dar apoi peste ele se înălță, ca un steag biruitor, dorința de-a cunoaște, de-a găsi răspunsuri precise la toate întrebările tulburătoare... Ca "abiturient" a petrecut vacanța în consfătuiri cu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
o carieră nouă, iar ea s-a legătuit să-l aștepte. S-a înscris în aceeași toamnă la Drept și s-a așternut pe carte. A mers greu. Serviciul îi reteza mereu avântul, și superiorii nu vedeau cu ochi buni strădaniile civile. Totuși, în șapte ani a terminat. Era locotenent. Prin demisie a dobândit gradul de căpitan de rezervă, dar și de candidat de avocat. Practica a făcut-o în Znaim, aproape de logodnică. Peste un an deschizând cancelarie de avocat, s-
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Prețul vieții e viitorul și viitorul lui i se părea zăvorât ca o poartă de fier în care și-a zdrobit pumnii bătând zadarnic. Neputința în fața vieții acuma mai mult îl îngrozea decât îl revolta. Conștiința că toate năzuințele și strădaniile lui sunt tot așa de neputincioase și fără rost ca și zvârcolirile unei râme îi năpădea din ce în ce sufletul, împreună cu constatarea amară că viața omului e insuportabilă dacă n-are un reazem solid, care să ție veșnic dreaptă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
lucrare, spre a ne dovedi la modul cât se poate de concret, deci convingător, că locurile în care ne ducem existența ne mai pot oferi destule informații de factură istorică. În mod sigur îndemnat, fie și în chip indirect, de strădaniile admirabile ale profesorului universitar și cercetătorului neobosit Ioan Caproșu, prin ciclul de volume documentar-istorice dedicat Iașului, scriitorul Vasile Ilucă și-a luat inima în dinți și a abordat, în cartea de față, un aspect extrem de important, interesant în aceeași măsură
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
înclinarea* pozitivă - ei îi trebuiește ratio sufficiens pentru aceasta. {EminescuOpXV 22} FILOZOFIA LUI TOTUL - UNA 2285 Că împrejurările ar putea să creeze noi ordini mondiale n-ar trebui să mire, căci ambele sunt de natură materială, deci omogenă; dar această strădanie de a substitui tuturor acestora principii și idei, de a le da o valoare internă, o semnificație intensivă, pe care în sine n-o au, e ceva caracteristic spiritului uman - caracteristic și câtă vreme el se află în eroare. Progresul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
în particular, al ființei înseși a omului. De aici derivă conștiința șubrezeniei sale, a limitelor sale și a sfârșitului moralității sale. Punctele de sprijin ale acestei considerații sunt nenumărate, dar iese mereu în evidență, chiar și la cei mai tineri, strădania filosofică a lui Platon, care a condus toată meditația sa înspre căutarea unei explicații și a unui stăvilar pentru această corupție a întregului și în special a omului. Toată gândirea sa este o încercare măreață de a explora modalitățile prin
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
scriptura Schottica. Este Înglobată Însă aici și scrierea anglo-saxonă, care a derivat din aceasta și care Îi seamănă mult. Scrierea insulară este o scriere semi uncială care, Începînd din secolul al VII-lea, s-a răspîndit pe continentul european prin strădania misio narilor irlandezi, fondatori ai unor mănăstiri faimoase, Între care cea de la Bobbio din Italia, San Gallo În Elveția, Luxeuil În Franța, Würzburg În Ger mania. Este greu lizibilă din cauza nume roaselor sale abrevieri, care reprezintă o trăsătură carac teris
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
spune că a sărit de pe acoperiș. După scholiast, scenografia originară cerea ca actorul să facă un salt, dar scena a fost socotită primejdioasă, așa că pînă la urmă actorul intră pe poarta principală; vv. 1366- 1368 ar fi fost compuse din strădania de a masca această schim bare, dar fapt e că apar pentru a introduce noul personaj și, din punct de vedere lingvistic, nu pot fi respinse. Alte opere ale alexandrinilor, care nu pot fi tre cute sub tăcere, sînt ediții
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
culturile non literate, prin pastorala religioasă. Pre dicatorii se străduiesc să traducă Într-un limbaj accesibil poporului doctrinele pe care le-au studiat la universitate; numeroasele culegeri de predici În limba vulgară ajunse pînă la noi sînt o mărturie a strădaniei lor. Cultura universitară se deschide spre exterior nu doar pentru a da, ci și pentru a primi. Este semnificativ faptul că cele mai multe traduceri din greacă și din arabă, care le-au oferit profesorilor universitari texte fundamentale pentru toate disciplinele, nu
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
se străduiesc când concurează. Copiii și tinerii concurează într-o varietate de circumstanțe pentru recompense palpabile evidente. Recompensele materiale sau bănești s-a dovedit că au o oarecare influență asupra opțiunii copilului de a participa la o sarcină și asupra strădaniei cu care el lucrează la acea sarcină. Câteva considerații importante se leagă de “trucuri” de acestă natură: Au recompensele oferite valoare pentru cei recompensați sau sunt ele percepute doar ca recompense de aceia care le oferă? La ce punct va
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
până la epuizare. Efectele motivelor specifice sunt tranzitorii. Nu numai că diferă în timpul vieții unui individ, dar variate motive pot exercita diferite efecte asupra performanței în timpul unei singure zile sau săptămâni. Pentru a menține motivele care pot stimula performanța într-o strădanie fizică, trebuie să obții multe informații formale și informale despre individ. 4. Activizarea Este reflectată în intensitatea cu care un individ își urmărește o sarcină. Măsurile de activizare include variați indici fiziologici, cum ar fi: schimbarea în tesiunea musculară, bătăile
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
limbajul criptic, acroamatic, "pervertit" astfel încît să fie accesibil doar inițiaților); de tip denotativ (discursul logico-filosofic, științific, tehnic), specifice mai ales timpurilor moderne, aspirînd aparent la o minimalizare a falsului, a ambiguității, a minciunii etc., dar favorizîndu-le chiar prin această strădanie apariția (vezi încercarea curentului neopozitivist de a "forța" realitatea să intre în tiparele sale conceptuale); de tip conotativ-denotativ (discursul interpretativ artistic, politico-ideologic), care le mediază pe cele două de mai sus, avînd forme "mincinoase" dispersate de-a lungul întregii istorii
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ne asumăm cu adevărat ameliorarea condiției celor loviți de soartă. Iar cu mentalitatea de astăzi, ne vine greu să Înțelegem că În alte vremuri cerșetoria nu era deloc nedemnă. Așa cum nu era nici sărăcia și alegerea de a te dedica strădaniilor spirituale, ignorîndu-le pe cele materiale și acceptînd cu umilitate să trăiești din mila semenilor. Ordine de călugări cerșetori au fost destule și-n lumea creștină și vrednicia monahilor nu era În niciun fel diminuată de austeritatea În care trăiau. În
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
influente distincții din domeniu, Cox susține că neorealismul are ca scop rezolvarea problemelor, principala sa sarcină fiind să se asigure că aranjamentele politice majore "funcționează mai lin" prin minimizarea potențialului pentru conflict și război. Bineînțeles, Cox nu subestimează importanța acestei strădanii, dar el pune sub semnul întrebării suficiența sa. Principala problemă, din punctul său de vedere, este că neorealismul presupune că lumea este înghețată în anumite cadre și este de neschimbat prin acțiune politică. Dar consecința luării "lumii așa cum o găsește
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1960 și 1980. O lume întreagă desparte capetele de afiș de ieri și de astăzi. Un salt sexual și transatlantic de la B.B., fetiș al cinematografului european, la Madonna, eroina planetară a acestui videoage american. Trecere iminentă de la telefon la videofon. Strădaniile complicate ale veteranilor (totul se schimbă peste numai zece ani). Suntem cu toții, mai mult sau mai puțin, niște Fred și Ginger ai culturii textuale repetând un glorios număr de step care n-are deloc succes la televiziune. Nemulțumiți, dar îmblânziți
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
arate supunere episcopului Eusebiu din Nicomidia, și să participe la sinod. Alexandru, episcopul de atunci din Constantinopol<footnote Notă Pr. Șt. Alexe: A păstorit după anul 325 și a murit în 336 sau 337 (n.s. 104, p. 125) footnote>, intuind strădania lor, și-a dat silința să pună capăt acestei străduințe. Neavând puterea să făptuiască aceasta, a interzis străduințele lui Arie, zicând că aceluia nu-i este îngăduit să fie preot, nici să infirme hotărârea episcopilor din aproape toată lumea, care s-
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lucrul a fost posibil, m-am confruntat și cu spusele altor cercetători, atâtea câte am putut să cunosc din cărțile și articolele de specialitate care se găsesc la noi. Cărturarul român se află silit să suplinească lipsurile de informație cu strădania lui și cu atâta cuget cât i-a dat soarta. Pe de altă parte, aceste studii ar fi putut să aibă forma tehnică tradițională în lumea savantă și să se înfățișeze drept contribuții originale la cunoașterea domeniului în care se
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
cum se va vedea, ei știu - și se poartă ca atare - că ființa și existența lor nu sunt lipsite de orice valoare și de orice demnitate. Că forța care trăiește în ei și prin ei ca forță omenească, dând avânt strădaniei lor, nu se anulează în zădărnicie. De aici tranziții bruște de la sentimentul precarității omenescului la acela al demnității sale, de la umilință la semeție. Vin către primejdie mândri de neamul din care se trag și de izbânzile sale, cărora le-au
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
lucrul a fost posibil, m-am confruntat și cu spusele altor cercetători, atâtea câte am putut să cunosc din cărțile și articolele de specialitate care se găsesc la noi. Cărturarul român se află silit să suplinească lipsurile de informație cu strădania lui și cu atâta cuget cât i-a dat soarta. Pe de altă parte, aceste studii ar fi putut să aibă forma tehnică tradițională în lumea savantă și să se înfățișeze drept contribuții originale la cunoașterea domeniului în care se
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
cum se va vedea, ei știu - și se poartă ca atare - că ființa și existența lor nu sunt lipsite de orice valoare și de orice demnitate. Că forța care trăiește în ei și prin ei ca forță omenească, dând avânt strădaniei lor, nu se anulează în zădărnicie. De aici tranziții bruște de la sentimentul precarității omenescului la acela al demnității sale, de la umilință la semeție. Vin către primejdie mândri de neamul din care se trag și de izbânzile sale, cărora le-au
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]