1,841 matches
-
de autorii de dicționare), după care a fost procreat de jargonul de partid "a capacita" (pentru încărcarea cu sarcini a unei persoane) și adoptat "comandamente". Fiu credincios epocii, nu mă pot desprinde de aceste cuvinte, cu parfumul latrin intrat în straiele noastre lingvistice. 5 Intervenția Autorului-Șef, care trebuie să arate că există. În mod evident, Dr. A. K. este fascinat de acest lexem, speculat de Al Pitzuno în Cântările Buruienoase ("Chanson de gest(uell)e paillarde) în care Ipseitatea Sa
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
căsătorie de Ghenadios, călugărul ce-l va fi botezat, spovedit și binecuvântat, la cerere, pe Jean Ange. Schimbări spectaculoase se produc în sufletul amanților pe măsură ce asediul și războiul primejduiesc de moarte ființa orașului. Iat-o acum pe Anna deghizată în straiele și armura fratelui său și, asemeni unei Jeanne d'Arc bizantine, se decide să moară apărând orașul, alături de Jean Ange, recunoscând, în fine, că nu mai există viitor, de vreme ce, până și tatăl ei, megaducele Lukas, uneltește în favoarea turcilor lui Mehmet
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Axa, Botoșani, 1999; Dispariția și eternitatea Eonei, Editura Brumar, 2006, sunt titlurile ce îndreptățesc un cititor atent la aventurile sale editoriale să se întrebe dacă nu cumva Liviu Antonesei nu îmbracă, decât pentru a-și satisface din capriciile de moment, straiele fistichii ale politicianului bătăios ori pe cele sobre ale pedagogului postmodern, dar, în fond, de viță nobil-comeniusiană. În ce măsură doar cochetează sau e într-adevăr îndrăgostit de poezie o poate cel mai bine demonstra antologia Apariția, dispariția și eternitatea Eonei (Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
iubirii care este femeia. Dintr-un neostoit erotism se ajunge, decent întru totul, la misticism". Iată și o mostră, pe deplin edificatoare, a faptului că, într-adevăr, bărbatul poate îmbrăca inclusiv momentele de un erotism apăsător alunecând înspre lubric în straiele somptuoase ale unui act de venerare a femeii aproape sacrosanct: "Iubito, raiul tău cel strâmt/ Și-adânc și laic dintre fese,/ Îmi ceri, mișcând genele-ți dese,/ În versuri proaspete să-ți cânt./ Ci eu, nemernicul ce sunt,/ Storc din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
părea mai întâi că i se îmflă capul din ce în ce și el devine un bătrân ghebos, gras și glumeț... or că acuși se usucă ca țârul și devine un om lung, cu ochii clipitori și mici, îmbrăcat în straie lungi negre... or că i se îmflă corpul și i se subțiază picioarele, de pare un sac de făină pus pe două fuse subțiri...Apoi simți că se contrage (s.n.) repede, repede și devine un grăunte mic în mijlocul unui gălbenuș
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
moravuri, stând la fereastră o jumătate de ceas, ar avea de observat destul, ca să poată face cunoștință cu zece popoare și să călătorească totodată în Franța, Germania și în Orient... Oricum ar fi, bunul nostru oraș începe a-și schimba straiul oriental (subl. ns.)"24. Dar, procesul petrecut chiar sub ochii săi, îndeosebi, pe latura vestimentară la numai un deceniu de la consemnarea acelor observații era echivalat, oarecum îndreptățit, cu începutul istoriei moderne în societatea românească: "[...] civilizația de azi este fapta logică
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a societății românești de care am pomenit". Cu siguranță, poetul-observator și cronicar al anilor propriei tinerețe avea în vedere metamorfoza acelui segment social, junimea instruită, sau bonjuriștii, pe care însuși îl reprezenta, continuând: Hainele lungi și largi au dat rând straielor mai strâmte ale Evropei; <i>șlicul s-au închinat dinaintea pălăriei; ciubotele roșii și galbâne au dat pasul încălțămintelor de vax; divanurile late s-au cioplit în forme de canapele elegante și, în urmarea tuturor acestor noutăți și a mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1.500 de lei primiți, la plecare, din partea Epitropiei. Acele cheltuieli, potrivit propriilor declarații, fuseseră reclamate de achiziționarea uneltelor și instrumentelor necesare periegezei, pentru plata lucrătorilor (zilieri) angajați și pentru alte "însemnătoare stricăciuni și păgubiri în a sale lucruri și straie, numai spre a face folositoare slujbe țării"21. Evident, demersul său, avizat și justificat instituțional sub semnătura mitropolitului Veniamin Costachi, a beneficiat și de înalta înțelegere și rezoluție domnească, prin care s-a dispus achitarea acelei sume către solicitant din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sînt cele mai sigure izvoară, din care nu numai se poate păstra capitalul țărei, dar și a se înmulți foarte. Cunoscut este, și nu se poate tăgădui, că Moldova este nevoită a aduce din țări streine mai toate lucrurile pentru straie, pentru lux și alte neapărate trebuințe, deci firește trebuie să piardă bilansul cătră națiile comerțiale a<le> Evropei, pentru că exportația deosebitelor producturi nelucrate și a vitelor, care este comerțul de acum al Moldovei, nicidecum nu se cumpenește cu importația. Deci
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de alta, exprimă mai mult ca oricînd diversitatea lingvistică și culturală a oamenilor. Mai e problematică francofonia și pentru că, deși aparent glosocentrică, de fapt, ea configurează o identitate pornind de la elemente multiple și nu întotdeauna convergente sau armonioase. Împodobită cu straie monolinguale, dar pentru a vorbi despre multiculturalism și alteritate... Cu sălbăticie apărată în puritatea sa virginală, acasă la ea, dar pe alte meleaguri asociată constant și voit cu activitatea cea mai creatoare, cea care îi redă unei limbi vivacitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
trebuie să recunoaștem că Eliade însuși era preocupat de hermeneutica numelor). Ilina Gregori crede, astfel, că prezența feminină "se prezintă și ca un dublu mincinos al Mântuitorului, sugerând că, pentru a se manifesta în istorie, Anti-Christ (subl. în text) împrumută straie și nuri femeiești" (2002: 146). Nu altfel gândește Sabina Fînaru, care consideră că "pattern-ul intrigii ficționale este mitul Christologic, a cărui inversare vizează travestirea semnificațiilor sale strict religioase în cele de ordin estetic" (2003: 210). Totuși, trebuie să avut
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
face viziune. Ideia e pusă în imagini. Din departe fizionomia reală se perde, fețele plutesc ca într'o poesie din trecut. Fantazia lui capătă o realitate nouă. Simplificate, frescele iau un caracter legendar, peisagiul slobod e înveluit ca într-un strai de eres, compoziția devine mitică, scenele se petrec pare-că sub bolțile unei imense catedrale"57. Vis-viziune-poezie, idee-imagine-fantezie, legendă-mit-misticism, Cioflec utilizează toate aceste izomorfisme tipic simboliste pentru a descrie pictura lui Puvis de Chavannes, cu accentul pe pictura de mari dimensiuni
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
afară de felurite jocuri care se joacă pe la sărbători, mai sunt Încă altele câteva, aproape cu eres, care trebuie alcătuite din numerele fără soț 7, 9 și 11. Jucătorii se numesc călușari, se adună o dată pe an și se Îmbracă În straie femeiești. În cap Își pun cunună Împletită de pelin și Împodobită cu flori; vorbesc ca femeile și ca să nu se cunoască, Își acoperă obrazul cu pânza albă. Toți au În mână cîte o sabie fără teacă, cu care ar tăia
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
său deși, și în această privință, "era un amăgitor Proteu, care-și schimba înfățișarea pe neașteptate, derutîndu-și toți contemporanii" ...Același critic (Ș. Cioculescu) recunoaște într-o fotografie din tinerețea lui Caragiale o "înfățișare exotică de prinț arab sau indian în straie europenești" în timp ce Macedonski a reținut din perioada debutului literar "zîmbetul sarcastic", "vocea întărîtată", "cu ghete scîlciate sau rupte, fără opere literare... băiat bun la petreceri". Cu un plus de realism îl surprinde Mihail Canianu în schița istorico-culturală Tîrgul Moșilor publicată
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Eul creator implică aici, ca, atunci când recipientul viziunii duble nu reușește să interpreteze universul pe baza metaforizării și a substituției fenomenologice, viziunea dublă se transformă în castranta viziune simplă. Astfel se explică, de fapt, condiția Viziunii Divine, zugrăvita că purtând "straiele însângerate ale lui Luvah". Între altele, Luvah este un țesător iscusit, iar vesmintele sale simbolizează, aici, sacrificiul inutil, dar și dominația impusă de emoțiile negative (ură). Nu trebuie omis detaliul că palatul lui Urizen este organizat sub forma unei fortărețe
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
omenirea iscă periodic asemenea naturi)". Studiul lui George Munteanu ar fi strălucit, dacă stilul ar fi fost mai puțin alambicat. Dincolo de acest defect, frumusețea ideilor îl impresionează pe cititorul convins la sfârșitul lecturii că a avut în mână "capodopere în straie de cenușăreasă" așa cum criticul însuși afirma despre operele slaviciene în finalul articolului său Slavici necunoscutul. Intervalul de timp cuprins între anii 1968 (anul cunoscutului articol deja discutat al lui George Munteanu și al celei mai complete monografii dedicate scriitorului șirian
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
soacră-ginere în Moara cu noroc. Acesta din urmă înseamnă de fapt un dublu raport (femeie-bărbat; văduvă-cap al familiei), așadar un dublu obstacol în comunicare. Bătrâna nu poate fi atât de directă ca Neacșu. Ea își exprimă părerea "îmbrăcând-o" în straiele "formulelor" bătrânești ce trimit mai degrabă la predicile bisericești decât la zicătorile populare. Mesajul e același ca în cazul tatălui Siminei. Grăitoare în acest sens e ultima intervenție a bătrânei la plecarea ei, în vederea sărbătoririi Paștelui, de la Moara cu noroc
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
altfel Îi va fi inimii durere. A nu rămâne după noi oricât de puține informații despre cei care au trudit În vremuri nu tocmai ușoare, ar Însemna o lașitate pentru noi, care am descălțat cei dintâi opincile și am Îmbrăcat straie nemțești, renunțând la suman și cioareci, la cămășile de in și la ițari, care am Înlocuit amnarul și iasca cu bricheta și aprinzătorul electric. Cu aceste gânduri, care-mi dau neliniști, m-am hotărât să Întrerup pentru o vreme lucrul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
-i părul de pe capul În care parcă se cuibăriseră moliile, cu fața arsă de soare și neras câteva luni, cu haine din care mai rămăseseră doar zdrențe, urca prin Pietrar pe unde prelucanii mergeau la biserică În Toplița Îmbrăcați În straie de sărbătoare. Neprimind de la el nicio știre, părinții i-au făcut după datină toate pomenirile la Biserica din Deal, socotindu-l mort. Întreaga noapte a bătut drumul din Călimani, unde poposise la o stână, mânat de acel dor de a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
vor primi ei, că Dumnezeu e mare. Fiecare pe cont propriu. Cum ne va fi norocul. Altă scăpare nu avem. Câteva cuvinte rusești ați Învățat voi și le vom cere Îndurare. Facem orice munci pentru ei, numai să ne dea straie civile. Ne vor ascunde ei pe unde or putea și vor Înțelege că n-am venit noi aici de voie bună. Așa am făcut și am găsit Înțelegere la țărani. Ne-am Îmbrăcat În haine civile rusești de ziceai că
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o noapte spre vest. Noaptea călătoream iar ziua stăteam ascunși prin păduri. Trecusem linia frontului și am străbătut pe jos sute de kilometri. În Basarabia a fost mai ușor, ne Înțelegeam cu oamenii și ne-au dat ei Încălțăminte și straie românești. Am trecut apoi Prutul și Într-o lună de zile am fost acasă. O fotografie primită de acasă cu nevasta și cei trei copii o purtam la mine ca pe un lucru de preț și o arătam la mulți
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lunii noiembrie venea deja vifornița. Sătenii nu mai aveau de făcut cumpărături, doar gaz pentru lămpi și lămpașe, chibrituri, sare și bineînțeles tutun. Pentru toate acestea, era suficient să meargă la prăvălia evreilor o dată pe săptămână. Duminica se Îmbrăcau În straie bune și mergeau la biserică. De multe ori aceasta le era singura ieșire pe săptămână, profitând și de faptul că duminica prăvăliile și crâșmele evreilor erau deschise. Iarna Măcinatul la moara din Ditrău era un privilegiu al celor care aveau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
noi și cu sumanul de sărbătoare, iar bărbații purtând sumane și cușme brumării Înclinate pe o ureche, mergeau la biserică, neîncăpătoare În această perioadă a Sfintelor Sărbători. Acasă rămâneau doar bătrânii care Îngrijeau de animale și primeau colindătorii. Toți purtau straie noi și aveau obrajii Îmbujorați de ger. Puțini din ei purtau ciubote sau ghete. Cei mai mulți erau Încălțați cu opinci, cu obiele de pănură albă legate până peste glezne cu sfori negre Împletite cu păr din coada calului. Cei care aveau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
principiu noi suntem bogați și nu întâmpinăm rezistență. Dar noi știm datorită acestui diplomat capabil să slujească atâția suverani și să ajungă mai devreme sau mai târziu să-i trădeze pe toți, datorită acestui principe cameleonic în stare să pună straiele de Ancien Régime pe individul modern și să concilieze virtuțile creștine cu laicitatea, principiile morale cu realismul politic că această declarație ascunde exact contrariul său și că declarațiile de principiu maschează astăzi absența de principii. Principes, c'est bien! Cela
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
o cursă. După ce tineri băieți și femei de-ale lor se suiră La metereze și stau cu bătrînii de pază la ziduri, 505 Ei o porniră, și-n frunte purceseră Palas și Ares, Care din aur erau și numai cu straiul de aramă, Mari și frumoși în podoabe de arme cum zeii s-arată Și vederoși între ei. Mai scundă-n făptură-i oștirea. Cînd după asta sosiră la locul ce lor li se pare 510 Bun de pîndire la rîul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]