1,879 matches
-
1918 nimic n-a mai putut sta în calea celor care, mandatați de comunitățile lor, au înfruntat opreliștile puterii vremii ca să-și spună voința, la Marea Adunare Populară de la Alba Iulia. S-au dus fiecare cu ce avea mai bun: straie de sărbătoare, steaguri, credenționalele ce atestau faptul că purtătorul documentului este mandatat să voteze, în numele comunității sale, pentru Unire. Preotul Gheorghe Ciuhandu s-a dus cu rugăciunea pe care o compusese, ca să elimine din slovele îndreptate către Dumnezeu blagoslovirea regimului
Agenda2003-48-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281756_a_283085]
-
care apăreau trei fotbaliști în pielea goală, cu șosete și bascheți în picioare. Sexul lor a trebuit ascuns cu câte un carton roșu. Nu e cazul să ne mirăm. O primăriță pudică dintr-un mare oraș românesc a îmbrăcat în straie naționale câteva statui înfățișând bărbați și femei goi-goluți. Când te gândești că nudul masculin era socotit absolut firesc în Antichitate sau în Renaștere, îți poți da seama de regresul simțului artistic proporțional cu „progresul” moravurilor. Noroc cu libertinii de francezi
Expoziția nudului masculin () [Corola-journal/Journalistic/3149_a_4474]
-
modo, respectate și în literatură. Excepțiile se puteau ivi spre a contura vorbirea unor personaje, cîteodată cu iscusite ocoliri sau perifraze. Leanca văduva (I. L. Caragiale, Justiție) nu citează ad litteram ofensa ce i-a fost adusă, ci o drapează în straiele decenței: Onoarea mea, domn^ judecător, care m-a-njurat dumnealui, pardon facu-ți și dregu-ți" (s.m.). Procurorul trib. x... (I. L. Caragiale, Telegrama), în raportul adresat ministrului Justiției, relatează că "Dama [...] urcat birje un cal plecînd degrab huiduită di toți trii și cu
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]
-
Andrei Moisoiu (Google) TVR 3 s-a relansat. Are o nouă culoare, verde, și o mascotă, o oaie, pe nume Pufulica. Piticu întreabă ”ce se fumează” la TVR. Din 6 decembrie, TVR 3 și-a schimbt straiele, are o nouă grafică de post, mizând pe culoarea verde. Emisiuni de folclor, reflectând lumea românească de la sate, programe cu tematică socială, politică, realizate de studiourile teritoriale ale TVR, formate de televiziune despre conservarea spațiului cultural, tradițional, etnografic, muzical, dar
Piticu are dreptate: La TVR au luat-o razna. Vezi VIDEO dement by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/57366_a_58691]
-
postbelice l-au frecventat mai des. *Și TOMIS are altă înfățișare. Și altă conducere. Numărul pe octombrie e plin de ecourile Festivalului "Zile și Nopți de Literatură" din 20-24 septembrie de la Neptun. Urăm colegilor noștri o viață lungă în noile straie publicistice. *ACADEMIA CAȚAVENCU editează, cu sprijinul Fundației Anonimul, publicația lunară intitulată DECI. În numărul 2 (bine conceput, ca și primul), dăm de o Listă a lui Pleșu. Nu, nu Pleșu de la C.N.S.A.S. Așa că lista nu e de securiști. E
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
miezul verii agrare și începutul secerișului. Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile și în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioși, Sânpetru de vară mergea pe pamant fie singur, fie însoțit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie țărănești, fiind preocupat că orice gospodar de creșterea vitelor și, mai ales de pescuit. POSTUL SFINȚILOR APOSTOLI PETRU ȘI PAVEL. Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consulta în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a
Postul SFINȚILOR APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL: Ce trebuie să facă pistruiații by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/23319_a_24644]
-
diminutivele sugerează că oamenii sunt mai blânzi decât par a fi, atâta doar că, neștiind exact de la ce vine diminutivul acela, asta nu era deloc un motiv de liniște. Cu atât mai nepotrivit era, la mică depărtare, Isaia, care purta straie de călugăr, soioase și peticite. Avea părul vâlvoi, o barbă lungă și ascuțită și ținea mâna dreaptă în semn de rugăciune, întruchipând brațul arhanghelului Mihail. Ar fi trebuit să te mulțumești cu o singură privire ca să te mângâie prezența unui
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
din U.D.M.R. pentru ca, potrivit noii legislații, de la 1 ianuarie să rămână pe postul de subprefect de Timiș. ( L. S.) Program special Grădinița și Școala cu clasele I-VIII „Constantin Pufan“ din Timișoara s-au îmbrăcat în 21 decembrie în straie de sărbătoare. Copiii s-au întrecut pentru a-l impresiona pe Moș Crăciun printr-un spectacol de pantomimă și dans. Sârguința lor a fost recompensată pe lângă aplauzele publicului și de o mulțime de cadouri, oferite de firma Linde Gas. ( O.
Agenda2005-52-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284551_a_285880]
-
i se recunoaște talentul și originalitatea. Era foarte cunoscut în Iași, „glumeț și bun la suflet”, dar și „îndrăzneț”, adică tare de gură, „când apăra drepturile altuia”. În plus, „era de o modestie rară”, „gras, gros, greoiu, îmbrăcat simplu, cu straie de săiac... cu o pălărie mare pe ceafă, cu un băț gros pe umăr... respectuos, neprefăcut, deștept și glumeț”, schiță de portret care va ajunge clișeu, fiind preluată de biografii ulteriori. Tot aici apare și intervenția sa la primarul Pogor
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
superior, făcând să iasă la iveală, datorită unei munci îndârjite (ca a tatălui) monumentala ediție critică Rebreanu. Fiul își spălase toate păcatele. O prezență oarecum curioasă în volumul Arta de a fi păgubaș este falnicul bărbat Ion Pătrunjenaru-Moțu, "îmbrăcat în straie ardelenești, turnate pe el și purtate regește", om de afaceri și...scriitor. în plin război, își propune și reușește să asigure Capitala cu lemne, asociindu-și-l și pe Gh. Ionescu. Avea de gând să realizeze o stare prosperă, ca
Realitate și ficțiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7624_a_8949]
-
închideau orizontul speranței în sintagme-titlu. În realitate, Virgil Nemoianu nu este nici pe departe „calm”. Apărarea canonului literar, a civilizației europene, a spiritualității creștine, a importanței esteticului are în el un polemist redutabil. Luînd partea culturii contra anti-culturii drapată în straie multiculturale, profesorul de la Universitatea Catolică din Washington vorbește în numele unui public anonim, însă extrem de întins. Cititorul român se simte reconfortat întîlnind asemenea opinii în zona de vîrf a cercetării literare americane, pentru că privirea lipsită de iluzii asupra modelor culturale se
De partea lui Nemoianu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4478_a_5803]
-
amic Platon, dar mai mult adevărul. De regulă, criticii tineri, mai puțin înzestrați, estetic, nu dețin nici morala pe măsură. De teamă, când împăratul e gol-goluț, ei vor încerca să ne convingă că împăratul e îmbrăcat în cele mai fistichii straie, dar că totul depinde de imaginația noastră... Luminița Marcu și-a ales, cu bună știință, toate riscurile. Care nu se abătură asupra ei cu "țârlâita", ca-n alte împrejurări, ci torențial, având în vedere contextul. Nu m-aș mira deloc
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
Neagu Djuvara, în vârstă de 98 de ani, a stat departe de România aproape o jumătate de secol, din care 23 de ani i-a petrecut în Africa. Își amintește că atunci când a plecat din țară, oamenii erau îmbrăcați în straie tradiționale, cu cămași albe brodate, iar când s-a întors i-a găsit îmbrăcați a la „Mao Zedong". "Și când am sosit în România și am auzit cum se vorbește în Parlament, pe stradă, aoleu, s-a schimbat nația. Și
Regula de politețe a istoricului Neagu Djuvara by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30365_a_31690]
-
auzit cum se vorbește în Parlament, pe stradă, aoleu, s-a schimbat nația. Și într-adevăr, s-a schimbat nu numai la limbă, s-a schimbat și la comportament. ... am părăsit un țăran slăbuț, dar îmbrăcat în general încă în straie românești, ca săptămâna, duminica sunt albe, călcate proaspăt, dar aceeași cămașă o va purta toată saptămâna, dar e o cămașă albă, cu broderie, cu nu știu ce. Mă întorc după 45 de ani și văd pe țăran îmbrăcat a la Mao Zedong
Regula de politețe a istoricului Neagu Djuvara by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30365_a_31690]
-
tuturor mijloacelor pentru a asigura o cultură a limbii, în stare de a o feri de degradare și urâțire. Niciodată ca în epoca modernă, iar la noi după 1989, limba unei țări n-a fost mai grăbită să-și schimbe straiele sau să-și neglijeze ortografia. Există globalizare și în limbă. Și niciodată n-au fost mai ineficiente măsurile directe de intervenție ale lingviștilor. Nici chiar în Franța, unde Academia are drept de legislație. Tot ce a putut face, cu ani
Cultura limbii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5051_a_6376]
-
dintr-o scenă pe care am văzut-o acum vreo trei decenii. Era o zi de început de primăvară. Pămîntul jilav, lipicios. Ieșisem cu o pușcă la porumbei sălbatici. Hoinărind pe coastele dimprejurul satului, am zărit un țăran, îmbrăcat în straie de sărbătoare. El nu mă vedea... Deodată s-a aplecat și a sărutat pămîntul. L-a sărutat ca pe o ibovnică... Scena m-a uimit și mi s-a întipărit în minte, dar fără vreun scop deosebit, ci numai ca
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
temerile, s-a hotărât să se ducă la Parapet, să vadă, cu orice preț, minunăția pe care viile o înfăptuiau doar pentru câteva zile și nopți. A doua zi s-a sculat de cu noapte, și-a tras la iuțeală straiele și încălțările, și-a luat ciomagul de ulm și atât, și fără să prindă de veste ai săi, s-a strecurat binișor afară pe poartă. Îi era limpede că, odată pornit, pentru el, nu se mai afla drum de înapoiere
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
pătrunde sub bolți înalte, în săli imense, hale cu arcade ale căror pereți purtând rafturi nesfârșite de cărți te îmbie cu tezaurul cărturăresc al omenirii întregi. Prin galeriile Universității îmi plăcea să văd învățați în robe întunecate, nobile făpturi în straie extravagante, chipuri bărboase aplecate peste in-folii și pergamente. Când, mult mai târziu, aveam să intru pentru întâia oară în sala mare a bătrânei Bibliotheque Nationale din Paris, catedrală a cărților, cu bătrâni citind pios la lumina lămpilor cu abajururi de
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
ani în urmă. La fel de liniștit se va întoarce la celălalt fel de viață pe care-l gustase, care-i era familiar, la munca îndîrjită a cîmpului. De asta era sigur. Așezat pe patul tare de scîndură, pe prici, își dezbrăcă straiele civile (cele mai proaste pe care le avea). Numai în izmene, încet, fără grabă, împături fiecare lucru și-l băgă în cufăr, încercîndu-i locul de mai multe ori. Îmbrăcă apoi uniforma, ajustînd-o provizoriu pe corp. Cînd sună masa porni spre
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
ceri nimic în schimb? Tu știi că turmele grăbite Cătându-și ierburi dulci cu jind, Te calcă-n sute de copite De parcă nici n-ai fi fiind; Tu știi că bruma când se lasă Pe câmpuri până-n deal la schit, Din straiul tău de-mpărăteasă Rămâne-un petec ponosit; Tu știi că iarna e haină, La ea iertarea n-are rând, Sub masca albă de lumină Călăul mormăie flămând; De-aceea-ntreb cu jale lungă Și sentimente prietenești, Știind ce poate să te-ajungă
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
rotirea Pământului în jurul axei sale Decât după ce ai plecat Tu și prințul (Așa îmi ziceau omuleții verzi aurii cu ochii bulbucați de plăcere Uite astea sunt scrieri extraterestre N-ai să poți respira aici Fără balonul de oxigen) Îi sărut straiele arse de raza stelară Ca să-i aflu sub ele trupul gol Îmi apăs pe globii ochilor lui buzele mușcate până la sânge Îi trec palma mea umedă peste gura uscată Brusc în întunericul Universului oasele lui încep să lumineze Fosforescente sub
Poezii by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/2485_a_3810]
-
Când focul se făcea cu lemne. Sonet Sorb aerul dintr-un imens pocal Cu buze rămurate de pădure, Și-ncerc lângă severe piscuri sure Dinspre vechimi, un tainic ritual... Prin lumea lor, menit-au să mă fureă Brazi constelând în straie de coral, Ascult cum vin psalmodiind pe val Oltul și Jiul vitregii să-ndure. Bătrâni, cu barbă sură de rășină Mă-ncoronează peste plaiul crai, țintindu-mă cu ace și lumină... Pădurea-ntreagă pare alb alai De cetină supusă, ce
Poezii by Claudia Voiculescu () [Corola-journal/Imaginative/10860_a_12185]
-
Cristian Bădiliță Micul dejun Bună dimineața, tristă dimineață, cu ploaie și vînt la mic dejun cu strigoi abia despăturiți din ceață cu piețari în strai de Moș Crăciun. Bună dimineața strig îngerilor gării legați de felinar cu tricolor bună dimineața, stea a iertării din care păcătoșii la braț cobor. Fruntea mi-o deschid și trag oblonul peste cărțile de care-s sastisit, smulg din tîmpla
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
pe care ei le-au făcut, la care se adăugau și rugăciunile întregii Biserici". În tradiția populară, Sânpetru apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă. În poveșirile și snoavele populare Sânpetru este un om obișnuit: se îmbracă în straie țărănești, se ocupă cu agricultura, creșterea animalelor și, mai ales, cu pescuitul. Fiind credincios, foarte harnic și bun sfetnic, Sânpetru este luat de Dumnezeu în cer unde îi încredințează porțile și cheile Raiului. Acolo, fiind mai mare peste cămările cerești
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Tradiţii şi obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78203_a_79528]
-
am rămas înmărmurită de minunea petrecută în acea noapte. Afară totul era acoperit de zăpadă . Era un peisaj de basm. Casele păreau mai mici, sub căciulile grele de nea, iar copacii muiați în zahăr. Întreaga natură își purta cu mândrie straiele albe de catifea. Fulgii moi și pufoși roiau ca niște albinuțe harnice. Mult timp m-am gândit la acel vis . Parcă ar fi fost real. Ce păcat ca n-a durat mai mult! Iarna CojoFlorinela, S.A.M. Sirețel Iarnă, ai
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]