1,499 matches
-
prejudecăți, apoi reprezentări ale datului social. Ca o consecință a tuturor acestor repere apar discriminările ă modalități de tratare diferențiată și nedreaptă a unora dintre oameni. Discriminările ă în conotația lor negativă ă fundamentează relații de putere, introduc raporturi de stratificare socială. Astfel, există o asimetrie între cel care discriminează și cel discriminat, între cel selectat și ă de aici ă favorizat sau dezavantajat; aplicarea unui tratament diferit este receptată adesea ca nedreaptă din punct de vedere social. Barometrul privind discriminarea
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
bine adaptate la condițiile naturale și la practicile de subzistență locale și În loc de reacția locală - mereu nouă - la schimbările demografice, climatice și economice, statul ar fi creat sate generice inconsistente, uniforme din toate punctele de vedere, de la structura politică și stratificarea socială, până la tehnicile agricole. Numărul de variabile În joc ar fi fost minimizat. Perfect lizibile și similare, aceste sate ar fi fost asemenea unor cărămizi ideale și interschimbabile dintr-un edificiu al planificării de stat. Dacă ele erau sau nu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
foarte constructivă În acest sens, vezi Arjun Appadurai, „Measurement Discourse in Rural Maharastra” În Appadurai et al., Agriculture, Language, and Knowledge in South Asia: Perspectives from History and Anthropology. Ibid., p. 14. Același criteriu opera și În cazul categoriilor de stratificare socială folosite de țăranii javanezi: kekurangans (cei-care-au-mai-puțin-decât-destul) și kecukupans (cei-care-au-destul). Vezi Clifford Geertz, Agricultural Involution, University of California Press, Berkeley, 1963. Uneori, un drept considerat cutumiar nu avea, de fapt, o istorie prea Îndelungată. Întotdeauna era În interesul cel puțin
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Profesor de sociologie la Universitatea din Poitiers ACULTURAȚIE, ALIENARE, ANOMIE, ASOCIAȚIE, ATITUDINE, CLASE SOCIALE, COMUNITATE, CONFLICT, CONVENȚII (socio-economia Î), CULTURĂ, DEVIANȚĂ, ETNOCENTRISM, EXCLUDERE, GRUPURI RESTRÂNSE (dinamica Î), IDEOLOGIE, INEGALITĂȚI SOCIALE, INSTITUȚIE, MOBILIZARE, NORMĂ, PUTERE, REGLEMENTARE SOCIALĂ, RELIGIE, RITURI, SOCIABILITATE, SOCIALIZARE, STRATIFICARE, TRANZACȚIE, VALORI FLAGEUL Noël Conferențiar, științe economice, Universitatea Lille III MONDIALIZARE FRANCARD Michel Profesor de sociolingvistică la Universitatea catolică din Louvain (UCL) APARTENENȚĂ (sentiment de Î), IDENTITĂȚI CULTURALE (În colaborare cu BLANCHET Philippe) GRANIER Roland Profesor emerit de științe economice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai ales capitolul VII, pp. 327-386), trad. fr., Paris, PUF (prima ediție americană: 1966). VANDENBERGHE Frédéric (1997), Une histoire critique de la sociologie allemande. Aliénation et réification. Tome I: Marx, Simmel, Weber, Lukács, Paris, La Découverte/MAUSS. Φ ALTERITATE, Conflict, DOMINAȚIE, Stratificare Alofobietc "Alofobie" Φ Metisaj, RASISM Alteritatetc "Alteritate" Substantivul „alteritate” pare a desemna o calitate sau o esență, esența „celuilalt”. Pe de altă parte Însă, „celălalt” desemnează lucruri foarte diferite: pe omul celălalt, pe aproapele nostru, pe Celălalt. Prea puțin explicativă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Le système des castes et ses implications, Paris, Gallimard. SENART Emile (1894), Les Castes dans l’Inde. Les faits et le système, Paris, Leroux. WEBER Max (1971), Economie et société, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție germană: 1922). Φ Clan, Stratificare, Valori Categorisiretc "Categorisire" Φ Atitudine, Rasă, REPREZENTARE SOCIALĂ Călătorietc "CĂlătorie" A călători, indiferent dacă motivele călătoriei sunt de ordin politic (revoluție, emigrare, exil, exod, deportare, epurare), intelectual sau moral, material sau tehnic, Înseamnă a te juca subtil cu timpul și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și discipolii lor (așa-numitul „neomachiavelism”) preferă să pună accentul pe problematica circulației elitelor, pe dihotomia guvernanți/guvernați și pe legea necruțătoare a aristocrației (sau a oligarhiei). De oriunde s-ar inspira (din funcționalism, structuralism sau interacționism), teoriile moderne ale stratificării atrag atenția asupra unui ansamblu de caracteristici legate de poziția profesională: sector de activitate, nivel de venituri, tip de calificare etc. Trei elemente, propuse de Maurice Halbwachs și discutate apoi de Raymond Aron În Lecțiile sale, ocupă poziția centrală: similitudinea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1977), Classe, religion et comportement politique, Paris, Presses de la FNSP/ Ed. sociales. VEBLEN Thorstein (1970), Théorie de la classe de loisir, trad. fr., Paris, Gallimard (prima ediție În limba engleză: 1899). Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Conflict, DOMINAȚIE, Inegalități sociale, Putere, Stratificare Colonialismtc "Colonialism" Să riscăm mai Întâi o definiție, fie și numai pentru a ne face o idee despre complexitatea problemei. O colonie este un teritoriu străin (Îndepărtat sau apropiat, rareori neocupat, cel mai adesea locuit de o populație numită indigenă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
societății indiene (Deliège, 1998). Începând cu 1892, ei au instaurat astfel un sistem de rezervări În diferite domenii (educație, acces la funcții publice și la reprezentarea politică) În favoarea claselor de jos, adică „paria” și „castele inferioare” (shudras), grup central În stratificarea socială a țării. Colonizatorii au fost urmați În această mișcare de anumite state princiare, În special de Mysore, cărora le lăsaseră totuși o mare autonomie În ceea ce privea administrarea. În momentul obținerii independenței, În 1947, numeroase cote erau În avantajul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
33-34. — (1999), Le Jeu des lois, une anthropologie „dynamique” du Droit, Paris, LGDJ. TIMSIT Gérard (1997), Archipel de la norme, Paris, PUF. Φ Dialog (principiul Î), DREPTURILE OMULUI, Etnocentrism, Melting pot, Normă, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Putere, Recunoaștere (politică de Î), Reglementare socială, Stratificare Dreptate socială (teoriile Î)tc "Dreptate socială (teoriile ~)" Chestiunea dreptății sociale ocupă, fără Îndoială, În filosofia politică un loc comparabil cu cel al adevărului În domeniul filosofiei cunoașterii. Nu vom putea oferi așadar decât o prezentare generală și, În cadrul lucrării
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Friedrich (1968), L’Idéologie allemande, trad. fr., Paris, Ed. sociales (prima ediție germană: 1845-1846). RICŒUR Paul (1997), L’Idéologie et l’utopie, Paris, Seuil. Φ DOMINAȚIE, Religie, REPREZENTARE SOCIALĂ, Valori Ierarhie (principiulî)tc "Ierarhie (principiul ~)" Φ Castă, DREPT ȘI CULTURĂ, Stratificare Incivilitățitc "IncivilitĂȚi" Conform politologului Jacques Chevallier, societatea noastră ar fi victima unei adevărate „escaladări a incivilităților”, acestea fiind definite ca „acte de Încălcare a ordinii sociale În viața de zi cu zi” (Chevallier, 1999, p. 8). Termenul de incivilități este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
individualitatea (distinctness) nu pune suficient de mult În evidență apartenența noastră la ceea ce este comun (commonness). Cea de-a treia abordare Încearcă să depășească dificultățile precedente focalizându-se asupra „sistemelor de interacțiuni concrete și particulare”. Recurgerea la teoria funcționalistă a stratificării, cel puțin În versiunea „corectată” sau „purificată” elaborată de Ralf Dahrendorf, ar putea fi foarte utilă aici. O lucrare a lui Samuel Popkin, intitulată The Rational Peasant 1, este o bună ilustrare În acest sens: regula unanimității din societățile rurale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
despre traiul Împreună. Această poziție datorează mult egalității culturale propovăduite de antropologii contemporani: toate culturile trebuie tratate la fel și nu se mai poate pune problema, așa cum se Întâmpla În epoca imperiilor coloniale (sau, În cadrul unei societăți imperialiste, pe vremea stratificărilor considerate „naturale”), ierarhizării lor, de la cea mai „primitivă” (sau „arhaică”), cea a sălbaticilor, la cea mai perfecționată, cea a civilizaților din clasa dominantă. Ceea ce numim cultura unei societăți date, la un moment dat și Într-un spațiu determinat, rezultă din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trad. fr., Paris, Payot (prima ediție americană: 1949). RADCLIFFE-BROWN Alfred și FORDE Daryll (coordonatori) (1953), Systèmes familiaux et matrimoniaux en Afrique, trad. fr., Paris, PUF (prima ediție engleză: 1950). ZIMMERMANN Francis ( 1993), Enquête sur la parenté, Paris, PUF. Φ Clan, Stratificare Negritudinetc "Negritudine" La mijlocul anilor ’30, apare la Paris un mic ziar, L’Etudiant martiniquais, ce va deveni mai târziu L’Etudiant noir. Schimbarea de nume a publicației, esențialmente corporatistă la Început, nu părea să aibă a priori vreo importanță, Însă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Geneva, Ed. du Cheval ailé. RUSSELL Bertrand (1985), Power. A New Social Analysis, Londra, Unwin Paperbacks (prima ediție: 1938). WEBER Max (1971), Economie et société, trad. fr. parțială, Paris, Plon (prima ediție germană: 1922). Φ Conflict, DOMINAȚIE, Mobilizare, Reglementare socială, Stratificare, Suveranitate/suveranism Rtc "R" Rasătc "Rasă" Există concepte pe care le-am putea considera, precum Pierre Oleron, vagi, deoarece trimit la o realitate care provoacă reacții echivoce din partea celor care se confruntă cu ea (Oleron, 1983, p. 10). Noțiunea de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
YZERBYT Vincent și SCHADRON Georges (1999), „Stéréotype et jugement social”, in BOURHIS Richard și LEYENS Jacques-Philippe (coordonatori), Stéréotypes..., ed. cit., pp. 127-160. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Discriminare, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ Stigmat/stigmatizaretc "Stigmat/stigmatizare" Φ Discriminare, PREJUDECATĂ, Stereotip Stratificaretc "Stratificare" Indiferent dacă ne referim la caste, la ordine sau la clase, stratificarea apare În cadrul grupului, instituției sau societății de Îndată ce există diferențiere, evaluare și gratificare a pozițiilor sau funcțiilor ocupate În funcție de criterii specifice, bazate de exemplu pe morală, pe religie sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Richard și LEYENS Jacques-Philippe (coordonatori), Stéréotypes..., ed. cit., pp. 127-160. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Discriminare, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ Stigmat/stigmatizaretc "Stigmat/stigmatizare" Φ Discriminare, PREJUDECATĂ, Stereotip Stratificaretc "Stratificare" Indiferent dacă ne referim la caste, la ordine sau la clase, stratificarea apare În cadrul grupului, instituției sau societății de Îndată ce există diferențiere, evaluare și gratificare a pozițiilor sau funcțiilor ocupate În funcție de criterii specifice, bazate de exemplu pe morală, pe religie sau pe alte sisteme de valori. Diviziunile observate sunt dintre cele mai variate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stabilite”. În plus, așa cum scria deja Emile Durkheim În Regulile sale (1895), „faptul de a arăta la ce este util un lucru nu ne spune nimic despre modul cum a luat naștere sau cum a ajuns ceea ce este”. În sfârșit, stratificarea poate fi percepută, așa cum face Ralf Dahrendorf, În termeni de cereri și de oferte, și ele dependente de variabile instituționale extrem de complexe, cum sunt cele legate de structurarea relațiilor profesionale sau de organizarea sferei productive. Dimensiunile nu doar economice, ci
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comunist, opunând "partidele comuniste normalizate" partidelor de tip forum civic; primele sunt susținute de categoriile de populație care au beneficiat de un statut mai bun înainte de prăbușirea regimului, iar celelalte sunt susținute de către persoanele sau fostele grupări dizidente. O asemenea stratificare nu se poate observa în Europa de Sud-Est: aici niciun strat istoric care să poată influența acum clivajele dintre partide nu s-a constituit înaintea regimului comunist. Din cauza presiunii marilor imperii și a diferențierii fragile între sfera religioasă și cea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
american Alan Zuckerman a consacrat o comunicare conceptului de clivaj politic sau mai exact a ceea ce știința politică înțelegea prin acest termen. Rezultatele, actualizate în două rânduri, sunt remarcabile: prezentate fie ca sinonime ale conflictelor, fie ca analoage conceptelor de stratificare sau împărțire socială, clivajele au făcut obiectul unei analize din partea lui Rae și Taylor care excludea orice legătură cu realitatea conflictului. Mica lucrare a acestor doi autori, influențată de democratic theory în versiunea ei raționalistă, abstractă și anistorică, se înscrie
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sau au legături cu structurile sindicale sau cu mișcările sociale. Există multe motive pentru care o definiție atât de riguroasă a clivajului politic este greu de aplicat Europei Centrale și Orientale. Societățile postcomuniste sunt considerate a fi "uniforme", adică fără stratificarea socială. Acestea se caracterizează de asemenea prin slăbiciunea structurilor organizaționale ale societății civile 3. Structurarea ideologică a sistemelor de partid în majoritatea țărilor Europei Centrale este de asemenea slabă 4. Dar dacă nu utilizăm această definiție strictă a termenului, conceptul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sunt nici interesate, nici impresionate de comparație cu ceea ce industria, agricultura și nivelul de trai au fost înainte de "revoluția socialistă". Sprijinindu-e fie și doar pe aceste diferențieri interne ale deceniilor din perioada comunistă ca și pe schimbările de structură și stratificarea socială, ne înscriem în linia propusă de A. Roger: privind cu precauție diferitele teze referitoare la moștenirea trecutului comunist ca "o zgură perturbatoare" și păstrând în spirit "caracterul dinamic al structurilor provenite din trecut"24. 2. Precizia formulării clivajului vechi
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Toka, Post-Communist Party Systems, Cambridge University Press, 1999, pp. 21-42. 12 Ibid., p. 23. 13 În ceea ce privește posibilitățile de mobilitate socială crescute sub 2regimul comunist, vezi studiile realizate de N. Tilkidjiev, în special Sredna classa i socialna stratificatzia (Clasa mijlocie și stratificarea socială), LIK Publishing house, Sofia, 2002, pp. 333-399. 14 Vezi I. Berend, Central and Eastern Europe, 1944-1993: detour from the periphery to the periphery, Cambridge University Press, Cambridge, New York, 1996. 15 G. Karasimeonov, Novata partiyana systema v Bulgaryia, op. cit., pp.
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cel al tinerilor „tehnocrați”, recrutați conform criteriului de competență. Conform lui Szalai, tinerii tehnocrați părăseau aparatul pentru a trece În pătura antreprenorială, În timp ce vechii birocrați Încercau să-și păstreze statutul, menținându-se În ierarhiile birocratice ale economiei și Statului. Această stratificare pe generații, aflată la originea diversității - sau chiar a conflictelor interne - elitei politice a comunismului În declin, fusese deja observată Într-o formă embrionară la turnura anilor ’70 de sociologul polonez Zygmunt Bauman. Alte lucrări de sociologie instituțională aplicată societăților
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Științe Politice a Universității "Lucian Blaga" din Sibiu. Datele anchetei au fost culese între 6 și 20 iulie 2004, fiind intervievate 1921 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste. Eșantionul este de tip probabilist și stratificat, criteriul de stratificare fiind secțiile de votare din municipiu. Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a municipiului, eroarea maximă admisă fiind de ±2,25 %. Acesta a fost validat pe baza datelor recensământului populației din 2002 și ale Direcției Județene de Statistică Sibiu
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]