1,475 matches
-
rămurelele sau făcea muguri era mai norocos.446 Ramurile de salcie, sfințite în Duminica Floriilor, se utilizează la binecuvântarea gospodăriei, atingându-se cu acești "mâțâșori" animalele și oamenii casei. "Mâțâșorii" se păstrează cu sfințenie, după icoane sau deasupra ușii, sub streașină, și se folosesc în caz de boală, de grindină sau de zloată mare.447 Tot pentru norocul casei, în unele părți din Banat și Transilvania mai puțin în Bucovina se pune, în fața casei, la poartă, de Armindeni (1 mai ), o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
casă se aprinde lumina și se aude ușa scârțâind. Ciuboțel? iese unchiul somnoros în prag. S-a întâmplat ceva? Nu, acuși o să se întâmple..., zise băiatul și unde îl ridică pe unchiu-său în sus, de-i rămâne căciula agățată în streașină. Măi, tu ești? Ia să te văd la ochi! Ce-ai mâncat, de ești așa de voinic?" (Spiridon Vangheli, Doi morari de-o șchioapă) (h) "Te mai doare nasul, puișorule! întrebă mam'mare. Nu... răspunse Goe. Să moară mam'mare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
contragerea propozițiilor subordonate circumstanțiale finale din textele de mai jos în complementele circumstanțiale de scop corespunzătoare: (a) "Eu, fiind ascuns în cămară, cum aud unele ca aceste, iute mă sui în pod, umflu pupăza de unde era, sar cu dânsa pe sub streașina casei și mă duc de-a dreptul în târgul vitelor, s-o vând, căci era tocmai lunea, într-o zi de târg. Și cum ajung în iarmaroc, încep a mă purta țanțoș printre oameni, de colo până colo, cu pupăza
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (d) "Într-o zi zânele plecară la o sărbătoare, la alte zâne și avură grije să poruncească argatului, ca în minutu ce va auzi zgomot în cămăruța cu baia, să rupă o șindrilă din streașina casei, ca să dea de știre și să se întoarcă de degrabă, fiindcă ele știau că e aproape să înceapă a curge această apă de aur." (Petre Ispirescu, Făt-Frumos cu părul de aur) (e) "Ca să-și arate vocea, pe gânduri nu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
distinct de toate senzațiile mele. [Eu] nu reușesc să înțeleg cum anume. [Eu] nu reușesc nici măcar să înțeleg cine le trăiește. Și de altfel, cine e acest eu de la începutul celor trei propoziții ? (AA) Omul acesta ars de viu, "omul streașinilor", cum singur se definește, este însă subiect al unei autoficțiuni, căci se confundă cu ideile sale, și își inoculează acest cancer generalizat, devenind un caz excepțional de autointoxicare : "Sunt surprins să văd în ce măsură am fost influențat de ideile mele. Mi
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
prostul, Eros, Bonbon. G. Coșbuc își începe colaborarea cu Lordul John și continuă, între altele, cu parodia Sonet (cu contraziceri și cu tendințe), cu un articol despre Tradiții și legende din popor. Murășul și Oltul și cu o notă intitulată Streașina casei. Dintre autorii de versuri trebuie amintiți D. Teleor, Gheorghe din Moldova, A. Toma, Cincinat Pavelescu, Florian I. Becescu, Sofronie Ivanovici, P. Vulcan, V. Cozmin, D. Naum, D. Karnabatt, I. Minulescu (semna cu pseudonimul I. Minu) și N. D. Cocea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287044_a_288373]
-
țânc îndărătnic căruia tatăl îi răcnește ca Achil la Troia, făcîndu-l să dârdâie cu scutecul urinat în mână, dar care e fiu de zână, ocrotit și salutat de elemente: Când pătrunzi în parc, și-aprind Trandafiri agățători Vârfurile chiparoșii, De sub streșini cern petale. Taie - avuzul mustăcind Iar când dormi pe perne-n prag,Șiruri peștișorii roșii. Ca-ntr-un basm cu zâne line, Când prin chioșc visând cobori, Fire de păianjen trag Peste visurile tale Plasă scumpă peste tine. Proza lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
imobilității, terorii de frig li se substituie În Pasteluri un peisaj feeric. Din spaima față de forțele dezlănțuite, poetul trage un profit estetic și profitul ia forme euforizante. Iarna decorează somptuos natura, plopii se transformă În candelabre enorme, gerul pune la streșinile casei „o ghirlandă de cristaluri”, lunca e pudruită „cu mărunt mărgăritar”, arborii ning „steluțe”, la ferestre apar „crini și roze de zăpadă” etc. SÎnt imagini ale strălucirii și ale adorației. Teroarea de elementele borealice a stimulat o veritabilă reverie cristalizantă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
modificare a articolului 14 din Regulamentul pentru construcții. Potrivit prevederilor noului articol, „pe străzile de mai jos, nu se vor mai putea construi clădiri decât cu dou) etaje, având înălțimea de cel puțin 9 m., socotit de la nivelul trotuarului până la streașină; străzile sunt următoarele: strada Mare, Vasile Alecsandri, Alexandru cel Bun, Lecca, Piața Mică, Unirii, Căsăpiilor, Bacău-Piatra, I. S. Sturdza, Iernii, Mihail Kogălniceanu, Soarelui, Justiției și stradela Dumitrașcu”. Pentru a putea construi locuințe private, proprietarii de terenuri din Bacău trebuiau să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
unul, socot că pe timp de furtună, în larg, trebui să porți numai haine lungi. Hainele astea care se subțiază în jos sînt bune ca șanțuri de scurgere a apei. La fel și pălăriile în trei colțuri: colțurile servesc drept streșini, Flask. Mie nu-mi mai trebuie vestoane și mantale ceruite, aș vrea să îmbrac o redingotă și o caschetă. Așa! Hei, ia te uită, mantaua mi s-a dus peste bord! Doamne, Doamne, ce prost crescute mai sînt vînturile astea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
notă simplist-elegiacă, în Vibrări (1938) pot fi evidențiate, cu oarecare bunăvoință, câteva poezii (Primăvară mică, Sat părăsit, Negoiul) ori versuri precum cele din Seara târziu: ,,Taci, bunico, nu-mi spune povești / că mă-ngână zmeii la ferești, / Balaurii fluieră sub streașină și-n pod / Și șoarecii de aur gândul mi-l rod”. S. nu reușește să treacă de nefericirile biografiei sale modeste nici în Fântâni pentru popas (1939), unde construiește câte o imagine mai reușită, dar o devalorizează cu câte un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
își strigă iar numele în luncă, pitpalacul scoate un ciripit ușor, ciocârliile zboară fericite, deoarece sunt iarăși acasă. Însă toate păsările își fac un nou cuib. Din paie sau din crenguțe, cu puf, ele fac cuiburi pentru viitorii pui. Sub streșinile casei, o rândunică își clădește cuibul cântând. Cântecul ei pare a fi doar un gângurit ușor... Insectele mișună, iar fluturi colorați zboară pretutindeni. Oamenii lucrează câmpiile: ară, seamănă, plivesc printre straturi micile ierburi, sapă. Uitându-te la ei, ar părea
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
dormeam cu caii sub plop foșnitor” (Popas) sau tânguiri: „Nu m-așteaptă mama în prag și nicăierea./ În casa amintirii s-a așternut tăcerea./ Ferestrele sunt negre și oarbe și pe-alei/ Nu mai râd crinii în floare și sub streașină tei” (Ultimul strigăt). N. a scris și piese într-un act, nepublicate. SCRIERI: Gânduri, București, 1943; Balada lui Gheorghe Doja, București, 1949; Balada locomotivei 2211, București, 1949; Cântecele patriei, București, 1957; Dimineață de vară, București, 1964; Amfore, București, 1970; Sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288355_a_289684]
-
generalul Boulanger, dictatorul mazilit, nu își zburase creierii pe mormântul iubitei? Într-o zi, întorcându-ne dintr-o plimbare, am fost surprinși de o aversă... Mergeam pe străzile vechi ale Saranzei, alcătuite numai din izbe mari înnegrite de vreme. Sub streașina uneia dintre ele, am reușit să ne găsim adăpost. Strada, sufocată de căldură în urmă cu o clipă, s-a cufundat într-un amurg rece, măturat de rafale de grindină. Era pavată ca pe vremuri - cu lespezi mari, rotunde, de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
verbal și plecăciune sfidătoare, eroul sfârșește prin a întrevedea mai-răul dintr-un univers fără speranță, în care omul este condamnat la un statut derizoriu: "Sandwich, ăsta sunt eu! Sandwich! Rană pe sare și sare pe rană. Stau cu capul sub streașina morții"92. Este imaginea care face tranziția spre viziunile revelatoare ale condiției umane din trilogia Setea muntelui de sare. Deja estompate în Există nervi, prima încercare dramatică soresciană, urmele caragialiene se pierd în Iona, Paracliserul și Matca printre cele ale
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
chitanța, Editura Albatros, București, 1995, p. 219. 41 Al. O. Teodoreanu, Hronicul Măscăriciului Vălătuc, Editura Junimea, Iași, 1989, p. 239. 42 În Frica, de exemplu, citim: Iar lângă cafeneaua lui Friț, tot în după amiaza aceea, prinși de ploaie sub streașina mare a prăvăliei lui Stocker, [...], se aflau doi foarte onorabili cetățeni care discutau în cel mai pur stil caragialesc. Merită să-i ascultați: [...]", p. 15. 43 Monica Spiridon, op. cit., p. 193. 44 Mircea Horia Simionescu, Banchetul, Editura Eminescu, București, 1982
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
acasă, plină de entuziasm și mă așez la masa de scris...Dar inspirația nu vine... Din nou mă reped la fereastră și privesc îndelung grădinile poleite de neaua moale ce s-a așternut molcom, copacii pudruiți de gheață, țurțurii de la streșinile adăposturilor din împrejurimi, cerul ascuns sub o pâclă deasă, natura moartă, viscolul ce spulberă omătul de pare că însăși atmosfera tremură de frig... Și ceasurile trec în neștire. Când aud șuieratul înfiorător al crivățului care stinge viața în treacătul său
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mai înălțată, iar la cele așezate pe loc mai drept apar două niveluri de locuit prispa situându-se la etaj. (Fig. 17) Ceea ce dă o notă aparte caselor provițenilor este abundența ornamentației ce împodobește porțile curților, stâlpii cerdacurilor, brâurile de sub streașină, foișorul. Cornișele acoperișului „în patru ape” și ale foișorului „în două ape” prezintă ornamentații geometrice de la simple stilizări de creneluri până la complicatele îmbinări de unghiuri, cercuri și arcuri de cerc. Precipitațiile mai abundente au făcut ca acoperișul din șindrilă, în
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
așa ceva despre el? SÎnt atît de paranoică. SÎnt o proastă! O să mă duc acasă și, din clipa asta, o să am Încredere totală În el... — Doamnă Bloomwood? Tipul de la tipografie a ieșit din prăvălie și se holbează la mine, punîndu-și mîna streașină la ochi, pentru a se feri de soare. La naiba. Poate că n-a fost o idee atît de grozavă să mă ascund după copacul ăsta. Am uitat că mi se vede burta după pom. — Becky? Luke se Întoarce, dă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
la panique du trépas portant dans leș œufs-larves l'avenir. (Bois africain) (Miclău, 1978 : 481) Arama grea că vinul părul [...]. (Portret) (Blaga, 2010 : 388) Airain lourd țel le vin leș cheveux [...]. (Portrait) (Miclău, 1978 : 519) În cuibul de-argilă, sub streșini, stau puii ghirlanda de capete. (Cuib de rândunica) (Blaga, 2010 : 508) Dans le nid d'argile, sous l'auvent, se trouvent leș hirondeaux guirlande de têtes. (Nid d'hirondelles) (Miclău, 1978 : 601) Nous avons remarqué qu'il y a aussi
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
nous demandons pourtant quelle est la signifiance correspondant à ce procédé de reprise. Analysons, à titre d'exemple, le fragment suivant : Sufletul satului fâlfâie e lângă noi, ca un miros sfios de iarbă tăiată, ca o cădere de fum din streșini de pae, ca un joc de iezi pe morminte înalte. (Sufletul satului) (Blaga, 2010 : 116) L'âme du village autour de nous papillonne, Comme une odeur hésitante d'herbe coupée, Comme, tombant des toits de chaume, une fumée, Comme une
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
majuscule. À d'autres reprises, la traductrice insère dans son texte-traduction des tirets à fonction créative, donnant naissance à des métaphores là où dans le texte source îl y n'a aucune figure ou îl y a des comparaisons : Din streașina curat-a veșniciei cad clipele că picurii de ploaie. (Dar munții unde-s ?) (Blaga, 2010 : 32) Du clair auvent de l'éternité Leș secondes tombent vraies gouttes de pluie. (Et leș montagnes où sont-elles ?) (Romanescu, 1998 : 9) Comme des gouttes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
par leș traducteurs là où leș métaphores ne posent pas de problèmes particuliers de compréhension : " coarde dulci de liniște " " douces cordes de silence " (Liniște/Silence) (Miclău, 1978 : 149) ; " harfa de-ntuneric " " la harpe des ténèbres " (Liniște/Silence) (Miclău, 1978 : 149) ; " streașina curat'a veșniciei " " l'auvent pur de l'éternité " (Dar munții unde-s ?/Et leș montagnes où sont-elles ?) (Miclău, 1978 : 155) ; " picuri de lumină/și stropi de pace " " des gouttes de lumière/et de paix " (Stalactita/La stalactite) (Miclău, 1978
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
proposée par Jean Poncet : " Pan déchire des rayons de miel ". En plus, Veturia Drăgănescu-Vericeanu place l'action dans un décor bien trop exotique, en parlant d'un " arbre à noix " au lieu d'un " noyer ". " o cădere de fum din streșini de pae " " la fumée retombant des gouttières de paille " (Sufletul satului/L'âme du village) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 149). La traductrice opte pour la version littérale, produisant un contresens : leș maisons dont le toit est en chaume n'ont pas de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
stejar, pin, salcâm) sau lemn protejat chimic (impregnat) în cazul contactului cu solul sau cu umiditatea excesivă; ... d) se prevede termoizolație pentru evitarea condensului; ... e) se stabilește panta optimă a acoperișului (care să asigure îndepărtarea rapidă a precipitațiilor) precum și mărimea streașinei; ... f) se stabilește un material de umplutură corespunzător și uscat, sub pardoseli, cu evitarea zgurei care din cauza porozității întreține umiditatea. ... 6.3.2 Măsuri de prevenire în faza de execuție Măsurile preventive în faza de execuție a construcțiilor constau în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]