1,771 matches
-
știe fie cusurgiu ca să cumpere cât mai ieftin: Și umblă din stână-n stână De tot gustă din smântână Să vadă brânza de-i bună, Iar de bagă-n gur-o dată, Scuipă că e prea sărată Și zice că e stricată" . Într-o dimineață ajunge la stâna bătrânului Radu și-l întreabă: Știi tu, mă, pe Macovei? De tânăr m-a însurat C-o nepoată ce mi-a dat, Și tot el m-a cununat. Arză-l focul, om spurcat, Că
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
când se apleca să bea apă din râu, îl loveau cu cizma în ceapă sfărâmându-i dinții și bea apa însângerată. Culmea ticăloșiilor lui Macovei fusese să i-o dea de soție pe o nepoată de-a lui, o femeie stricată, fără să-i dea zestre. În loc de boi îi dăduse niște cotoi, iar în loc de vacă de lapte, o pisică. Sărmanul Gheorghiță avea niște bani ascunși, iar Macovei îi furase. Iar în ziua nunții, știți ce născocise răutăciosul nun mare? Îl îmbătase
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
femei să stea pe lângă noi pentru a ne ajuta la nevoie sau a ne întărâta". De îndată se formă un cerc, mă așezară în mijloc, și acolo, mai mult de două ore, am fost cercetată, prețuită, pipăită de cei patru stricați, primind pe rând de la fiecare laude sau insulte. Îmi veți îngădui, doamnă, spuse frumoasa prizonieră înroșindu-se din plin, să vă ascund o parte din amănuntele nerușinate care s-au petrecut în timpul acestei prime ceremonii"*. Op. cit., pp. 116-117. Dispozitivul pornografic
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
rai, cu dormitorul în iadul tuturor desfătărilor... Să revin... Mi-am descoperit niște file disparate și... disperate, de pe la vreo 16 ani, unde mă văitam foarte serios că mă descompun... Ce substanțe pure oi fi având eu pe atunci în mine, stricate brusc, de mă descompuneam cu atâta gravitate? Rămâne un mister al adolescenței acest melanj uluitor de candoare și de „murdărie“. Apoi, rătăcite prin carnete și carnețele, prin agende cu rugăciuni zilnice, scrise migălos, cu pastă, mai găsesc însemnări cărora, uneori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
ani bocesc de-a binelea. E și adevărat, greu. Sunt un fel de punct de intersecție, în casă, a vârstelor. Soția, 27 de ani, fiica, 6 ani și jumătate, tatăl, 72 de ani, mama, 70. Eu sunt cumpăna. O cumpănă stricată însă. De aici, de la geamul în fața căruia vă scriu, văd antene pline de ciori, coșuri prin care iese un fum mai dens ca ceața. Aud tramvaiele, trosniturile minuscule ale caloriferului, mișcările prin somn, ale soției. Camera e mică, pereții căptușiți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
arta urbană «ilegal㻓, se arată în prezentarea proiectului. Cronica de carte E ceva în neregulă cu sistemul C. Rogozanu E ceva în neregulă cu mine în acest sistem. Sunt excepția pe care sistemul o va zdrobi. Sistemul este o mașinărie stricată producătoare de utopie și de dezastru. Sunt câteva locuri comune pe care numai un scriitor american mare le poate pune pe hârtie, sufocând prin expresivitate ridicolul paranoiei. Pot fi Philip K. Dick, Don De Lillo, Chuck Palahniuk sau Kurt Vonnegut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
aceste locuri. Am suferit usturimea biciului administratorului și am mâncat un castravete murat cu puțină brânză, mai mult zer, ce se strecura printre degetele celui ce o împărțea din putină. Mămăliga mirosea a mucegai, era făcută din păpușoi pe jumătate stricat. țăranii care munceau pe moșia boierului tremurau de frica harapnicului mânuit de Chihaia, administrator de moșie, ca și al altora ca Mironescu sau V. Axinte. In condițiile de grea cumpănă pentru țăranii din Hudești , ideea înființării unei bănci populare și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Constandin ginerele lui Humulescu 55. Sandul Fetescul 56. Nichita, scutar 57. Gheorghi, ciobotar 58. Irimia Vălie 59. Ion Brumă 60. Ștefan Prefăcutul 61. Vasile Mertec 62. Costașco, cojocar 63. Simion, fratele lui 64. Vasile Barbălată 65. Ion Cârdeiu 66. Mihaiu, stricat, slab 296 296 67. Grigorie Bostan 68. Ion fiul lui 69. Costin, rotar 70. Axintii fiul lui 71. Simion, rus 72. Tănasii, rus 73. Vasile, rus 74. Gavril, rus 75. Gheorghii Surdul 76. Pintilie, cojocar 77. Ion fiul lui 78
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
rufele pe marginea paturilor sau pe sfori întinse între paturi, transformînd celulele în dizgrațioase spălătorii și bucătării. Cînd ușa celulelor se deschide, vizitatorii sînt izbiți de un val dens de aburi, de un aer fetid, mirosind a boală, infecție, mîncăruri stricate și haine umezite. Din cauza paturilor suprapuse pe 3 nivele, a distanței mici dintre ele și a sforilor întinse cu rufe, lumina și aerul pătrund cu greu în aceste celule. Ușa de la toaletă deseori lipsește sau este deschisă, iar robinetele de la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Din cauza paturilor suprapuse pe 3 nivele, a distanței mici dintre ele și a sforilor întinse cu rufe, lumina și aerul pătrund cu greu în aceste celule. Ușa de la toaletă deseori lipsește sau este deschisă, iar robinetele de la chiuvetă sînt frecvent stricate, producînd o risipă inutilă de apă, în fața căreia autoritățile se arată mereu indiferente. Condițiile primitive de detenție pe care sînt obligați să le suporte arestații necondamnați se datorează unei viziuni de sorginte totalitară, care consideră că orice persoană care se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pe closet și să sun la recepție, să mai cer un sul de hârtie igienică. Cam asta e. Cornel a terminat inventarul, nu prea mai are ce să-mi arate. Ar putea s-o ia de la început. Ca un disc stricat. Dar el nu face nimic. Stă și se uită la mine. Își ține mâinile pe lângă corp, toate degetele lui arată, acuzator, spre gresia marmoreeană. Pauză. Cornel se uită la mine, eu mă uit la Cornel. Mă gândesc că nici măcar nu
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
nu se usuce, să-l aibă și la anul pentru umbra lui; se simțea în stare să-l îngrijească ca pe un copil mic numai să reziste, să regenereze iarăși în primăvara ce urma. N-avea nevoie de merele lui stricate, avea nevoie de ramurile înverzite și răcoroase. La primăvară o să-i tai crengile uscate, o să distrug cuiburile de omizi se încuraja privind mărul pe fereastră. Copacul avea însă o tulpină putregăită, verde albastră, coroana și frunzele lăsate în jos, era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
nu mai putem trage aer în piept!), credea în Destin, dar îl sfida până în ultimul moment, se temea de Dumnezeu, dar nu lăsa pe nimeni să îi arate drumul, nu accepta jumătățile de măsură, iubea liber, dar nu era o stricată, o fufă lipsită de conștiință. Nici pomeneală! Nu era o cultă, o instruită, o ducesă, dar nu era o țărancă. Era o gitană, cu tot sân gele și toată istoria acestui neam. Viorica Cortez, la beauté absolue gérard mannoni, critic
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
engleză", și se pare că, în urma a ceea ce a trăit în 1945, dar și a ceea ce aflase, a rămas toată viața cu o puternică aversiune față de britanici. În general, în acea închisoare improvizată, aceștia comunicau cu el folosind o franceză stricată. Bilețelul trimis se pare că ajunsese la destinație. După un timp, este scos din acea închisoare, și transferat în altă clădire, probabil doar pentru ca cei care îl rețineau să poată spune oficial, fără să mintă: "În închisoarea X nu se
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
ce avea să urmeze. Îmi impuneam să nu mă gândesc. Totuși speranța că după micul dejun voi fi condus la aerodrom nu mă părăsise. Puțin după ora 8 apare un ofițer, locotenent, împreună cu un gradat. Ofițerul, într-o franceză destul de stricată, îmi spune să-i urmez. Ieșind din cantină, ofițerul o luă înainte și celălalt după mine. În sfârșit, acum voi ști ce se întâmplă cu mine. În loc însă s-o luăm spre ieșirea din clădire, văd că ne îndreptăm spre
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Încă pentru câteva zile cererea mea a fost neauzită. Apoi într-o dimineață, sunt scos din cameră și condus în alta, mai mare, unde un subofițer englez, în aparență destul de tânăr, începu să mi se adreseze într-o franceză destul de stricată, nu interogându-mă, ci afirmând direct că trebuie să recunosc că sunt spion francez și că am fost recunoscut ca având această activitate încă din 1937, la Constantinopol. "O nebunie, domnule, ați găsit o formulă oribilă pentru a acoperi și
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
vă veți auzi numele strigat de alți însoțitori, bineînțeles, numele înscris pe hârtia pe care v-am dat-o. Vă veți îndrepta către ei și veți fi condus unde s-a decis. Și acest locotenent îmi vorbea în franceză, la fel de stricat ca și celălalt. Imediat am răspuns: "Dar de ce atâtea complicații, când este așa de simplu să mă conduceți la aerodromul Schwechat, unde îmi iau avionul și plec imediat acasă." Am remarcat un zâmbet ironic pe figura lui și-mi răspunse
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
înalt, frumos și blond ca Nichita Stănescu. Era din Bacău, de patru ani în Italia. Total blazat. Omul ăsta nu mai avea speranță, dar râdea. Adică era nonșalant. Se considera norocos pentru că locuia într-o rulotă pe care o găsise, stricată, pe o străduță din Roma. Fără ușă, fără geamuri, pusese celofan să mai oprească frigul. Când nu muncea, mergea la Conad, își gătea la o butelie de voiaj și aștepta a doua zi. Un bărbat, chiar dacă muncește doar o săptămână
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
ei! Am cunoscut oameni care-și perfecționaseră arta de a locui în pustiu. Au găsit prin gunoaie scânduri, au ridicat o baracă, au început să adune obiecte, și-au făcut apoi copertină să le țină umbră... Au găsit un frigider stricat și cum prin zonă trecea un fir de apă, l au direcționat printr-un tub să treacă prin frigiderul lor. Astfel, aparatul se răcea, iar ei puteau să-și cumpere liniștiți câte ceva de mâncare. Acești oameni au tot confortul acasă
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
atât de nerușinat încât, atunci când îl prindeai asupra faptului, ți se făcea frică; dorind tot, pizmuind tot, și râvnind la toate moștenirile. Lumea și-a dat seama, mai târziu, îndată ce a îndrăznit să nu se mai rețină, în ce măsură era interesat, stricat, inconsecvent, ignorant în toate treburile, mereu pătimaș, nestăpânit, hulitor și nebun, și în ce măsură a disprețuit, în mod public, pe stăpânul său și statul, lumea în întregul ei și treburile obștești, pentru a jertfi sieși pe toți și pe toate, trecerii
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
încinerarea și depune resturile calcinate ale defuncților în urne plasate în gropi. În același timp, producția obiectelor de bronz crește. Depozitele sînt mai numeroase; acestea sînt adesea ascunzători ale turnătorilor în care se găsesc obiecte noi destinate vînzării sau obiecte stricate păstrate pentru a fi retopite: depozitul de la Villethierry (Yonne) sau de la Vénat (Charente). În același timp, oarecum separat de aceste noi curente, regiunile atlantice își păstrează originalitatea. Sfîrșitul epocii bronzului ajunge la apogeu cu bronzul armorican, care produce numeroase obiecte
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sînt cele pe care ar trebui să le numim sălbatice. În cele dintîi sînt vii și tari curatele, folositoarele și fireștile virtuți și Însușiri, pe care noi le-am corcit În cestelalte, și le-am potrivit numai plăcerii gustului nostru stricat” (5, pag. 8-9). La fel de interesante și lămuritoare sînt și comentariile lui Werner Sturenberg, Într-un dialog pe internet din 1998, referitor la lucrările primitivilor: “Înainte de a discuta despre problemele tehnice, e important să privim asupra unei probleme reale, care e
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
surse neoficiale se află că "s-ar putea să nu mai fie în viață". Așa a scris, după două săptămâni de la dispariția omului, soția acestuia, într-o scrisoare redactată de o mână neobișnuită cu scrisul și într-o maghiară destul de stricată 102. Cantonierii (de altă naționalitate) pe care administrația militară i-a păstrat în posturi au fost - conform dispozițiilor - preluați de administrația civilă; de regulă, ei au fost concediați primii, atunci când situația o cerea. Cu toate că, în toamna lui 1940, s-au
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
izolată a serviciului b) cu partener - antrenarea serviciului/ retur - serviciu/retur/prima minge - serviciu/retur/exercițiu prestabilit - serviciu/retur/joc liber De ajutor la jocul în anumite zone de întâlnire pot fi și capacele de răcoritoare sau mingi de tenis stricate, care trebuie să fie trimise ca săgeata. Rotația poate fi verificată cu o minge în 2 culori sau cu ajutorul “returului” 7.5. Antrenamentul la cutia de mingi Acest tip de antrenament s-a extins în lumea tenisului de masă
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
că în câte-va zile să scot cartea de judecată prin care se condamnă Dnul Étienne la restituirea obiectelor și anume: a) o pereche de cercei diamante [subl. Petre Zlătescu] (unul mare înconjurat de alte mici și o tórta puțin stricată; căptușiți cercei cu aur); b) un ac de cravată [subl. Petre Zlătescu] treflă (rubin, safir, diamant); c) un buton treflă briliant [subl. Petre Zlătescu]. Lucrurile se vor trimite ramburs [la] adresa P. Zlătescu, Str. Sârbească, 8. Primiți, vé rog, respectul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]