3,542 matches
-
conținut, care implică combinarea dicționarelor de categorii pentru a grupa cuvintele, expresiile și sintagmele considerate atât categorii de conținut cât și categorii statistice, precum și mijloace de vizualizare adecvată a rezultatelor. Procesul de aflare a înțelesului transformă textul în date textuale structurate care permit tipuri variate de analiză cum sunt: clasificarea, descoperirea asociațiilor, identificarea aspectelor neobișnuite, aflarea asemănărilor și deosebirilor etc. Pentru realizarea lor, analiza de conținut este asistată de computer care folosește programe software specializate. Studiul ce urmează reprezintă doar o
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ca și realitatea socială pe care o reflectă. Din acest motiv, la fel ca în investigația socialului, se folosesc "modele simplificate" care să aproximeze cât mai strâns realitatea cercetată. În cazul analizei de conținut, modelul este reprezentat de un dicționar structurat emergent din conceptualizarea frecvenței termenilor cheie în categorii de conținut. Practic, cercetătorul, cu ajutorul softului dedicat, identifică cuvintele cu cea mai ridicată frecvență din textele articolelor, care semnalizează importanța lor în discursul jurnalistic. Apoi, pe baza similarității înțelesului, le grupează în
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
conținut TĂRICEANU care cuprinde termenii cheie premier, premierului, primul ministru, șeful guvernului. După ce am construit categoriile dicționarului am trecut la asocierea lor în mod sistematic cu textele narative (articolele) prin operațiunea de codare. Această procedură transforma textele nestructurate în date structurate. Prima expresie a acestei transformări o reprezintă frecvența producerii categoriilor de conținut în cele 388 de articole. Tabelul 8.2 - Frecvența categoriilor de conținut Categorii de conținut Frecvențe Nr. cazuri Cazuri % PROFESORI 2 793 358 92,3 % GREVA GENERALĂ 2 218
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
între rânduri, triplu între paragrafe și să avem o margine corespunzătoare. Acest spațiu ne va fi de un real folos la revizuirea materialului și redactarea lui finală. Încheierea Reprezintă a treia și cea din urmă parte a unei comunicări bine structurate, fiind adesea partea cea mai neglijată. Sunt prea multe cazurile în care hotărâm că este cazul să ne oprim și să terminăm lucrarea odată cu epuizarea ultimei idei principale. Aceasta nu reprezintă nici pe departe o încheiere; este ca și cum am pleca
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Sud (primăvara anului 1989). CUVÎNT ÎNAINTE Începînd cu cea de-a unsprezecea ediție, catalogul Actes Sud va apărea semestrial. Această ediție este cea pentru primăvară, viitoarea va fi pentru toamnă. În acest fel, repertoriul noutăților va fi mult mai bine structurat. Și, ca de obicei, Gazeta Actes Sud va aduce bilunar informațiile cele mai recente și comentariile aferente. Nu este însă singura noutate. De acum înainte, cataloage pe domenii vor fi adăugate celor generale. Și, pentru început, unul este consacrat teatrului
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
remelor. (2) [P1] Începînd cu cea de-a unsprezecea ediție, catalogul Actes Sud va apărea semestrial. [P2] Această ediție este cea pentru primăvară, [P2'] viitoarea va fi pentru toamnă. [P3] În acest fel, repertoriul noutăților va fi mult mai bine structurat. [P4] Și, ca de obicei, Gazeta Actes Sud va aduce bilunar informațiile cele mai recente și comentariile aferente. Sînt plasate în poziție rematică ("primăvară", "toamnă", "[repertoriul] ... mai bine structurat") elementele temporale care apar din semestrialitatea amintită în poziția de remă
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
P3] În acest fel, repertoriul noutăților va fi mult mai bine structurat. [P4] Și, ca de obicei, Gazeta Actes Sud va aduce bilunar informațiile cele mai recente și comentariile aferente. Sînt plasate în poziție rematică ("primăvară", "toamnă", "[repertoriul] ... mai bine structurat") elementele temporale care apar din semestrialitatea amintită în poziția de remă din prima frază. Am putea chiar adăuga că fraza introdusă prin ȘI confirmă acest dinamism comunicativ plasînd, în poziție de remă proprie, informații legate de o altă formă binară
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
indivizilor pentru ordinea socială în care ei trebuie să trăiască, și adaptării fiecăruia, cît mai mult posibil, la finalitatea supremă la care vor să ajungă 75. E de la sine înțeles că proiectul lui Comte de instituire a unei puteri spirituale structurate și organizate de fapt, reconstituire a unei aristocrații sacerdotale se dovedește a fi, prin principiile sale, cu totul diferit de religia civilă a lui Rousseau. Așa cum, de altfel, e de la sine înțeles că, la nivelul conceptelor fundamentale, nici Maistre, nici
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ei au uitat că erau bretoni, normanzi sau gasconi. Ei se simțeau în primul rînd francezi, și erau mîndri că sînt francezi pentru că erau oameni liberi." Astfel, prin pedagogia istorică a celei de a Treia Republici, ies în evidență, coerente, structurate și organizate, toate elementele constitutive ale unei adevărate povestiri mitice, ce corespund unei duble finalități, explicativă și mobilizatoare în același timp. Faptul că necesitatea unității constituie axa povestirii, nucleul în jurul căruia aceasta se articulează, explică acel caracter în mod obligatoriu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Neculau și Ș. Boncu (1999) formulează un răspuns la întrebarea dacă școala este instituție sau organizație sau și instituție și organizație. Concluzia autorilor este că școala este o instituție ce îndeplinește toate caracteristicile unei organizații. Ea oferă un cadru bine structurat, care angajează și stimulează actorii sociali (profesori și elevi) în atingerea unor performanțe și obținerea unor satisfacții. Acești actori tind să atingă niște obiective dinainte stabilite, propunând schimbări instituționale și făcând instituția să evolueze. În același timp școala este o
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a face față așteptărilor Profesorul trebuie să facă față așteptărilor care vin din partea părinților, elevilor, directorilor, politicienilor, membrilor societății și din partea profesorului însuși. Aceste așteptări au fost dezbătute pe larg de autorul român E. Păun. Mai importante și mai riguros structurate sunt așteptările formulate de persoanele care ocupă poziții instituționale. Acestea exprimă atât reglementări privind comportamentul profesorului ca membru a instituției școlare (respectarea programului școlar, conduita în relațiile cu elevii, cu celelalte cadre didactice, cu părinții, comportamentul vestimentar etc.), cât și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
tinde să ocupe locul principal în școală, atât în privința controlului activității cât și a promovării în carieră. Deci, prioritățile de răspuns ale profesorului sunt centrate pe așteptările de rol și presiunile ce vin de la director. Așteptări de rol mai puțin structurate formulează și părinții. Acestea au la bază criterii foarte variate care nu sunt subordonate întotdeauna unei definiții clare a rolului de profesor. Astfel, expectanțele părinților sunt influențate de experiența de foști elevi, un anumit model cultural (adesea incomplet, imprecis, impregnat
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
logică. De altfel, memoria are un statut extrem de complex și deservește funcții psihologice complexe. „După concepțiile abisale există o memorie a eredității, inconștientă, cu un cod special, dar există și o memorie a conștiinței, suprapusă peste prima și mai puțin structurată. Conștientizarea duce la anularea efectelor negative. Învățarea este expresie a amândurora. Paleostructurile memoriei pot corela cu neostructurile în sens integrativ. Filtrele conștiente ale materialului mnemic permit să se organizeze coerențe și să se reglementeze caracterul pulsional și nedirecționat al memoriei
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
rândul lor, elevii pot contribui prin întrebări, provocări, căutări individuale. Interacțiunea profesor elev nu se limitează numai la conținutul lecției, ci se extinde la mesajele raționale, la sentimentele personale, la atitudini și valori. Relația profesor - elev trebuie să fie astfel structurată încât elevul să îndrăznească să acționeze în prezența profesorului, să coopereze cu el, să pună întrebări, să formuleze ipoteze, opinii și interpretări personale. Relația clasică profesor = autoritate, elev = dependență nu are nici un efect în realizarea elevului. Analizând acțiunile verbale explicite
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
este una din notele specifice ale învățării elevului de clasa a patra. Noile unități de învățare sunt implementate elevului pe suportul bagajului de cunoștințe deja acumulate, nu doar prin adăugarea cantitativă a acestora, sau prin repetarea unor operații deja cunoscute. Structurate și integrate în sistem, cunoștințele matematice ale elevului de clasa a patra, devin un preambul și un facilitator al însușirii ulterioare a cunoștințelor, mult mai complexe de algebră și geometrie. Din toate aceste informații, reiese că perioada micii școlarități este
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
există implicare a factorului uman (unde evenimentele raportate nu sunt nici produse de către agenți, nici suportate de către pacienți antropomorfi), nu poate exista povestire, pentru că numai în raport cu un proiect uman evenimentele capătă un sens și se organizează într-o serie temporală structurată (Bremond 1966: 62). Mai exact, putem afirma că, pentru a avea povestire, trebuie să reunim șase constituenți simultan. (A). Succesiune de evenimente: "Acolo unde nu este succesiune, nu este nici povestire" (Bremond) Pentru ca o povestire să existe, este nevoie de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
secvențialitatea descriptivă și lăsând la o parte, cel puțin pentru moment, fenomenele de eterogenitate textuală (raporturile sale cu narațiunea, argumentația, explicația etc.), ne rămâne doar să încercăm să găsim, dincolo de diferențele pur referențiale și tematice, o procedură descriptivă mult mai structurată față de ceea ce s-a cerut până acum. 2. De la enumerație la secvența descriptivă Așa cum apare în articolul "Descrierea" din Enciclopedie: "O descriere este enumerația de atribute ale unui obiect". Enumerația apare deci, în acest caz, drept baza sau gradul zero
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
comunicare verbală, de orice formă. (M. Bahtin, in Todorov 1981: 171) 1. De la dialogism la dialog Acum când am ajuns la cel de-al cincilea tip de secvență, putem aborda cu siguranță un mod de compoziție în aparență mai puțin structurat decât celelalte patru. Conversația obișnuită poate fi, cu siguranță, așa cum se afirmă, "formală", puternic ritualizată, însă, de cele mai multe ori, predomină în cadrul ei dezordinea și caracterul de eterogenitate. De fapt, dacă o mare parte dintre specialiști sunt de acord sau aproape de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
limitele reprezentând secvențele fatice nu sunt neapărat indispensabile: se întâmplă ca o interacțiune să înceapă fără vreo introducere în subiect și/sau se încheie ex abrupto. Secvențele de deschidere și de închidere, cu caracter puternic ritualizat, sunt mult mai clar structurate decât secvențele tranzacționale. Aș prefera însă acum să definesc secvențele fatice. Începând cu observațiile lui Jakobson și Benveniste (1974: 86-88) care se referă atât unul, cât și celălalt, la teoria pragmaticii limbajului aparținînd antropologului Malinowski (Adam 1990d) se cunoaște că
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
conversația" (ibid.). Așa cum subliniază Benveniste: "Ne aflăm aici de fapt la limita dialogului" (1974: 88). Insistând asupra caracterului destul de sensibil de deschidere și de închidere a interacțiunilor, specialiștii în analiza conversației au fost preocupați de descrierea acestor secvențe foarte bine structurate. Chiar dacă limita dintre formula de salut și începutul primei secvențe tranzacționale este uneori destul de imprecisă, avem totuși posibilitatea de a identifica înlănțuirile tranzacționale. Acestea nu vor fi încheiate decât prin formule de salut specifice care, nu numai că se pot
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
unei valori ilocuționare sau interactive (în sensul lui Roulet și colab. 1985: 113), cu toate că deține toate aceste aspecte. Ci este, mai pe larg, o atitudine atât de natură verbală, cât și mimo-gestuală, capabilă să opereze transformări în memoria discursivă (stocul structurat de informații M care este administrat prin cooperare de către interlocutori). O clauză devine astfel o unitate minimală virtuală de comportament, un rol de limbaj elementar. (1989: 113) Vom afirma deci că un schimb (unitatea constitutivă a secvenței) este format din
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
atribute generale care conduc implicit spre anumite tipuri de reprezentări. Astfel, capacitatea omului de a identifica și gândi prin intermediul unor atribute generale, de a abstractiza pe trepte ierarhice obiectele și fenomenele care-l înconjoară nu rămâne în afara unui proces reprezentațional, structurat și cu ajutorul imaginației. În afara acestei relații, cum s-ar putea explica diferitele concepții filosofice despre dreptate, fericire, libertate, putere politică, bine sau adevăr? Cum am putea înțelege diferențele de conținut și perspectivă dintre viziunile filosofice despre acestea, atât de la o
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
conferă un număr de credite. Unitățile prevăd: planul general unități indispensabile formării de bază; planul special - unități specifice conținutului; planul cultural - unități care Îmbogățesc universul cultural al elevului. 2. Sistemul modular, În care conținutul este divizat În module/ subunități bine structurate, cu relații precise Între ele. Fiecare modul cuprinde obiective exprimate În cunoștințe, activități, are variante ca ritm, nivel de dezvoltare, de recuperare, are probe de intrare (ce e nevoie să știe), finale (ce trebuie să știe) și intermediare (ce știe
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
să nu se încredințeze unei unități sociale mai largi ceea ce poate fi mai bine realizat la alta mai restrânsă. Principiul are o puternică fundamentare morală, în sensul recunoașterii normelor morale dominante, ca și o forță practică considerabilă: întrucât există moduri structurate ale relațiilor dintre oameni sub forma comunităților bazate pe solidaritate, intervențiile statului trebuie să acționeze în acest cadru social fără a le afecta caracterul pozitiv. Subsidiaritatea este structurată nu numai pe preferința individului față de comunitate, ci și pe favorizarea politicilor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
școală și comunitate bazat pe servicii educaționale) 1. Agentul de schimbare este școala. 2. Direcția este de la școala spre comunitate. 3. Ipoteza: o școală puternică este necesară pentru reînnoirea și dezvoltarea comunității. 4. Școala este centrul reînnoirii comunității. 5. Procesul structurat ia naștere în școală sau prin asistență tehnică profesională. Schimbările curriculare sunt inițiate de profesori, administratori sau legislație ca urmare a cerințelor de servicii educaționale. D. Dezvoltarea economica servește comunitatea model ce presupune implicare limitată a școlii (modelul de dezvoltare
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]