6,207 matches
-
Smith și Rossman, 1986; Cramer, 1987; Cramer și Gaul, 1988). De pildă, într-un studiu experimental, Smith și Rossman (1986) au provocat eșecul la o probă de memorare a cifrelor, propunând serii de cifre ce depășeau capacitatea mnezică a copiilor studiați. Recurgerea la refuz ca urmare a experimentării acestui eșec a fost mai des întâlnită la băieții de 6-8 ani și mult mai puțin frecventă la cei în vârstă de 10 ani. În același fel, dar utilizând o altă metodă, testul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Eleanor Glueck, la Școala de Drept de la Harvard; acest studiu se află la originea unei lucrări fundamentale (publicată în 1950) despre delincvența juvenilă. Cercetarea urmărea compararea unor tineri delincvenți cu parteneri nedelincvenți de același nivel socioeconomic. Cei 500 de delincvenți studiați de Glueck și Glueck erau internați în școli de corecție ca urmare a faptului că au comis delicte grave și pe fondul apartenenței lor la un mediu socioeconomic defavorizat. Între 1940 și 1944, Glueck și Glueck au constituit un grup-martor
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
În 4 până la 20% din cazuri, o apărare considerată majoră de unul dintre evaluatori era cotată ca absentă de către celălalt. Pentru a neutraliza efectul acestor diferențe, punctajele obținute de cei doi evaluatori pentru fiecare subiect din toate cele 3 grupuri studiate au fost adunate. Astfel, pentru fiecare apărare s-au obținut scoruri individuale mergând de la 0, dacă evaluatorii au găsit-o absentă, până la 4, dacă aceasta a fost evaluată ca fiind prezentă. Rezultatele obținute - mai ales ierarhizarea apărărilor, în funcție de frecvența utilizării
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o funcționare defensivă mai accentuată (așa cum arată scorul lor total, mai mare decât la bărbați). Să mai notăm că, în cadrul acestei cercetări, femeile afirmau că au trecut prin mai multe probleme de viață și mai mult stres. Pentru ansamblul populației studiate, corelațiile dintre totalitatea problemelor de viață, pe de o parte, și scorul pe fiecare scală (cu excepția celor privind intelectualizarea și refuzul realității), pe de altă parte, erau semnificative și pozitive. În egală măsură, și corelația dintre totalitatea problemelor și scorul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și pozitive. În egală măsură, și corelația dintre totalitatea problemelor și scorul total la Indexul stilului de viață era pozitivă și foarte semnificativă. Acest lucru ar tinde să demonstreze că intensitatea mai mare a funcționării defensive observată la femeile vârstnice studiate se află în legătură cu problemele mai mari de care se lovesc ele în viața de zi cu zi. Cele câteva informații disponibile cu privire la particularitățile funcționării defensive legate de nivelul de instruire și de diferențele etnoculturale provin din Studiul dezvoltării adultului. Să
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
2000 de protocoale ale TMA. Rezultatele diferitelor studii, între care și cele efectuate de Vaernes et al. (1988), Marthinussen (1989) sau Torjussen și Marthinussen (1989; vezi Torjussen și Vaernes, 1991), arată că TMA este un predictor valid al performanțelor piloților studiați. După o trecere în revistă a cercetărilor în domeniu, Torjussen și Vaernes (1991) ajung la concluzia că indivizii a căror funcționare defensivă se dovedește foarte importantă tind să aibă, în situații de pericol, o performanță inadecvată și o activare vegetativă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ce țin de activismul disperat sunt totuși în general acceptate, ba chiar așteptate. Istorictc "Istoric" Deși activismul, în calitatea sa de conduită cu semnificație patologică, este cunoscut de multă vreme, funcția sa defensivă sau temeliile sale inconștiente au fost puțin studiate. Termenul activism îmbrăca mai mult o conotație patologică („activitate excesivă în toate domeniile și, adesea, puțin eficientă” - Lafon, 1973), conotație în care se profila deja ideea de hiperactivitate patologică, atașată comportamentelor maniace sau demențiale ale anumitor adulți. Minkowski (1933) a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cardiovasculare, nevroză, alcoolism, șomaj, doliu, pensionare (Amiel-Lebigre și Gognalons-Nicolet, 1993), cancer, situație profesională stresantă (Bruchon-Schweitzer și Dantzer, 1994). Toate aceste studii, majoritatea efectuate în SUA, au demonstrat efectul favorabil pe care-l are o bună susținere socială asupra evoluției persoanelor studiate. Lucru și mai uimitor: un studiu făcut pe șoareci a dovedit că o situație stresantă nu avea efecte negative dacă șoarecii care crescuseră împreună erau puși la un loc, pe câtă vreme la animalele străine unele de altele se înregistra inevitabil o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
este vorba de o dorință actuală, precizează Freud, ci doar de reapariția unei ostilități resimțite în copilărie, înainte ca formația reacțională să intervină „acoperind și inhibând” această violentă dușmănie prin relații afective. Legăturile dintre altruism și afiliere au fost deja studiate anterior (vezi pp. 127-134), deci nu vom reveni asupra subiectului. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Altruismul poate fi non-defensiv? Cu alte cuvinte, poate avea alt fundament decât rezolvarea unui conflict? A. Freud atinge prea puțin această idee, dar se
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Ambiguitatea întrebării reiese din diversele poziții doctrinale actuale. Pe urmele tatălui său, A. Freud (1936/1993) nu reține contrainvestirea printre cele 10 mecanisme de apărare propuse în lucrarea sa. În schimb, Bergeret (1972/1986) va face din contrainvestire prima noțiune studiată ca metodă de apărare și descrisă după modelul freudian al refulării. Istorictc "Istoric" Contrainvestirea este descrisă de Freud în textul său intitulat „Refularea” (1915b/1968): „Refulatul exercită în direcția conștientului o presiune continuă, care trebuie echilibrată printr-o contrapresiune continuă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dragoste”. Fiecare din noi poate să se inspire din propriul „teatru privat” (termen utilizat de Breuer) sau să se raporteze la propria-i copilărie spre a găsi exemple similare. Ne vom mărgini la citarea a două alte tipuri de reverie studiate: tovarășul imaginar și romanul familial. De asemenea, vor fi reproduse reverii ale lui Zorn (1977/1979), pe care le interpretează el însuși. A. Freud s-a consacrat cu pasiune temei tovarășului imaginar, care, în experiența clinică pe care o avea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
lor nu sunt estompate, diminuate și nici modificate, așa cum se întâmplă în cazul animalelor domestice, ca rezultat al menținerii lor, timp îndelungat, sub tutela și influența omului. Din păcate, până în prezent, aceste “seismografe biologice” nu sunt încă sufficient de bine studiate, după opinia unor oameni de știință. Membrii conferinței din 1976, care a avut loc în California, dedicată comportării anormale a animalelor și a altor viețuitoare înainte de cutremur, au ajuns la următoarele concluzii privind capacitatea “seismografelor vii” de a prezice seismele
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
pentru scopul care ne interesează pe noi aici, capacitățile și gradul de reproducere a fostei nomenklaturi economice. Reproducerea nomenclaturii politice ne interesează mai puțin, deoarece aceasta este În mare măsură supusă rezultatelor fluctuante ale consultărilor electorale. În cele patru țări studiate s-au manifestat mai multe tendințe. Mai Întâi, ideea că totalitatea nomenklaturii ar fi avut de câștigat de pe urma schimbării de regim este profund viciată. Dimpotrivă, a existat un „efect revoluționar”, deoarece ascensiunea unei părți greu de neglijat a fostei elite
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
perioada comunistă, actorii politici ai postcomunismului ar resimți schimbarea regimului ca pe o posibilitate de „autoselecție” și de redistribuire a portofoliilor. Deși această situație pare a descrie primii ani ai postcomunismului românesc, amploarea și durata acestor continuități au fost puțin studiate. Continuitatea practicilor, a strategiilor de personal adoptate, cât și a persoanelor, de-a lungul celor șaptesprezece ani de postcomunism, rămâne un subiect departe de a fi epuizat. Pornind de la un demers pozițional cu privire la elitele guvernamentale, studiul de față Își propune
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cu cele de facilitator, mentor, moderator sau promotor. Exercitarea unor asemenea roluri necesită înzestrarea actorilor implicați cu tipuri adecvate de abilități manageriale, în special de concepție strategică, relaționare interpersonală, conducere de proiecte și gestionare a schimbărilor. În plus, specificul organizațiilor studiate face să apară și roluri manageriale fără precedent în mediul ierarhiilor, cum sunt cele de director pentru probleme de cunoaștere (chief knowledge officer) sau de informație (chief information officer), responsabili de proiecte de dezvoltare a competențelor, de învățare organizațională etc.
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Ion Călugăru a înțeles să scrie reportajul De la Uzinele de fier, la Combinatul siderurgic Hunedoara (volumul Constructorii vieții noi) (...) reportajul lui nu este un reportaj, ci un articol nu tocmai închegat, sau un fragment dintr-un raport nu tocmai bine studiat. Scriitorul Petru Dumitriu este unul din cei mai activi și mai dotați reporteri din presa noastră. Reportajele lui publicate în Scânteia au adus mărturia unui cercetător atent al vieții, au făcut dovada că nu scrie din birou, că nu se
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-i lăsăm nenumiți -, atât cât au citit literatură occidentală, sociologică, filosofică, politologică, cum vrei să-i spunem, au citit-o fie În traducerile pe care le publicau Editura Politică sau Editura Științifică, fie Într-o franceză aproximativă, nu Într-una studiată academic... Mircea Mihăieș: După ureche! Vladimir Tismăneanu: ...fie În traducerile-pirat pe care le făcea Centrul de Studii și Documentare În Științele Sociale și Politice, care a funcționat la un moment dat În zona Academiei. Avea un birou pe strada Mozart
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
decât cele la care din prezent? Cercetătorul poate căuta punctul culminant sau cel nevralgic care, practic, aruncă o anumită lumină asupra întregii evoluții. Abordarea categoriilor de conținut este mai cunoscută sub numele de „analiză de conținut”. Se definesc categoriile subiectelor studiate, se extrag secvențe de relatare separate, se clasifică și apoi se încadrează în categoriile/grupurile definite. În aceste cazuri, analiza cantitativă a narațiunilor este destul de răspândită. Categoriile pot fi foarte restrânse - de pildă, toate fragmentele în care naratorul menționează un
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Pornind de la o întrebare de cercetare sau de la o ipoteză, toate fragmentele relevante ale unui text sunt marcate și puse laolaltă pentru a forma un nou dosar ori subtext, care poate fi văzut ca fiind universul de conținut al temei studiate. De exemplu, dacă ipoteza studiului are legătură cu familia naratorului (așa cum se va vedea în partea a doua a capitolului), se vor extrage din text toate fragmentele care au de-a face cu familia, celelalte părți ale textului putând fi
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Le prezentăm integral mai jos, din moment ce pot fi luate și ca scopuri de cel cei care doresc inițiază un studiu narativ sau ca motive pentru a ne hotărâ să realizăm o asemenea analiză: să furnizeze o percepție exactă asupra persoanei studiate, clarificând ceea ce înainte nu părea să aibă sens sau era de-a dreptul neinteligibil, sugerând conexiuni neevidente înainte; să furnizeze o impresie despre persoana respectivă, să transmită experiența de a fi cunoscut direct acel om; să ne ajute să înțelegem
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
mai recent de Sl. Gavrilović, N. Radojćić, N. Gavrilović, R. Flora, S. Mihaijlovć și mulți alții. Să remarcăm apoi că Samardžić face parte din cercul acelor istorici ai Sud-Estului căruia nu-i sunt indiferente procedeele de lucru, metodologia, teoretizarea fenomenelor studiate. De alminteri, un exemplu strălucit în această direcție l-au dat compatrioții săi, Bojidar Knejević și Gavro Manolović, cel din urmă cunoscut nu numai ca teoretician, ci și ca bizantinolog și egiptolog. Radovan Samardžić a abordat în mai multe împrejurări
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
atare, ca pe o bombă de presă. Procedeele jurnalistice prin care se creează un eveniment sunt numeroase: punere în pagină, elemente de titrare, stil și unghi de abordare. La toate acestea, ar trebui să mai adăugăm un procedeu prea puțin studiat, din păcate: transmisia directă sau reality show. Cum spune și U. Eco (2005, p. 188): Transmisia directă nu este niciodată o reflectare aidoma a evenimentului care se desfășoară, ci întotdeauna este o interpretare a lui. Argumentele semioticianului italian țin de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
subiectul principal, fiind în legătură cu acesta; organizarea componentelor trebuie să fie bine legată în tot cursul; spre exemplu, fiecare modul trebuie să aibă următoarea structură: introducere, obiective, motivație, direcții, texte explicative (care să includă activități de învățare, cum ar fi cazurile studiate, răspunsuri sugerate pentru activitățile de învățare și link-uri pentru informații suplimentare), sumarul modulului, autoteste, răspunsurile la autoteste, bibliografie, lucrări suplimentare de lecturat și destinația modulului; elementele cerute de curs sunt clar delimitate pentru elementele suplimentare; link-urile cu alte
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
clar; relevant; actual; despărțit în mici pași mai mici de învățare; prezentat într-o succesiune logică; legat de alte materiale pe care cursanții le-au parcurs și le pot raporta la ceea ce cunosc deja; ilustrat prin exemple și/sau cazuri studiate atunci când introducem noi informații; cu legături (link-uri) la alte surse; sunt toate materialele citate corect? există permisiunea de copyright? Instrucțiuni și strategii de a învăța și oportunități pentru aplicare sau transfer Strategiile de predare și instrucțiunile către cursanți permit
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pe definirea procesului de simulat în termenii unui model matematic sau statistic. Modelul poate fi atât stohastic, cât și deterministic. La modelele stohastice, secvențele de evenimente depind probabilistic (sau variabil) de relațiile cauză efect. În modelele deterministice secvențele de evenimente studiate depind în mod strict funcțional de relațiile cauză-efect. Modelul este apoi codat ca program de calculator ce poate fi rulat de câte ori este nevoie cu fiecare din condițiile de interes din model modificată. Dacă modelul este construit cu acuratețe, pentru a
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]