2,009 matches
-
și îi obliga pe proprietari să plătească impozit. Asta cu toate că în fiecare an, stuful nerecoltat se ardea (incendii controlate) pentru ca în anul următor să nu se amestece stuful nou cu cel vechi, fapt care ar putea compromite calitatea șarjelor de stuf livrate către Combinatul pentru hârtie de la Cișcani. Poftim treabă. Toamna era minunată în deltă apăreau întâi culorile vii ca flacăra, apoi ca aurul și la urmă ruginii. Venea însă după aceea iarna, Dunărea era complet înghețată, sloiurile încălecate erau sudate
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
adică grâul anaforei și al colivei - hrana de „dincolo“ a fiecăruia dintre noi. Iar cum tot atâtea gânduri, de când lumea, trebuiau scrise, tot monocotiledonatele au oferit cel mai vechi suport, papirusul; și pe cel de astăzi, hârtia, din paie ori stuf, iar În Orient, cea mai bună, din paie de orez. Și unealta, strămoșul faraonic al stiloului, din trestie. Tot ele ne satisfac nevoia de exotic, ca hrană ori frumos: banana, ananasul, curmala, nuca de cocos, respectiv orhideele, care exemplifică și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Există totuși materiale de construcție indiferente, care lasă locuitorul casei În „bobii“ lui. Doar că sunt doar trei, dar larg răspândiți cantitativ: lutul, lemnul, piatra. Culmea, asta e casa tradițională: pereți din lut, (eventual) pe furci din lemn, acoperiți cu stuf, eventual câteva pietre, pe la colțurile „fundației“. „Lupul“, deși păgân declarat, regretă că echipa mobilizată de Radio Iași e văduvită de prezența preotului anunțat (În paranteză fie spus, „lupul“ e chiar satisfăcut: popa a cedat față de beneficiul net al unui botez
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Începe să apară pe fund, reducând adâncimea lacului, dar și formând un primordiu de sol. Miau Aici e aici. Doar că eu o știu din Egipt. Acolo, În delta Nilului, năvălește În acest moment papirusul; tare-i bun. Dincoace doar stuful și papura, ale căror rizomi interesează doar pe mistreți și pe oamenii aflați la vreme de foamete. Și vin și ei. Ca și țărâna adusă de vânt și care are acum cine s’o oprească și s’o adauge apei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
siguranța publică" și cuprindea articolele 27-29469. Prin prevederile acestui capitol, proprietarii erau obligați să-și împrejmuiască gospodăriile cu garduri bine aliniate. Pentru ridicarea unei construcții noi trebuia obținută o autorizație de la primărie. Era interzisă folosirea ca materiale de construcție a stufului și papurei. Capitolul VII intitulat " Despre stabilimentele publice" cuprindea articolele 30-32 și reglementa modul de funcționare a cârciumilor, acestea putând funcționa numai vara, cel mult până la orele 22 seara 470. Capitolul VIII se intitula "Despre serviciul sanitar" și cuprindea articolele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de case, hoteluri, restaurante, cafenele sunt obligați ca, în termen de 6 luni de la publicarea regulamentului (...) să facă latrine clădirilor lipsite de acestea"1409. De asemenea, conform prevederilor articolului 12 al regulamentului, "proprietarii ale căror caes au curțile împrejmuite cu stuf, sunt obligați a le împrejmui cu grilaj de scânduri, în despărțirea I, și cu nuiele, în despărțirea a II-a (...) în termen de un an"1410. Articolul 13 al regulamentului prevedea că "proprietarii care vor construi, pe viitor, case de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
introd. Hans Mayer, București, 1957; Nagy István, Dincolo de barieră, București, 1958; Korda István, Drumul cel mare, pref. Vlaicu Bârna, București, 1958; Szemlér Ferenc, Muntele cu trei cocoașe, București, 1959, Solstițiul, pref. Remus Luca, București, 1961; Mikó Ervin, Asalt în țara stufului, București, 1961; Szász János, Primii și ultimii, București, 1963, Cei dintâi și cei de pe urmă, I-III, București, 1973. Repere bibliografice: Nae Antonescu, „Gând românesc”, ST, 1966, 12; Vasile Băncilă, Medalion, TR, 1969, 39; Al. Dima, În mișcarea literară a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
ei, Costache Malaxa într-o ambianță de „voie bună”. Pe la ora 16, bărbații (Carol, Mihai, Ernest și Costache) s-au dus pe lac să vâneze rațe. Au împușcat 47 rațe. Aceste păsări se vânau „la pază”, vânătorii stând ascunși în stuf și așteptând ca rațele să vină pe lac, să se culce seara ori să-și ia zborul de pe lac, dimineața. S-a luat cina în aceeași companie. Pentru Carol, a fost prima zi mai relaxată după declanșarea războiului. Duminică, 24
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
la baltă”, la Mânăstirea. Au ajuns la ora 1030. Au participat: Ernest Undăreanu, Costache Malaxa, Ilie Radu, Chefneux. Era cald, ca vara. Au vânat „la pază”, vânătorii plecând pe dig și ocupându-și locurile în pădurea de sălcii și în stuful din baltă. Au vânat rațe, bâtlani (cormorani), gâște, lișițe, ciori. Masa de prânz au luat-o la conacul moșiei. Carol al II-lea a vizitat crescătoria de ponei și herghelia. La ora 16, au început a doua repriză de vânătoare
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Ambasadei României de la Conakry, Guineea (1996 1997). Pensionat pentru limită de vârstă, la 31 decembrie 1997. Activitate Profesională și Diplomatică După absolvirea Facultății de Hidrotehnică, în perioada 1956-1957, a lucrat ca inginer proiectant în cadrul Institutului de Cercetare și Proiectare pentru Stuf și Hârtie (I.C.P.S.H.) din București, care se ocupa între altele de proiectarea unor lucrări de amenajare a Deltei Dunării. A lucrat la elaborarea unui proiect tehnic având ca obiect amenajarea unui bazin portuar, adiacent Dunării, la Tulcea și a unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de atunci amintiri de neșters. Pentru ele a venit acum bărbatul în toată firea, să le reconstituie, să le recupereze din pulberea timpului, să le retrăiască afectiv, să le imortalizeze pe peliculă foto și video. Casa bunicilor, cu acoperișul de stuf ca o căciulă prea mare, cu ferestre mici ca niște ochi osteniți și triști, așa cum o păstrează în memorie, nu mai există. Din rațiuni greu de înțeles și de acceptat una dintre mătușile lui a dărâmat-o, a luat tot
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
LAGO DEL SOL Lacul Soarelui Lacul sacru Își dezvăluia doar o mică parte din grandoarea sa. Limba Îngustă de pămînt care Înconjura golful Puno este construită pentru a-l ascunde privirii. Pe suprafața calmă a lacului plutesc ici-colo canoe din stuf, iar la gura de vărsare a rîului stau Îngrămădite cîteva bărci de pescuit. VÎntul era foarte rece, iar cerul sufocant, de plumb, părea să reproducă starea noastră de spirit. Deși veniserăm direct În Puno, fără să ne mai oprim În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
variatele clase sociale ale așezării, fiecare dintre ele ocupînd un loc distinct În funcție grupul de proveniență și rămînÎnd, mai mult sau mai puțin, independentăi de restul comunității. Păcat că nu cunoșteau alte materiale din care să facă acoperișul În afară de stuf; acum nu a mai rămas nici un fel de exemplu de acoperiș, nici măcar În locurile cele mai luxoase. Dar pentru arhitecții lor, care nu aveau cunoștințe despre arcuirea sau sprijinirea bolților, trebuie să fi fost destul de dificil să rezolve această problemă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
târziu s-a deschis și Herăstrăul nou, dar fără prea mare succes. Și mai era și Teiul 252, unde se făceau petrecerile ziua și unde chefliii se scăldau când se încălzeau prea tare. Dar Teiul era un lac periculos din cauza stufului care era trădător. Nu o dată scăldătorii imprudenți, fie din cauza congestiei, fiindcă se scăldau după mâncare copioasă, fie că înotau în locuri unde se încurcau în vegetație, s-au înecat. Când am venit în București era încă recentă în memoria bucureștenilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe corp străiuri - paie de culcuș strămătură - destrămătură; lînă vopsită strechea (a) - a înnebuni strigă - strigoaică; fluture cap demort strigoaie - plantă otrăvitoare stroh - scuturătură de fîn uscat strujan - tulpină de porumb stuchi (a) - a scuipa studiniță - boală de gingii stuh - stuf stupit - scuipat stupitul cucului - plantă stupuș - dop sucală - unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș șfară - frînghie șip - sticlă șoimăni (a) - a șoimări; a desfigura șperlă - cenușă știmă - duh rău cu chip de femeie știubei - stup făcut dintr-un butuc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
De-a lungul timpului însă, totuși, s-au ridicat valuri de tineri valoroși realizați profesional prin alte locuri.) Lunca Zeletinului era absolut impresionantă prin vegetația ei, iar ochiurile de apă nu se uscau niciodată deoarece sălciile erau foarte dese, creștea stuf mult, fânăriile (terenul de fân) necălcat între Sf. Gheorghe (23 apr.) și Sf. Dumitru (26 oct.). Copiii gospodarilor din sat își puteau paște oile dincolo de Zeletin, înspre Boghești, pe islazul comunal. Familia lui Costică Balan avea 4 copii care păzeau
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și imponderabilă, precum Alaska. Am ieșit la aer. Deasupra capului aveam brazi înalți, uscați, care se luptau, se frângeau între ei. Dimineața se pârlise pe buzele verii, după-amiaza sângera în poala toamnei. Mergeam pe sub malul surpat, mestecenii canadieni șuierau deasupra. Stuful se apleca peste apa verde. Pe un tăpșan - un crucifix din lemn de mesteacăn, lăsat de cercetașii care își ridicaseră cortul acolo. Copacii răspândeau raze lungi și roșii. Aerul vuia de un zgomot sălbatic, un zgomot fără păsări, un cântec
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
care își ridicaseră cortul acolo. Copacii răspândeau raze lungi și roșii. Aerul vuia de un zgomot sălbatic, un zgomot fără păsări, un cântec tomnatic de jale al copacilor. Nu mai știu ce am strigat. Mă împleticeam pe drum, intrasem în stuf până la glezne, îmi înghițeam lacrimile. Vestea - în sfârșit! - mi-a ajuns la inimă"8. Cs. Szabó a plecat imediat spre capitală, de acolo a urmat calea armatei, și, împreună cu Pluhár István, cunoscutul reporter sportiv, a transmis corespondențe despre momentul în
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
liber în apele marine. PLATFORMĂ LITORALĂ zona de lângă țărm a platformei continentale, supusă acțiunii valurilor. PLAUR strat predominant organic la suprafața bălților sau lacurilor, format din resturi de rădăcini, tulpini și frunze împletite într-o rețea deasă de rădăcini de stuf și alte plante acvatice. PODIȘ formă majoră de relief, cu înălțimi ce depășesc 200 - 300 m; cel mai înalt podiș din lume este Podișul Tibet (Asia), situat la 4.000 - 4.500 m altitudine. POLDER suprafață de teren scoasă de sub
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
și proverbele populare românești. Ambele exegeze reprezintă o incitantă călătorie în universul gîndirii indiene și o meditație asupra relației dintre identitate și alteritate în cultura europeană. Aceste studii se disting, mai ales, prin patosul căutării și bucuria descoperirii, nu prin stuful erudiției. Autorul nu este ispitit de explozia informației și nici de metodologiile cercetării, ci de esența fenomenelor, de dinamica valorilor, de studiul imaginarului cultural în perspectivă antropologică. Demetrio Marin cultivă hermeneutica istorică și comparativă a ideilor, degajă probleme majore, propune
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sigur sub oglinda mărei, e acoperită de snopuri de flori [...] În mijlocul văii e un lac în care curg patru izvoare cari ropotesc, se sfădesc, murmură, răstoarnă pietricele toată ziua și toată noaptea.[...] În mijlocul acestui lac, cari apare negru de oglindirea stufului, ierbăriei și răchitelor din jurul lui, este o nouă insulă, mică, cu o dumbravă de portocale. În acea dumbravă este peștera ce-am prefăcut-o-n casă, și prisaca mea (Eminescu: 2011, II, 74). În descendența ideatică a lui G. Călinescu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
al criticii genetice, ca și "o amintire din copilărie" (Cărtărescu: 2011, pp. 61, 143): (h2d) Siretiul, în vărateca lui lene, e oprit adesea în drumul său de iazuri mari, încungiurate cu papură ce-și înalță ciucalăii copți în soare, cu stuf, cu măturile mohorâte ca blana de urs și răgoz verde. Pe malurile iazurilor jur împrejur mătreața de un verde tânăr strălucește ca mătasa, iar în mijloc ochiul verde cel clar al apei pare negru, reflectând în el umbra lumii ce
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Cimpoi: 2007, 24). Imaginea redată de hipotextul extras din [La curtea cuconului Vasile Creangă] poate fi, la rândul ei, hipertext pentru un fragment din poemul Copii eram noi amândoi. Din corespondența intratextuală a celor două secvențe rezultă rolul ciucălăilor cu stuf: să facă zid securizant în jurul centrului. (h2e) Adesea la scăldat mergeam În ochiul de pădure, La balta mare ajungeam Și l-al ei mijloc înotam La insula cea verde. Din lut acolo am zidit, Din stuful des și mare, Cetate
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
rezultă rolul ciucălăilor cu stuf: să facă zid securizant în jurul centrului. (h2e) Adesea la scăldat mergeam În ochiul de pădure, La balta mare ajungeam Și l-al ei mijloc înotam La insula cea verde. Din lut acolo am zidit, Din stuful des și mare, Cetate mândră la privit (Eminescu : 2011, I, 318). Privind ostrovul, acest paradis terestru, din perspectivă aeriană, avem imaginea unei structuri în formă de mandala remarcă Ioan Petru Culianu (2012, 108), care face și desenul (fig. IV). Cele
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
poate îndepărta umezeala care permite buruienilor să crească în stratul arat. Aerarea biologică a solului, prin încurajarea penetrațiilor adânci ale rădăcinilor, folosind culturi ca lucerna, este o bună alternativă. Drenajul poate ajuta la controlul cerințelor de apă ale buruienilor precum stuful, coada calului și potbalul. Mediul natural al buruienilor poate fi deasemenea modificat prin încurajarea unei crize biologice a masei de semințe, promovând direct creșterea activității biologice din sol. 5.3.1.2.Rotațiile Odată ce opțiunea îmbunătățirii condițiilor de sol a
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]