9,389 matches
-
terminologii militare, specifice unui gen literar, ce impregnează întreaga tradiție creștină în vederea exprimării pertinente a conceptului de militia Christi și nicidecum a vreunui raționament în favoarea serviciului militar. Raportul dintre obediența creștină și cea militară, ilustrată de autor, corespunde modului de subordonare existent în comunitățile esenienilor, potrivit structurilor militare, ca în cazul vieții monahale din secolul IV. Aceiași idee este împărtășită și de Ignațiu din Antiohia, episcop martir (+107), scriind episcopului Policarp (+155) (cf. Apoc 2, 8-11), episcopilor, preoților și diaconilor diferitelor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pe pașnici la nivel individual și social, având puterea producerii uitării și a dezgustului față de „arta“ războiului. Atitudinea sa devine o caracteristică esențială și determinantă a creștinilor în fața lui Dumnezeu și a oamenilor epocii sale. Aparentul contrast dintre invitația de subordonare neotesta-mentară față de stat (cf. Rom 13, 1-7) și ostilitatea vizibilă față de acesta (cf. Apoc 13) este soluționată de Părinții Bisericii prin concepția unei lealități absolute, înțeleasă ca obediență față de legile civile neaflate în conflict cu cele divine ori cu etica
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
vieți trăite în pace și în iubire, concepte pertinente nu doar individului, ci și societății în genere. În Stromata (Miscelaneea), IV, 8, 61, 2-61, 1, propune reevaluarea femeii într-o epocă în care aceasta se afla într-o poziție de subordonare față de bărbat. Mai mult chiar, este evident și un anumit antimilitarism: nu femeia este inferioară bărbatului pentru că nu știe să lupte, ci acesta care trebuie să se poarte asemenea ei în actualizarea păcii; el trebuie să uite să lupte. În
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
militar și războiul drept contestate cândva, în fața necesității de conservare umană au devenit, după moartea lui Dioclețian (311), instrumentul dreptății divine și binele suprem pentru apărarea creștinătății, căpătând, în învățăturile lui Ambroziu, Augustin, Maxim din Torino, Leon I etc. o subordonare evenimențială. 3.2.1. Ambroziu, episcop de Milano Sfântul Ambroziu (339-397), episcop de Milano, susținea accepțiunea războiului drept și a serviciului militar pe baza conceptului creștin de dreptate, care nu admitea ca cel puternic să-l asuprească pe cel slab
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
1939-1945; II - Comunitatea de informații a României. Structuri, organizare, funcționare (1939-1945); III - România pe „frontul invizibil”, 1939 - 1945; IV - Dilemele „Frontului secret” pe plan intern; inamicul principal - comuniștii; V - Rolul Serviciilor Secrete în negocierile de pace separată ale României; VI - Subordonarea Serviciilor Secrete românești de către cele sovietice. Nu este cazul, fără îndoială, să intru în detaliile construcției examinate, dar apreciez în mod cu totul deosebit informațiile inedite și comentariile privind organizarea și activitatea serviciilor secrete civile și militare din 1939-1945 (în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și 1989, ori în exil, unde “vocile” predominante au aparținut reprezentanților fostelor partide (îndeosebi P.N.Ț. și P.N.L.), ex-regelui Mihai I și, nu mai puțin, legionarilor din emigrație. Un întreg capitol, cel de-al VI-lea și ultimul, este intitulat Subordonarea Serviciilor Secrete Românești de către cele sovietice (23 august 1944-9 mai 1945), insistând asupra faptelor survenite, iar cu prioritate asupra metodelor și acțiunilor de subordonare. Rezultă că, după 23 august 1944, Uniunea Sovietică a urmărit cu consecvență ca în România să
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
puțin, legionarilor din emigrație. Un întreg capitol, cel de-al VI-lea și ultimul, este intitulat Subordonarea Serviciilor Secrete Românești de către cele sovietice (23 august 1944-9 mai 1945), insistând asupra faptelor survenite, iar cu prioritate asupra metodelor și acțiunilor de subordonare. Rezultă că, după 23 august 1944, Uniunea Sovietică a urmărit cu consecvență ca în România să instaureze o formă de guvernare, care să consacre integral cuprinderea țării noastre la sfera sa de influență. Din acest considerent a sprijinit și a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
1939, a sosit în București o delegație economică germană condusă de Helmuth Wohlthat, în aceiași zi fiind primită personal de Carol. Pretențiile expuse de partenerii germani l-au pus în derută pe suveranul român, întrucât Berlinul dorea un tratat de subordonare a economiei române (mai ales, a resurselor subsolului, pădurilor și agriculturii) la nevoile Reichului și nu un tratat între două țări egale și suverane. Pe perioada acestor tratative, Carol a primit o primă lovitură prin decesul la 6 martie 1939
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pretențiile tot mai insolente ale Germaniei. Văzând cacealmaua „înghițită” în privința Cehoslovaciei, când la 15 martie 1939 literalmente această țară a dispărut de pe harta Europei, puterile occidentale nu s-au mai comportat cu aceeași indolență față de acțiunile Germaniei, ce trecuse la subordonarea economică a sud-estului continentului, inclusiv a României. În contrapartidă, Franța semnează un acord economic, la 31 martie 1939, cu România. Marea Britanie o urmează la 12 mai 1939, prin încheierea unui protocol, pe care apoi îl întărește cu acordul din 12
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
prevenit că eu înțeleg să justific cu acte până la ultima centimă întrebuințarea fondului secret și că nu am absolut nici o încredere în el”. Prin cele două acte normative, generalul Ion Antonescu urmărea, de fapt, un control sever al S.S.I. și subordonarea directă, ștergerea trecutului prea „păgubos” și să „așterne uitarea asupra lui” printr-o necesară reorganizare și reorientare a activității în condițiile în care se găsea România. Calitățile noului director, colonelul Nicolaide, ce-i înșelase așteptările în conducerea SSI-ului, presiunea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
notă oficială conducerii Ministerului, în care se preciza că „se definește ca un serviciu public, investit cu rol informativ general care interesează conducerea statului”. Încercând să decodificăm semnificația acestui mesaj, putem să afirmăm că SSI-ului fie nu „agrea” noua subordonare, fie că intenționa să manifeste fidelitate și promptitudine față de noua conducere a statului. Evoluția Serviciului Special de Informații, constrâns să-și schimbe frontul de luptă, în condițiile în care vechiul aliat devenea acum inamic și invers, va fi marcată de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ce s-a impus autorilor, și anume că, deja la începutul anului 1944, pentru conducerea de la București a devenit „clar” că sosise momentul „să înceapă să ia măsuri pentru ieșirea din această alianță [cu Germania] nefastă (subl. ns.)”. CAPITOLUL VII SUBORDONAREA SERVICIILOR SECRETE ROMÂNEȘTI DE CĂTRE CELE SOVIETICE (23 AUGUST 1944-9 MAI 1945) VII. 1. Metode și acțiuni de subordonare După 23 august 1944, Uniunea Sovietică a urmărit cu consecvență să instaureze în România o formă de guvernare, care să consacre integral
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
devenit „clar” că sosise momentul „să înceapă să ia măsuri pentru ieșirea din această alianță [cu Germania] nefastă (subl. ns.)”. CAPITOLUL VII SUBORDONAREA SERVICIILOR SECRETE ROMÂNEȘTI DE CĂTRE CELE SOVIETICE (23 AUGUST 1944-9 MAI 1945) VII. 1. Metode și acțiuni de subordonare După 23 august 1944, Uniunea Sovietică a urmărit cu consecvență să instaureze în România o formă de guvernare, care să consacre integral apartenența țării la sfera sa de influență. Din acest considerent a sprijinit și a propulsat pe scena politică
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
să lăsăm fiecare școală să își creeze propriul regulament intern și să lăsăm în seama legii problemele grave, care perturbă ordinea publică. Emanciparea feminină nu are ne-voie de constrângeri. Cu ajutorul educației, fetele musulmane vor rupe singure legăturile lor de subordonare. Dacă ne întrebăm de ce actorii se încadrează într-o anume direcție de acțiune sau în alta, vom găsi un număr mare de factori explicativi: interesele lor strategice și/sau tactice, presiunile pe care le suportă, temperamentul lor (combativ, prudent), concepția
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
agențială și determinare structurală. Un principiu fundamental al abordărilor procesuale este așadar recuperarea actorului și a potențialului său de acțiune și includerea sa în ecuația schimbării. Această mutație e adusă de fapt de o răsturnare a relației ontologie-epistemologie în sensul subordonării celei dintâi celei din urmă8: societatea ca stare, ca structură nu există unii numesc asta nihilism sau negarea ontologiei; ea există numai ca reprodusă sau construită prin acțiunile indivizilor. Însă cu toate că perspectivele procesuale angajează o epistemologie relativistă, continuă de fapt
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
aspectul democrației, parlamentul unicameral nu ar constitui o reprezentare prea fidelă a voinței poporului, întrucât prin numărul redus al membrilor săi, acesta ar determina un element restrictiv, limitativ. Într-un parlament unicameral se creează o mult mai mare posibilitate de subordonare sau de dominare a sa de către forța politică care deține majoritatea, sau de executiv, fapt ce ar putea crea premisele instaurării despotismului sau chiar a dictaturii. O asemenea posibilitate se poate crea și pentru șeful statului care și-ar putea
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
a voinței poporului, a tuturor claselor și grupărilor sociale, a forțelor politice din societate, fapt cu consecințe pozitive pentru democratismul său politic 16. Sfera mult mai largă și mai variată a forțelor politice reprezentate în parlamentul bicameral ar înlătura posibilitatea subordonării sale17, fie forței social-politice majoritare, fie executivului sau șefului statului. În felul acesta, s-ar diminua considerabil posibilitatea instaurării dictaturii sau a unui regim totalitar. Sistemul bicameral permite o dezbatere mai amplă, mai profundă a proiectelor legislative, aduce în planul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Heidegger (apud Hâim, Shlomit 2004: 69) consideră că "o persoană este în lume drept o ființă implicată în lume și care interacționează cu alte ființe". Aceeași idee este subliniată de Merleau-Ponty, pentru care corpul uman aparține spațiului, ceea ce presupune o subordonare a spațiului experienței corporale. Astfel, corpul prezintă o dualitate: * pe de o parte, sugerează acțiuni realizate într-un anumit spațiu; * pe de altă parte, este o entitate senzorială. Implicarea corpului în analiza discursiva a pasiunilor poate fi corelata cu primitatea
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
arătat că în privința apartenenței românilor la Ortodoxie indicau un procent aproape de 88% ortodocși în populație. În ciuda concurenței pe piața bunurilor religioase, Biserica Ortodoxă a continuat să joace un rol foarte important. Deși noua putere a evitat să perpetueze politica de subordonare pe care a practicat-o vechiul regim, Biserica Ortodoxă este destul de prezentă în spațiul public și chiar în cel politic, având însă mai degrabă un rol decorativ și de legitimare a noii puteri (Voicu, 2001). În plus, "biserica a încercat
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
câteva procedee prin care sistemele de credințe sunt reorganizate: reînvestirea semantică (spre exemplu, redefinirea cosmică a semnificantului Dumnezeu), complementaritatea funcțională (adăugarea de semnificații noi unei credințe religioase tradiționale), deplasări noționale (importul de semnificanți străini, precum reîncarnarea, în universul religios creștin), subordonarea unui câmp de semnificații prin intermediul reinterpretării religioase a altor câmpuri de semnificații, juxtapunerea de câmpuri de credințe care fac să coexiste mai multe viziuni despre lume ale aceluiași individ. Toate aceste modalități de redefinire a sistemelor sunt viabile și funcționale
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
și păreri impresioniste iau locul la ceea ce ar fi trebuit să fie critică. Literatura este marcată de ideologic, de interpretări alterate, iar criticii renunță la principiul esteticului. Operele receptate și evaluate după criterii politice și etice intră în sisteme de subordonare nonvalorice. Un asemenea exemplu este cel al lui Eugen Barbu, cu care Monica Lovinescu poartă un real război mediatic. În cronica din 3 iulie 1966 autoarea pune pe tapet drumul parcurs de romanul Groapa, de la momentul apariției și cenzurării în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
orice obiect, fenomen sau proces poate fi considerat ca un sistem. Principalele caracteristici ale organizației ca sistem sunt: - Integralitatea, care exprimă legăturile ce se stabilesc între elementele componenete ale sistemului; - Ierarhizarea, reprezentată de agregarea strictă după raporturi de supra- și subordonare; - Dinamismul, reprezentat de modificarea în timp a variabilelor sistemului și a legăturilor dintre acestea și mediu; - Finalitatea, ca orientare spre atingerea unor obiective; - Adaptabilitatea și stabilitatea, exprimate de capacitatea sistemului de a se adapta continuu influenței unor variabile perturbatoare, asigurându
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
exprimată prin puterea pe care o deține un manager la un anumit nivel ierarhic; - specializarea după cunoștințe - se referă la spectrul atribuțiilor cuprinse într-un post care impun viitorului angajat anumite atitudini și cunoștințe; - definirea posturilor; - unitatea de comandă - dubla subordonare; - comunicarea - în cadrul organizației în general și în cadrul echipei manageriale. Alegerea variantei de structură organizatorică a sistemului managerial se face pe baza criteriului funcțional și al criteriului obiectivelor. În același timp, acțiunile de organizare au drept scop stabilirea modului în care
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
se manifestă și rețelele de comunicații. Acestea se regăsesc în ipostaza de: - rețele descentralizate (în „cerc” sau în „lanț ”), în care membrii grupului sunt egali; - rețele centralizate (în „Y” sau în „stea”), între membrii grupului existând relații de supra sau subordonare, deci aceștia sunt inegali. Rețeaua sub formă de „cerc” corespunde unui stil participativ de management și facilitează comunicații eficiente, în timp ce rețeaua în „lanț” diminuează sensibil posibilitățile de comunicare manager - subordonat. La polul opus se află rețelele centralizate, ce corespund stilului
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
scop. Nu trebuie confundată unitatea de acțiuni cu unitatea de comandă. Unitatea de acțiuni se dobândește printr-o bună proiectare și realizarea structurii de conducere În timp, pe când unitatea de comandă depinde de modul de coordonare a personalului. 3. Principiul subordonării interesului - particular celui colectiv Interesul unui angajat sau grup trebuie să treacă Înaintea interesului colectivului din care face parte. De multe ori ignoranța, ambiția, egoismul, lenea, slăbiciunea unor angajați face să se piardă din vedere interesul general al colectivului. Împreunarea
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]