2,342 matches
-
care indică o noțiune abstractă -ie; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul care indică o însușire -esc; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul contra; * un cuvânt format prin conversiune, de la substantivul grație; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul care indică o însușire -os; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul privativ des-; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul a intra la gerunziu; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic hiper-; * un adverb format prin compunere prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază frumos; * un cuvânt format prin conversiune, de la interjecția hăi; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic ultra-; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul bun; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul de agent -ian; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ -i; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază onoare; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele relativ care; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvântul de bază eficient; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele nehotărât toți; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele de întărire însuși; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază util; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -oi; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul la gerunziu tremurând; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază egal; * un pronume format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază egal; * un pronume format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază gust; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul înainte; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul care indică modalitatea -âș. * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic con-; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele demonstrativ acela; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul bătrân; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ răs-. * un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
categoria gramaticală concretizare a raporturilor stabilite de către locutor între noțiuni/ caracteristici ale acestora (cf. Gramatica, 2005; Irimia, 2008; Dimitriu, 1999 etc.), raporturi reflectate în planul comunicării prin anumite mărci/ flective 80 cuvinte-flectiv (articole, prepoziții, conjuncții, verbe, adverbe) flective propriu-zise (desinențe, sufixe), marcă Ø și flective contextuale (context, topică): * desinențele mărci pentru categoriile gramaticale de persoană, gen, număr, caz: scrii (-i = desinență pentru persoana a II-a, numărul singular), atentă (-ă = desinență pentru cazul nominativ/ acuzativ, genul feminin, numărul singular); * sufixele mărci
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
desinențe, sufixe), marcă Ø și flective contextuale (context, topică): * desinențele mărci pentru categoriile gramaticale de persoană, gen, număr, caz: scrii (-i = desinență pentru persoana a II-a, numărul singular), atentă (-ă = desinență pentru cazul nominativ/ acuzativ, genul feminin, numărul singular); * sufixele mărci pentru categoriile gramaticale ale modului și ale timpului, respectiv auxiliare în flexiune: citind (-ind = sufix modal pentru gerunziu), citisem (-i = sufix temporal pentru perfectul simplu, -se= sufix temporal pentru mai mult ca perfect), copilul (-u= sufix flexionar, facilitând asocierea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
gen, număr, caz: scrii (-i = desinență pentru persoana a II-a, numărul singular), atentă (-ă = desinență pentru cazul nominativ/ acuzativ, genul feminin, numărul singular); * sufixele mărci pentru categoriile gramaticale ale modului și ale timpului, respectiv auxiliare în flexiune: citind (-ind = sufix modal pentru gerunziu), citisem (-i = sufix temporal pentru perfectul simplu, -se= sufix temporal pentru mai mult ca perfect), copilul (-u= sufix flexionar, facilitând asocierea radicalului copil cu articolul hotărât enclitic -l); * articole de diferite tipuri mărci pentru genul, numărul și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pentru persoana a II-a, numărul singular), atentă (-ă = desinență pentru cazul nominativ/ acuzativ, genul feminin, numărul singular); * sufixele mărci pentru categoriile gramaticale ale modului și ale timpului, respectiv auxiliare în flexiune: citind (-ind = sufix modal pentru gerunziu), citisem (-i = sufix temporal pentru perfectul simplu, -se= sufix temporal pentru mai mult ca perfect), copilul (-u= sufix flexionar, facilitând asocierea radicalului copil cu articolul hotărât enclitic -l); * articole de diferite tipuri mărci pentru genul, numărul și cazul cuvintelor pe care le însoțesc
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
singular), atentă (-ă = desinență pentru cazul nominativ/ acuzativ, genul feminin, numărul singular); * sufixele mărci pentru categoriile gramaticale ale modului și ale timpului, respectiv auxiliare în flexiune: citind (-ind = sufix modal pentru gerunziu), citisem (-i = sufix temporal pentru perfectul simplu, -se= sufix temporal pentru mai mult ca perfect), copilul (-u= sufix flexionar, facilitând asocierea radicalului copil cu articolul hotărât enclitic -l); * articole de diferite tipuri mărci pentru genul, numărul și cazul cuvintelor pe care le însoțesc: copiilor (-lor = articol hotărât enclitic, marcă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
feminin, numărul singular); * sufixele mărci pentru categoriile gramaticale ale modului și ale timpului, respectiv auxiliare în flexiune: citind (-ind = sufix modal pentru gerunziu), citisem (-i = sufix temporal pentru perfectul simplu, -se= sufix temporal pentru mai mult ca perfect), copilul (-u= sufix flexionar, facilitând asocierea radicalului copil cu articolul hotărât enclitic -l); * articole de diferite tipuri mărci pentru genul, numărul și cazul cuvintelor pe care le însoțesc: copiilor (-lor = articol hotărât enclitic, marcă pentru cazul genitiv/ dativ, genul masculin, numărul plural), a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un referent masculin/ feminin și reflectarea acestei capacități la nivelul formei: substantive mobile (substantive care au forme distincte pentru genurile masculin și feminin: student studentă diferență de gen marcată prin desinențe, urs ursoaică, vulpe vulpoi diferență de gen marcată prin sufixe moționale, fată băiat diferență de gen marcată prin radicali diferiți) vs. substantive epicene (substantive în cazul cărora distincția masculin feminin nu este concretizată în planul formei: privighetoare, crocodil, uliu, ciocănitoare etc.); Categoriile gramaticale ale substantivului sunt: * genul: copil (genul masculin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
arbitreze ceea ce este inarbitrabil, acolo unde doar sufletul ar putea găsi soluția, când ar căuta-o..." Testul nr. 14 1. Tipologia pronumelor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Sinonimia delimitări teoretice, exemplificare 3. Exemplificarea a patru tipuri de sufixe valorificabile în cadrul derivării 4. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția să să introducă subordonate diferite. 5. Termenii regenți ai propoziției atributive enumerare, exemplificare 6. Se dă textul: Firește însă că nouă, celor care știu ce-nseamnă viața, puțin ne pasă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1997, p. 519. 60 Cf. Zugun, 2000; Hristea, 1984, p. 15; Iordan & Robu, 1978, p. 305; Hristea, 1968 etc. 61 Cf. Zugun, 2000, pp. 117-118; Iordan & Robu, 1978, pp. 294-296 etc. 62 În exemplele din această categorie sunt marcate doar sufixele sau prefixele, chiar dacă respectivele cuvinte sunt derivate parasintetic. 63 Conform DOOM, 2005. 64 Abrevierea nu este acceptată, în toate lucrările de specialitate, ca modalitate de realizare a compunerii. 65 Cf. Zugun, 2000, pp. 131-134; DȘL, 1997, pp. 124-125 etc. 66
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
frecvent chiar decât în cazul siglării și în cel al condensării, trunchierea unor cuvinte simple sau compuse este însoțită de atașarea la finala segmentului rezultat a unei sau a unor litere / a unor sunete, cu rol de desinență sau de sufix, de marcă hipocoristică sau ludică, ori, într-o limbă ca franceza, de adaos grafic pentru ca pronunția noii formații să nu difere de aceea a secvenței detașate din original, înainte de fragmentarea acestuia. Evoluția respectivă permite uneori încadrarea cuvântului într-un tip
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
gó] "idem" (rezultat prin condensare din mozgó[színház] "teatru mobil"); pari "roșie" < par[adicsom] "idem"; petrus "pătrunjel" < petr[ezselyem] "idem"; rom. circă < circ[umscripție]. Ca și în maghiară, -i funcționează, în diferite forme grafice, și în engleză și germană, ca sufix diminutival și hipocoristic, îndeosebi în limbajul familiar și în argoul tinerilor: engl. comfy < comf[ortable]; indie < ind[ependent]; luny < lun[atic] "nebun"; germ. Fundi < Fund[amentalist]; Gorbi < Gorb[atschow]; Heini < Hein[rich]. Îndeosebi în limbajul familiar, colocvial și argotic francez
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Fund[amentalist]; Gorbi < Gorb[atschow]; Heini < Hein[rich]. Îndeosebi în limbajul familiar, colocvial și argotic francez și germanic se remarcă în ultimele decenii, ca fenomen de modă lingvistică, procedeul formării unor variante scurte prin adăugarea la finala cuvintelor trunchiate a sufixului -o (de origine controversată), care aduce adesea conotații negative, peiorative sau, dimpotrivă, meliorative ori numai diminutivale 60: dan. brillo "ochelari" < brill[er]; engl. ammo "muniție" < amm[unition]; Jacko < Jack[son]; lesbo < lesb[ian]; moto < mot[ivation]; provo < prov[isional]; fr.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
franceză consideră că acest -o paragogic nu are nicio legătură cu vocala o etimologică de la finala cuvintelor condensate sau trunchiate din compuse tematice de tipul photo < photo[graphie], vélo < vélo[cipède] sau mégalo < mégalo[mane], ci își are originea în sufixele diminutivale omofone fr. -ot61 și -aud62. Aceste sufixe se asociază însă, în multe cazuri, cu diverse cuvinte sau fragmente de cuvinte fără să scurteze prea mult termenul de bază, ba, mai mult, uneori îl lungesc: fr. bachot < bach[elier] + -ot
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nicio legătură cu vocala o etimologică de la finala cuvintelor condensate sau trunchiate din compuse tematice de tipul photo < photo[graphie], vélo < vélo[cipède] sau mégalo < mégalo[mane], ci își are originea în sufixele diminutivale omofone fr. -ot61 și -aud62. Aceste sufixe se asociază însă, în multe cazuri, cu diverse cuvinte sau fragmente de cuvinte fără să scurteze prea mult termenul de bază, ba, mai mult, uneori îl lungesc: fr. bachot < bach[elier] + -ot; cheminot "lucrător feroviar" < chemin + -ot; cuistot < cuist[re
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
-ot; cheminot "lucrător feroviar" < chemin + -ot; cuistot < cuist[re] "pedant ridicol; belfer" + -ot; lourdaud "greoi" < lourd + -aud etc. La toate acestea se adaugă faptul că derivări de acest gen, pornindu-se de la fragmente de cuvinte, au loc și cu alte sufixe, de exemplu cu -oche (bidoche < bidet "căluț"; caldoche < Calédonien; cinoche < ciné(ma)). După părerea noastră, în explicarea lui -o paragogic din franceză, ca și din alte limbi, nu trebuie neglijat nici modelul constituit de cuvintele condensate sau trunchiate care se
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
jaf, plagiat". Fapt interesant, crearea compuselor scurtate parțial și a cuvintelor-valiză poate avea ca efect secundar impunerea unor veritabile elemente de compunere, cum este engl. -cade; acesta a fost desprins din cavalcade "cavalcadă" (< fr. cavalcade < it. cavalcata < cavalcare "a călări" [+ sufixul -ata] < lat. caballicare) atunci când acesta a fost mixat cu motor pentru a forma cuvântul motorcade "cursă de automobile sau de motociclete"; elementul a fost apoi refolosit pentru a forma cuvinte ca aerocade, aquacade și chiar camelcade (camel "cămilă") și tractorcade
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rachiu de secară" < germ. Korn[schnaps] "idem"; sp. coche "automobil" < coche [automóvil] "idem"; tc. dalak "antrax, dalac" < dalak [yangısı sau iltihabı] "idem". La fel ca în cazul trunchierilor, unele limbi acceptă dezvoltarea elementului menținut prin atașarea la finală a unui sufix: engl. beano "petrecere, chef" < bean[feast] "idem" (literal: "ospăț cu fasole"); bedder "cameristă; dormitor" < bed[maker] "cameristă", bed[room] "dormitor"; bookie < book[maker] (la curse) etc. Astfel de condensări combinate cu derivarea sunt specifice limbajului tinerilor, dar pot dobândi extinderi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sintagme este marcat prin mijloace speciale. Structurarea compusului germ. Kapitänspatent "licență de căpitan (de vas)" nu se face prin alăturarea mecanică a celor doi termeni, Kapitän "căpitan de vas" și Patent "licență", ci cu ajutorul mărcii -s-, care la origine este sufix al cazului genitiv; germ. Strassenlampe "lampă de stradă" este alcătuit din Strasse "stradă" și Lampe "lampă", reunite prin "elementul de joncțiune" ("Fugenelemente") -en-. În compusul ebraic bet sefer "școală" (literal: "casa cărții"), format din bayit "casă" și sefer "carte", capul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
exprimând raportul atributiv. Acest mod de marcare a capului, indiferent dacă este vorba de compuse sau de sintagme, este caracteristic limbilor semitice, în timp ce în limbile turcice există mărci sufixale specifice ale posesiei, atașate regentului, chiar dacă și modificatorul poate purta un sufix explicit al genitivului, dublând marca apartenenței: tc. ev kapısı "ușă de casă" și evin kapısı "ușa casei" (ev "casă", kapı "ușă") au la finala capului marca -sı a apartenenței (posesiei), în timp ce modificatorul din cea de a doua sintagmă are și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
explicit al genitivului, dublând marca apartenenței: tc. ev kapısı "ușă de casă" și evin kapısı "ușa casei" (ev "casă", kapı "ușă") au la finala capului marca -sı a apartenenței (posesiei), în timp ce modificatorul din cea de a doua sintagmă are și sufixul -in al genitivului; tc. demiryolu "cale ferată" este un compus (calchiat) format din demir "fier" + yol "drum, cale" + -u, marcă a apartenenței, a raportului de subordonare atributivă. După cum vom vedea, astfel de mărci ale raportului sintactic sunt omise și ele
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
lexical deplin, există cazuri de etimologie populară în care secvența respectivă, fără să fie un cuvânt, este fals analizată în această calitate: engl. burger "hamburger" provine din [ham]burger, a cărui origine se află în toponimul german Hamburg, derivat cu sufixul -er, dar a fost perceput drept compus, întrucât secvența omisă a fost interpretată ca și cum ar fi vorba de termenul ham "șuncă". Un exemplu similar, în care termenul de bază este interpretat drept compus deși, etimologic, nu este decât un cuvânt
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]