5,627 matches
-
ne vorbește despre altă procesiune din această zi la care însă noi nu vom participa: - În după-amiaza acestei Sâmbete a lui Lazăr are loc altă procesiune care se formează și pornește de la locul numit Betfaghe, acolo unde Mântuitorul s-a suit pe mânza asină și a plecat spre Ierusalim. În fruntea ei se află sute de clerici și mii de pelerinii purtând în mâini ramuri de palmier și de măslin. Se merge pe jos din Betania spre sfânta Cetate a Ierusalimului
PROCESIUNEA DE FLORII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380523_a_381852]
-
din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului nămeți de flori trec printre nori săltând pământ cu crezământ și fără spini unde-s lumini: sunt veci de Crist Cel de-Ametist! prin cer trec vești fulgi de povești: cum Cel Înalt suie învoalt flori și necaz colo-n privaz flori colilìi lebede vii legând în psalmi raiul de dalbi - palat de sfinți grădini cuminți... * viscol de flori trezește-n zori stea și Voivod pentru-un norod abia scăpat din scăpătat mistice veri
FLORI de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380560_a_381889]
-
și-atâtea lacrimi le ia-ntre palme blestem să darme și le descântă pentru o nuntă pentru o rimă de stea sublimă -ntre Crai și Știmă le scoate-n vază focuri de rază apă în oază... floare de colț te sui pe bolți - nu pierde plâns: în necuprins văzduhu-i nins! sunt sfinte patimi și-o stea de lacrimi - foc de vestire și mântuire... * zori vii - zurlii - zarzări candrii cireși trimiși-de-mpărății petale de privighetori voi - leagăne de vestitori: scrieți pe cer o
FLORI de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380560_a_381889]
-
Și trece rar Pe la smarald Licorn tăcut Coboară scut Peste virginul Prinț din tei E tot amurg Walkirii curg Spre câmpuri pline De eroi Sub cornul dalb Nebun hidalg Scutură pomi: Cad dulcinei Licorn din lună Arme sună: Iubiri - război Suie în mit Îngenuncheați Frați cruciați: Ați fost aleși Paznici la Graal Arhangheli grei Sunteți tustrei Chemați la cer: E-ospăț de zei Licorn de pază Ia în vază Pe cei ce-ajung Prin răstigniri La Sfântul Duh PLÂNGÂNDU-L PE
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
Horia Publicat în: Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului 7 Iunie 2016 Se coc cireșele, mi-e dor De cele negre, de acasă, Dar încă nu e vremea lor, O vreme mult mai răcoroasă... Cum mă suiam adeseori Ca vântul în cireșul sfânt Până aproape lângă nori Și fără teamă de pământ! Cu ochii grijulii și mici Mă urmărea, sărmana mamă, „Ai grijă, Nicule, că pici!” De înălțime nu mi-e teamă... Și-acum îmi stăruie în
SE COC CIREȘELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379327_a_380656]
-
năzuințe cu dalbe bucurii. Mai ningă peste noi frumoase amintiri, și legănăm tot cerul în blândele priviri. Colindele și fulgii plutesc între strigări, de sus și jos se cern sublimele urări. Pleoapele se lasă peste ochi, cântând, inimi dragi se suie peste ceruri stând. Peste tot sunt îngeri, cântec și lumină, Dacii stau cu Pruncul, invitat la Cină. Se deschid ferestre-n muguri de cuvinte, despre Betleem cu toți să luăm aminte! Suflete și inimi înspre azururi zboară, Îngerii se urcă
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
din cer a venit Graiul nostru cel dat fost-a mult prigonit. Tezaur ne-a fost limba noastră română Prin ea ne-am vărsat sufletul trudit Prin doina cântată ce rămâne eternă Și ruga prin care spre cer ne-am suit. Graiul cel vechi l-am păstrat cu onoare Cântându-ne jalea cu turmele-n vale Și-n jocul de horă cel strămoșesc Intrat-am cu tot sufletul nost’ românesc. Trăim într-o țară frumoasă și demnă Și liberă-n lume
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379516_a_380845]
-
de vânător a zărit de departe perechea de aripi pâlpâind la-ncheietura mâinii drepte sau umbră domestică a Versului Rău mușcând din jumătățile mele de vis pe când dormea muza-n finalul acesta nescris... De-ai știi...cititorule,de-ai știi...Suind poemele înspre lumină câți îngeri am zăvorât în mansarda poate ți s-a lipit întâmplător vreo rază sau vreo litera lină... De câte ori mi-am fluturat sufletul dintr-un secol în altul să te-ntâmpin ... Citește mai mult DANIELA OATU (Vaslui
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
ochiul tău de vânător a zărit de departeperechea de aripi pâlpâind la-ncheietura mâinii dreptesau umbră domestică a Versului Rău mușcând din jumătățile mele de vispe când dormea muza-n finalul acesta nescris... De-ai știi...cititorule,de-ai știi...Suind poemele înspre luminăcâți îngeri am zăvorât în mansardăpoate ți s-a lipit întâmplător vreo rază sau vreo litera lină...De câte ori mi-am fluturat sufletul dintr-un secol în altul să te-ntâmpin ... XXV. ANDREI TOADER (SLATINA) - PREMIUL I LA CONCURSUL
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
Ne desfrunzește toamna de păcate,/ Ne spală trupu-n lacrimă de ploi/ Și ne-nvelește-n pleoapele lăsate/ Ale apusului ce-a obosit în noi./ Dar inima pârdalnică gutuie,/ Mai arde ca o flacără târzie./ Din amintiri iubirea vrea s-o suie/ În toamna vieții rece și pustie...” Oare de ce apusul obosește în noi? De ce obosim noi în apus? Pentru ce ne vine... toamna? Astea-s întrebările!... Domnul Ioan Muntean încheie „plutonul” acestei cărți document cu... săruturile anotimpurilor, dar ne exlică ce
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
-lege pentru concetățenii săi, subliniind astfel calitățile alese ale Conducătorului politic, care: „ ...trebuie să nu înceteze niciodată să învețe și să se studieze pe sine ( a seipso instituendo contemplandoque), să le inspire celorlalți dorința de a-l imita (ad imitationem sui vocet alios) și, prin strălucirea (splendore) sufletului și vieții sale, să se ofere pe sine ca oglindă (sicut speculum) concetățenilor săi.” (De republica, II, 42, 69, pp. 46) Acest îndem l-a propus și marele nostru dac Seneca, dementului Nero
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
a obținut un rege, ci un stăpân. Dorința devenind mai puternică decât legea a deschis calea constrângerii și drumul sclaviei. După dispensa acordată poporului de către Dumnezeu, le-a enunțat și primul Cod istoric îndrumător pentru rege: „Căci, când se va sui pe scaunul regatului său, trebuie să-și scrie pentru sine cartea legii acesteia din cartea care se află la preoții leviților. Și să fie aceasta la el și el să o citească în toate zilele vieții sale, ca să învețe a
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
-L îmbrace-n lumină ca într-o haină, cu chipul Lui Dumnezeiesc de Taină: „Toți trei se-ntâlniră sub <>/ pe „calea bătută de turma lăptoasă”.../ Aud recitarea din vocea lor joasă/ în inimi, în gânduri, doar Alfa- Omega.../ și Craii suiră spre <>...// Brățara luminii le joacă pe glezne/ cu sprintene-ntreceri de mult întrecut-au.../ Pofti-i-aș s-adaste căci lung drum bătut-au.../ La țărmul doririi să-i poarte mai lesne,.../ Cometa se face când Cruce când iesle!...” (Virgil
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
oricui;/ E lege, rațiune, metodă și sistem,/ E însăși cheia lumii, iar eu sunt geniul lui.” (Constantin Oprișan, Mlaștină lirică-Cărțile Spiritului și alte poezii.Ed. Christiana, București, 2009) Picăturile de viață ce cad de pe gleznele și zalele reci ale Robilor, suie în potirul de jertfă ca un dor mistic adus Mântuitorului Iisus. Dârele de sânge pe care le lasă acele lanțuri pe unde sunt târâte se aprind în muguri de jertfă, ca beteala unui Colind dumnezeiesc, în Bradul Crăciunului, ca dor
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
au fost dus/ și-nsetat pe drumurile Țării/ dibui urma ta de blând Iisus./ Caut picurii de sânge, neșterși încă,/ ai crucificării pe furtuni/ și sărut lumina lor adâncă/ și-i ating cu mâini de rugăciuni.// Umbră care trepte-nalte suie,/ dăruind azur din mâini subțiri,/ sfânt, bătut, pe veacul tău, în cuie,/ scânteind înalt, din răstigniri.// Frânt de-o stea și-ngenuncheat de-o floare,/ biruit de ramuri de arin,/ îndulcit cu dor de moarte-alinătoare,/ ars ca Nesus în cămașe de
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
Maria, ca pe Însuși Dumnezeu.” (Diacon Gheoghe Băbuț, Maica Domnului Ocrotitoarea României. Editura Pelerinul Român, Oradea, 2000, p. 33) Totdeauna în Cerul-Tărie,/ totdeauna pe pământul de jos,/ numele Tău între nume: MARIE,/ răsună mai român, mai frumos.// Totdeauna literele-acestea împreună,/ suind în zări limpezi de curcubeu,/ doar în taina porfirii cunună,/ au odrăslit în Om și Dumnezeu.// Totdeauna literele-acestea MARIA:/ Mamă, Aleasă, Rai, Iubire, Altar,/ sunt încununarea Cerului cu Glia./ Sunt cuminecare. Sunt cununi de har.// Ele zămislesc zorii de Mamă
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
p. 135) Educația morală trebuie să devină apanajul FEMEII virtuoase în care se întrupează viața sub toate aspectele ei mirifice, înfățișând sublimul spiritual în toată grandoarea trupului ei mustind de armonie și farmec. În fața fascinantei priveliști, spiritul bărbatului se înalță, suie spre izbăvire în reflexe de grații desăvârșite. Pentru cel frumos toate sunt frumoase. Obârșia frumuseții FEMEII vine din chemarea înțelesului ei adânc ancestral al DĂRUIRII. „Încă din copilărie, femeile îmi păreau niște personaje de poveste: vocea lor, felul cum râdeau
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
dat să fie omul și cum să fie îndumnezeit. EA este măsura cuprinsă între existență și transcendent. EA este timpul ca împlinire a soartei, devenind destin pentru bărbat: consoarta lui! FEMEIA creștină este plămada în care deznodământul tragic al omului suie prin pofrira suferinței și a iubirii ei, flacără mistuitoare a aspirației și demnității spre sferele înnoirii dumnezeiești. În sânul strălucitor al FEMEII cucernice și frumoase, care a iubit cu adevărat și, apusul iubirii devine un răsărit arzător al dragostei ei
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
VI. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 2298 din 16 aprilie 2017. „Ni-i trupul răstignit, bătut în cuie, Sus pe Golgota pătimirii noastre. Cucernic ca un schivnic gândul suie Spre cerul limpezimilor albastre.” (Dr. Ionel Zeană) Omenirea, Neamul străbun Pelasg, Cosmosul în integralitatea lui ființează, grație Creației Atotcreatorului ei și în mod expres Re-creației prin Întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, dar mai presus de toate acestea, Răscumpărării prin divina
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
năzuințe cu dalbe bucurii. Mai ningă peste noi frumoase amintiri, și legănăm tot cerul în blândele priviri. Colindele și fulgii plutesc între strigări, de sus și jos se cern sublimele urări. Pleoapele se lasă peste ochi, cântând, inimi dragi se suie peste ceruri stând. Peste tot sunt îngeri, cântec și lumină, Dacii stau cu Pruncul, invitat la Cină. Se deschid ferestre-n muguri de cuvinte, despre Betleem cu toți să luăm aminte! Suflete și inimi înspre azururi zboară, Îngerii se urcă
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
năzuințe cu dalbe bucurii. Mai ningă peste noi frumoase amintiri,și legănăm tot cerul în blândele priviri.Colindele și fulgii plutesc între strigări,de sus și jos se cern sublimele urări.Pleoapele se lasă peste ochi, cântând,inimi dragi se suie peste ceruri stând.Peste tot sunt îngeri, cântec și lumină,Dacii stau cu Pruncul, invitat la Cină.Se deschid ferestre-n muguri de cuvinte,despre Betleem cu toți să luăm aminte! Suflete și inimi înspre azururi zboară,Îngerii se urcă
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
pe inimi de aur unite în com.uniunea eternă a vietii slujita în altare de taine 7 mutarea infinit... Amenințarea finală ! Închiderea clautrofobică a gânditorilor de povești și basme ne.ființiale adulatori de ne.ant ipocriți suntem mereu până când? pă.suiți de timpul de.pășit până la ultima mutare suflare mai avem încă clipe de timp ! clipe de strigare ! clipe de ier.tare clipe de împăcare ! înainte ca mo.arte.a să dicteze inex.orabil șah maț !!! Foto tehnică - Art Colaj Media
POEM HIERATIC XXIV-ŞAH LA MASA TA.CERULE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381226_a_382555]
-
-am destinul Cuvânt întrupat, cu sica-mi pe limbă Aștept doar o poruncă să fiu Răzbunare străbună și armă adâncă. De la Muntele Sfânt, Zamolxe Străbunul Mesager mi-a trimis cu poruncă Viața deșartă să-mi las, nălucă de fum Să sui Ko-Ga-Ion-ul, fără zăbavă C-a colo m-așteaptă în grabă Chiar el Zamolxe Părinte Străbun și Moș Timpul. Poruncă să-mi dea, să duc-napoi în Vale Că Moș Timpul răgaz nu mai dă Celor din Vale...să mâie la
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
sau pur și simplu să treacă cu vederea unele defecte ale poetului Rondelurilor, dar în același timp să se ferească a-l învălui într-o aureolă mitizantă. Nobilele sentimente ce însuflețesc romanul își continuă revărsarea, sub forma unui post scriptum sui generis, pe coperta a IV-a, unde o fotografie cu romancierul la mormântul poetului, fotografie pe care aș numi-o „Frați de cruce”, reunește două destine asemănătoare, îndeosebi prin extravaganta deprindere de a spune oriunde și oricui adevărul și prin
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
oprit din furie pe ticăloși Doar cu o vorbă tăioasă și-au fugit, câinoși. Învârtoșați, obtuzi si chiar hapsâni Văzând doar paiele din ochi străini. Am căzut iar, crucea a fost udată S- atârne și mai greu pe umere -nnodată. Suim cu greu, spre Golgota pornesc. Voi fi cu Tine...Tresar. Si mă trezesc. Sunt udă, iar pe frunte sudori cu sânge- amestecate Îmi vestesc că- i vremea, curând- curând Între tâlhari și hoti să te- osândesc. Mă iartă, Doamne, pe
CAND PIATRA N-A LOVIT... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380870_a_382199]