2,421 matches
-
voind să argu‑ menteze că nu numai divinitatea lui Cristos este invizibilă, dar chiar și însăși umanitatea sa pentru că ea după înviere a fost înălțată la o altă stare. Întruparea este o concesie făcută acelora care pot înțelege Cuvântul, Logo‑ sul, numai sub aspect carnal. Cuvântul nu s‑a ocupat mai puțin de trupuri ca de suflete; ochilor de carne le‑a arătat miracole extraordinare (...) dar totul a împlinit prin umanitatea ce și‑a asumat‑o pentru aceia care puteau să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
înconjurată de coloane și împodobite cu un acoperiș înălțat, în pantă. Diferențele de deta‑ lii de pe coloanele de deasupra lor, defineau stilul arhitectural din care prove‑ neau: simplitate, masivitate pentru stilul doric, capitolii mari și capătul coloa‑ nei ca un sul pentru stilul ionic, iar stilul corintic se remarcă printr‑o acantă decorată cu frunze sculptate 9. Realizările importante ale arhitecturii grecești nu s‑au datorat numai cu‑ noștințelor tehnice, dar ele au rezultat dintr‑un simț deosebit al proporțiilor și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
vopsind (amândouă se află în prezent la Muzeul Luvru, în Paris) de‑ monstrează măiestria sa în sculptură. El este de părere că figura se află apri‑ oric în blocul de piatră, iar artistul nu face altceva decât să îndepărteze surplu‑ sul și să elibereze forma. Michelangelo și‑a lăsat numeroase sculpturi neter‑ minate, deoarece nu a fost satisfăcut de ele așa cum arătau, sau pur și simplu nu mai intenționa să le folosească. Proiectul pentru realizarea monumentului funerar pentru papa Iuliu al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pânzele vor fi transportate dintr‑un loc în altul și pentru ca această operați‑ une să fie mai ușoară se folosește o altă tehnică: pentru a putea fi înfășurate, nu se acoperă cu ipsos, căci acesta crapă când pânza este făcută sul; se face totuși o pastă din făină amestecată cu ulei de nucă, în care s‑au pus două sau trei mâini de ceruză, iar după ce pânzele au fost acoperite de la o margine la alta cu clei sau patru straturi de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
vede că este și ceva frumos, iar raportul dintre bun și frumos suscită reflecții stimulatorii. Frumu‑ sețea este într‑un anumit sens expresia vizibilă a binelui, așa cum binele este condiția metafizică a frumuseții. Artistul trăiește o relație specială cu frumo‑ sul. Într‑un mod foarte adevărat, se poate spune că frumosul este vocația care i‑a fost adresată lui de Creator prin darul talentului artistic: este un talant care trebuie fructificat dacă ținem cont de logica din parabola evanghelică a talan
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de regim constituțional care garanta libertatea. El și-a teoretizat concepția privind puterea politică în două lucrări importante: Il potere politico cristiano (1857), o culegere cuprinzînd discursurile ținute în capela imperială de la Tuileries în postul Paștelui din 1857, și Saggio sul potere pubblico o esposizione delle leggi naturali dell'ordine sociale (1859). Catolicismul liberal s-a limitat la cîteva cercuri din peninsulă, preocupate și ele de reforma religioasă. Antonio Rosmini reprezintă aici un nume de referință. Prieten al lui Manzoni și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
deuxième guerre mondiale" in Alain DIERKENS (dir). Le libéralisme religieux, Bruxelles, 1992, pp 77-93. Revista Concilium a consacrat un număr Bisericii și democrației creștine (nr.213, 1987). Despre locul democrației în gîndirea politică creștină: Giorgio CAMPANINI, Cristianesimo e democrazia. Studi sul pensiero politico cattolico del'900, Brescia, Morcelliana, 1980, și Pietro SCOPPOLA, "La democrazia nel pensiero cattolico del Novecento" în Storia delle idee politiche, economiche e sociali, VI; Torino, UTET, 1972, pp.109-190. Despre destinele naționale ale democrației creștine O vedere
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
P. Norris (ed.), Comparing Democracies. Elections and Voting in Global Perspective, Thousand Oaks-London-New Delhi, Sage, 1996, pp. 216-235. Germani, G., Sociologia della modernizzazione, Bari, Laterza, 1971. Gurr, T. R. (ed.), Handbook of Political Conflict, New York, Free Press, 1980. Habermas, J., Sul concetto di partecipazione politica, în C. Pozzoli (ed.), Germania: verso una società autoritaria, Bari, Laterza, 1968, pp. 5-66. Hirschman, A. O., Exit, Voice, and Loyalty, Cambridge, Mass., Harvard University Press, 1970, trad. it. Lealtà defezione protesta. Rimedi alla crisi delle
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
London-New York, Macmillan St. Martin's Press, 1996. Liebert, U. și Cotta, M. (ed.), Parliament and Democratic Consolidation in Southern Europe, London-New-York, Pinter, 1990. Loewenberg, G. și Patterson, S. C., Comparing Legislatures, Boston-Toronto, Little, Brown and Co., 1979. Mastropaolo, A., Saggio sul professionismo politico, Milano, Angeli, 1986. -, Il ceto politico. Teoria e pratiche, Roma, La Nuova Italia Scientifica, 1993. Montero, J. R., Parlamento y opinión publica: las percepciones y los niveles de apoyo de las Cortes generales, în A. Garrorena Morales (ed.
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
riscuri asociate mișcărilor internaționale de capital; analiza efectelor pe termen scurt, dar, mai ale s, pe termen lung, a schimbărilor, atât în ceea ce privește struct ura , cât și dinamica fluxuri lor de capital financiar; analiza rolului și importanței guvernelor în pr oce sul de globali zare financiară; evoluția fluxurilor de capital internațional, î n c ontextul actualei crizei financiare internaționale; Globalizarea piețelor de capital Deși, în momentul de față, conceptul de globalizare financiară sau de globalizare a pieței internaționale de capital este vehiculat
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
evenimentele tranzitorii sau imediate și acele dezvoltări care sem nalează existența unei conjuncturi, adică o tra nsf ormare a naturii, formei și perspectivei economiei mondiale. La nivel internațional, există numeroase studii care au abordat, în mod diferit, atât pr oce sul de globalizare, în general, cât și globalizarea financiară, în particular, studii care au surprins, în principal, omenirea - mai mare - poate - și decât Marea Depresiune din 1929 - 1933. internaționale de capital, pe o perioadă destul de vastă și fără precedent, marcată de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
altă parte. Crizele economice și financiare care au avu t loc de-a lungul timpului și au generat imense costuri economice și sociale sun t considerate una dintre consecințele globalizării. Globalizarea este re spo nsabilă ea însăși de așa-zi sul efect de contagiune. În plus, gânditorii sociali și au exprimat, din cauza globalizării, îngrijorarea față de apariția ine gal ității. 1.4. Periodizarea globalizării 1.4.1. Prima eră a globalizării Dacă globalizarea ar însemna că anumite dimensiuni ale economiei globale, finanțelor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
f i v acanțe sau mașini. (de exemplu, IBM are o insulă pentru întâlniri int erne, în timp ce Universitate d aa din Edinburgh ună studenți din toate colțurile lumii în grupu ri tutoriale, în jurul unui foc de tabără, pe o in sul ă virtuală). Se constată că, în anul 2007, aproape 38,9 % dintre locuitorii U.E. aveau acces la Internet, reprezentând peste 314 milioane de persoane, așa cum se poate vedea în tabelul nr. 1.3. În v alo are absolută, numărul de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
le urmează exemplul. 2.2.3. Abordarea raționalistă din perspectiva g rup urilor de interese După cum am remarcat anterior, atât perspectivele determinismului tehnologic, cât și explicațiile hegemonice asup ra globalizării financiare tind să se bazeze, în analiza fenomenului, pe intere sul de grup. Totuși, teoriile de politică economică a grupurilor de interese rep rez intă o ramură relativ nouă în sfera finanțelor globale. De obicei, astfel de teorii nu contestă noțiune a d e bază a perspectivei economice neoclasice, conform căreia
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ci și cele abia formate au luat măsuri, pentru a preveni instabilitatea financiară survenită, frecvent, în timpul procesului de integrare. S a recunoscut că o mare parte din instabilitatea fi nanciară s-a dato rat, în principal, faptului că, în timpul proce sul ui de integrare, fluxurile financiare se mută, din sectorul productiv (activitatea reală), în cel speculativ (acolo unde rentabilitatea activelor nu mai dep ind e de activitatea reală, ci, mai degrabă, de schimbările preconizate ale prețului lor), ele devenind, astfel, bariere
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
U nite, conturând, astfel, evoluția New York ului. Peste ani, acesta a ajuns să le domine și a devenit un centru financiar de o importanță globală. Până la sfârșitul secolului al XIX lea, Franța și Germania au reușit să dezvolte P ari sul și Berlinul ca fiind în semnate centre financiare ale respectivei perio ade , centre bine integrate în rețelele finanțelor globale. Piețe financiare s imi lare au început să se dezvolte însă și în alte țări din Europa și din Lumea Nouă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
progreselor din tehnologia in formațională și comunicații, marile instituții financiare po t s ă deservească mai multe piețe din locații diferite. Aceste progrese au reușit să schimbe imaginea industriei serviciilor financiare, prin consolidarea și re str ucturarea acesteia în decur sul a două decenii. Industria serviciilor finan cia re a antrenat instrumente ce au creat bănci globale și conglomerate care să furnizeze un complex de produse financiare în mai multe țări și, simult an, pe mai multe piețe. De oarece procesul
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a părut a fi un conflict între fluiditatea în fierbere a fluxurilor financiare transfrontaliere și inerția statului, ancorat î n t eritoriul său fix și în tradițiile de lungă durată ale locuitorilor săi. Majoritatea economiștilor apără, în prezent, pr oce sul de globalizare, în general, deși unii își pun întrebări cu privire la oportunitatea globalizării financ n guv Globalizarea financiară - proces ireversibil Noua formă a fluxurilor de capital și utilizare a t ot mai frecventă a in termediarilor financiari internaționali constit uie două
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Incertitudinile legate de abilitatea instituțiilor financiare majore de a supraviețui crizei, însoțită de creșterea bruscă a instabilității, i-au determinat pe investitori să se orienteze spre active mult mai sigure. Între timp, instituțiile finan cia re și-au intensificat proce sul de recuperare a datoriilor, ceea ce a condu s l a ieșiri majore de pe pie țele globale, incluzând piețele țărilor în curs de dezvoltare. Țările în curs de dezvoltare au încercat un anumit grad de rezis tență față de noua criză, în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
între 10 septembrie și 22 octombrie, dintr-un total de aproximativ 1 760 miliarde dolari (graficul nr. 4.2., panel dreapta). Băncile străine și ac ele instituții din S.U.A. care nu aveau rezerve de depozite au pierdut, astfel, a cce sul la o importantă sursă de fonduri, într un moment când au avut nevoie să sprijine - sau să ia pe bilanțurile lor - fondurile de piață monetară pe care le au sponsorizat. Ca răspuns, cererea pentru fondurile interbancare în dolari a crescut
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în semicerc. Femeile și copiii poartă în brațe pături intens colorate, perne imense de puf, saltele etc., toate în vădit contrast cu „frugalitatea” bagajelor celorlalți pelerini. Nu au covoare, așa cum se face la Iași, zăresc totuși unul sau două împăturite sul, ca niște țigări uriașe, pe umerii bărbaților din grup. Puțin mai târziu vorbesc cu doi bărbați din Ciurea, Iași, plasați lângă zidurile bisericii, mâncaseră, aveau chef de vorbă și oricum aveau o noapte lungă în față. Întreb „ce înseamnă să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
regretăm și să privim cu nostalgie la epoca Dej; atunci eram nenorociți, persecutați, eram bătuți la cap și chiar omorâți să zicem, un milion de români , dar restul douăzeci de milioane erau lăsați în pace; nu făceam cozi pentru un sul de hârtie igienică, nu luptam pentru un kil de brânză, ori pentru o vânătă, ca să nu mai vorbim de lupta pentru un pui ori un cadavru de carne de vacă. Alte erau timpurile. Ziarele aveau pagini culturale, recenzii și cronici
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
comunități au ajuns să celebreze, în alte momente ale anului, Purim-uri locale, în amintirea calamităților naturale ori a persecuțiilor din care, la un anumit moment al istoriei lor, au scăpat "miraculos". Aceste Purim-uri locale își aveau propriul lor "sul"aaa, carte narând episodul comemorat, așa cum Purim-ul biblic are "sulul" Esterei, citit ritualic. Purim-ul, sărbătoare așa-zis "minoră" și care nu este instituită de Pentateuh, trimite la un eveniment târziu al istoriei biblice. Chiar dacă Dumnezeu se află în spatele
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
-uri locale, în amintirea calamităților naturale ori a persecuțiilor din care, la un anumit moment al istoriei lor, au scăpat "miraculos". Aceste Purim-uri locale își aveau propriul lor "sul"aaa, carte narând episodul comemorat, așa cum Purim-ul biblic are "sulul" Esterei, citit ritualic. Purim-ul, sărbătoare așa-zis "minoră" și care nu este instituită de Pentateuh, trimite la un eveniment târziu al istoriei biblice. Chiar dacă Dumnezeu se află în spatele "minunii", numele lui nu este evocat în Cartea Esterei. Oamenii sunt
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
N. Myres (ed.), Jewish History and Jewish Memory. Essais in Honor of Hayim Yerushalmi, Brandeis University Press, Hanover/Londra, 1998, pp. 89-103. 27 Tsok ha-itim ( Nenorocirea vremurilor) de Meir ben Samuel din Szczebrzeszyn, publicată la Cracovia în 1650, Megilat Eifa (Sulul Groazei) de Shabtai ben Meir Katz, publicată la Amsterdam în 1651 și urmată de rugăciuni de penitență și elegii, Petah Teshuva (Poarta căinței) de Gabriel Shusburg, publicată în 1651 la Amsterdam (vezi E. Fram, "Creating a Tale...", op. cit., p. 90
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]