2,367 matches
-
Leonardo Bruni e Firenze. Studi sulle lettere pubbliche e private, Bulzoni, Romă, 1992. Vespasiano da Bisticci, "Vită di meser Giannozo Manetti, fiorentino" și "Comentario della vită di messer Giannozzo Manetti", în Le vite, Aulo Greco (ed.), Istituto Nazionale di Studi sul Rinascimento, Florența, 1970-1976, I, pp. 485-538 și ÎI, pp. 513-627. Vespasiano, Renaissance Princes, Popes & Prelates, trans. William George și Emily Waters, Myron P. Gilmore (ed.), Harper Torchbooks, New York, 1963. Witt, Ronald G., "Coluccio Salutați and the Origins of Florence", în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
107-109. ---, "La politica del diritto", în Stato, società e giustizia nella repubblica veneta (secc. XV-XVIII), vol. 2, Gaetano Cozzi (ed.), Jouvence, Romă, 1980-1985, I, pp. 114-121. Dați, Gregorio, Istoria di Firenze, Luigi Pratesi (ed.), Tonți, Norcia, 1902. Dedola, Marco, "Governare sul territorio", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Romă, 1994, I. Delizie degli erudiți toscani, vol. 24, Ildefonso da Sân Luigi, Cambiagi, Florența, 1770-1789, XI, p. 241. Dudan, Bruno, Sindicato d'oltremare e
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1848. Trexler, Richard C., "Florence, By the Grace of the Lord Pope...", în Studies în Medieval and Renaissance History, 9 (1972), pp. 115-215. Uccelli, Giovan Battista, Îl palazzo del podestà. Illustrazione storica, Tip. delle Murate, Florența, 1865. Vedovato, Giuseppe, Note sul diritto diplomatico della Repubblica fiorentina, Sansoni, Florența, 1946. (De) Vergottini, Giovanni, "Ricerche sulle origini del vicariato apostolico", în Scritti di storia del diritto italiano, vol. 3, Guido Rossi (ed.), Giuffrè, Milano, 1977, ÎI, pp. 537-584. Vespasiano, Renaissance Princes, Popes and
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
The Two Faces of Humanism: Stoicism and Augustinianism în Renaissance Thought", în A Usable Past: Essays în European Cultural History, University of California Press, Berkeley, 1990, pp. 19-73. Bracciolini, Poggio, Lettere, Helene Harth (ed.), vol. 3, Istituto Nazionale di Studi sul Rinascimento, Florența, 1984-1987. (von den) Brincken, Anna-Dorothee, Studien zur Lateinischen Weltchronistik bis în das Zeitalter Ottos von Freising, Michael Triltsch Verlag, Dusseldorf, 1957. Brown, Alison, The Return of Lucretius to Renaissance Florence, Harvard University Press, Cambridge, MĂ, 2010. Bruni, Leonardo
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Romă, 1979. Fainck, Guy, Paul Orose et să conception de l'histoire, PhD diss., Université d'Aix-en-Provence, 1951. Fasolt, Constantin, The Limits of History, University of Chicago Press, Chicago, 2004. Federici Vescovini, Graziella, Astrologia e scienza. La crisi dell'Aristotelismo sul cădere del Trecento e Biagio Pelacani da Parma, Vallecchi, Florența, 1979. Federici Vescovini, Graziella, and Francesco Barocelli (eds), Filosofia, scienza e astrologia nel Trecento europeo: Biagio Pelacani parmense, Îl Poligrafo, Padova, 1992. Ferrary, Jean-Louis, Onofrio Panvinio et leș antiquités romains
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Foundations of Universal History", în The Historian's Craft în the Age of Herodotus, Nino Luraghi (ed.), Oxford University Press, Oxford, 2001, pp. 211-240. Verde, Armando F., Lo studio fiorentino. Ricerche e documenti, 1473-1503, vol. 6, Istituto Nazionale di Studi sul Rinascimento, Florența, 1973-2010. Viarre, Simone, La survie d'Ovide dans la littérature scientifique des XIIe et XIIIe siècles, Poitiers, Publications du C.E.S.C.M., 1966. Villani, Giovanni, Nuova cronică, Giuseppe Porta (ed.), vol. 3, Fondazione Pietro Bembo, Parma, 1990-1991. Wallace, William A
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Machiavelli. Pentru contextul florentin, vezi Lauro Martines, Lawyers and Statecraft în Renaissance Florența, Princeton, 1968, care poate fi citită că o descriere a lumii din care Machiavelli caută să scape. 20 Discorsi, i. 6, p. 86. 21 Alfredo Bonadeo, "Apunti sul concetto di conquista e ambizione nel Machiavelli e sull antimachiavellismo", în Annali dell'Istituto orientale, 12 (1970), pp. 245-260; idem., "Machiavelli on War and Conquest", Îl pensiero politico, 7 (1074), pp. 334-361. Pocock, Machiavellian Moment, pp. 196-199, i-a dat
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Felix Gilbert, "Florentine Political Assumptions în the Period of Savonarola and Soderini", Journal of the Warburg and Courtauld Institutes, 20, 1957, pp. 187-214; Federico Chabod, "Alcuni questioni di terminologia: 'stato', 'nazione', 'patria' nel linguaggio del Cinquecento", în ale sale Scritti sul Rinascimento, Torino, 1967, pp. 627-661; Mario Santoro, Fortuna, ragione e prudenza nella civiltà letteraria del Cinquecento, Naples, 1967; Nicolai Rubinstein, "Notes on the word stato în Florence before Machiavelli", în Florilegium Historiale, J. G. Rowe & W. H. Stockdale (eds), Toronto
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
idem., "Florentina Libertas", Rinascimento, ser. 2, 26 (1986), pp. 3-26. O introducere utilă la vocabularul lui Machiavelli poate fi găsită în apendicele la Niccolò Machiavelli, The Prince, trans. Quentin Skinner and Russel Price, Cambridge, 1988, pp. 100-113. Fredi Chiappelli, Studi sul linguaggio del Machiavelli, Florența, 1952, prin concepție da puțină atenție uzajului contemporan ceea ce, paradoxal, uneori face studiul său cu atat mai util. 36 Cf. descrierii respingerii de către Machiavelli a listei virtuților din Felix Gilbert, "The Humanist Concept of the Prince
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Machiavelli", în History: Choice and Commitment, Cambridge, Mass., 1977, pp. 91-114, îndeosebi ÎI sq. 37 O poziție avansată de Ernst Cassirer, The Myth of the State, New Haven, 1946, pp. 133-134, 140-141, 154-155. A se compară cu Chiappelli, în Studi sul linguaggio, pp. 59-73. 38 J. H. Hexter, "The Predatory Vision: Niccolò Machiavelli. Îl Principe and Io stato" în a sa The Vision of Politics on the Eve of the Reformation: More, Machiavelli, Seyssel, New York, 1973, pp. 73-175; ulterior sprijinit de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
early Renaissance State, Baltimore, 1988, pp. 26-28. 46 Principe, iii, I., p. 10. Pentru analogia: principe/general cap și Italieni membre, vezi xxvi, 16, p. 172. 47 Discorsi, îi. 30, p. 191. 48 Principe, iii. 26-28, pp. 17-18; Chiappelli, Studi sul linguaggio, pp. 78 și 88-89; Luigi Zanzi, I "segni" della natură e i "paradigmi" della storia: îl metodo del Machiavelli. Richerche sulla logică scientifică degli "umaniști" tra medicină e storiografia, Manduria, 1981; și, în special, bogată și expresiva abordare a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
printre hârtiile sale" (traducere din engleză). 33 AR, c. 151v. 34 N. Machiavelli, Îl Principe, M. Martelli (ed.), Salerno Editrice, Romă, 2006, pp. 243 (19.1), 244 (19.4), 263 (19.55), 264 (19.57). 35 Cfr. F. Chiappelli, Studi sul linguaggio del Machiavelli, Le Monnier, Firenze, 1952, pp. 44-45. 36 Ridolfi, Vită, p. 515 n. 19. 37 Ț. Alerstam, Bird Migration, Cambridge University Press, Cambridge, 1990, p. 226. 38 M. Rotondi, Migratori alati, Edizioni ARO, Romă, 1962, p. 204. 39
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
să menționam doi dintre aceștia, deosebit de valoroși: A. Pacini, I presupposti politici del "secolo dei genovesi". La riforma del 1528, Genova, 1990 ("Atti della Società ligure di storia patria", CIV, fasc. 1); și G. Silvano, "La "Republică de' Viniziani"". Ricerche sul repubblicanesimo veneziano în età modernă, Olschki, Firenze, 1993. 5 H. Baron, The Crisis of the Early Italian Renaissance: Civic Humanism and Republican Liberty în an Age of Classicism and Tyranny, vol. 2, Princeton, Princeton University Press, 1955 (ediție revăzuta în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lui R. Witt, J.M. Najemy, C. Kallendorf și W. Gundersheimer publicate în American Historical Review, CI, 1996, pp. 107-144. Pentru studiile publicate de Baron în perioade anterioare este util a se vedea E. Garin, Le prime ricerche di Hans Baron sul Quattrocento e la loro influenze fra le due guerre, în Renaissance Studies în Honor of Hans Baron, A. Molho și J. Tedeschi (ed.), Sansoni, Firenze, 1971, pp. lxi-lxx. 8 Fubini, Renaissance historian, p. 542. 9 H. Baron, În search of
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
p. xiii, autorul atribuie prima propunere lui Baron. Deși unii au preferat să citească această carte că o versiune "venețiana" a Crizei lui Baron (de exemplu R. Pecchioli, Dal "mito" di Venezia all'"ideologia americană": itinerări e modelli della storiografia sul repubblicanesimo dell'eta modernă, Marsilio, Veneția, 1983), operă a fost scrisă cu scopul de a verifica validitatea faimoasei teze a lui H.R. Trevor-Roper, avansată în anul 1961 contra lui Max Weber și R.H. Tawney. După Trevor-Roper, o legătură cauzala între
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
35; Arezzo către Lorenzo, 10 mai 1486, MAP 39, 505; Campiglia către Lorenzo, 22 mai 1486, MAP 39, 511; Modigliana către Lorenzo, 1 octombrie 1486, MAP 39, 570. Scrisoarea de la Arezzo a fost publicată în M. Del Piazzo, "Nuovi documenti sul l'incidente aretino di Pico della Mirandola nel 1486", Rassegna degli Archivi di Stato, 23, 1963, p. 275. 17 Părți ale manuscrisului care s-a păstrat din aceste ricordi ale scrisorilor lui Lorenzo și ale fiului său Piero au fost
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1380 al 1405, ed. Luigi Pratesi, Norcia, Tonți, 1902, p. 159 n. 1: "questi sono signori di quelle terre mentre che durano șei meși di tali ufici [...]". 12 Vespasiano da Bisticci, Le vite, Aulo Greco (ed.), Istituto Nazionale di Studi sul Rinascimento, Florența, 1970-1976, ÎI, 230: "più volte fu tratto d'alcuna podesteria, et tutte le rifiutò dicendo che le voleva lasciare agli avoltoi, ch'era pasto da loro. Chiamava avoltoi quegli vanno în bireria a consumare i poveri uomini". (Cf.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pentru patru luni, asupra celor Șase din Arezzo, interzicându-le să numească comisari în timpul caelei perioade; ASF, SĂ, 6, fols. 16v-17r. 45 Asupra procedurilor de alegere a comisarilor în timpul Republicii, a se consulta, legile publicate parțial în Giuseppe Vedovato, Note sul diritto diplomatico della Repubblica fiorentina, Sansoni, Florence, 1946. 46 Vezi supra, nota 9. 47 ASF, SCM Ia Canc., 37, fol. 125v, 1 July 1448: "piena autorità, potestà et balìa di potere provedere, ordinare et fare nella cità di Volterra et
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pentru a ei teși di laurea la Università degli studi di Firenze în 1984 de M. C. Schupfer Caccia, căreia îi mulțumesc pentru ajutor. 81 Vespasiano da Bisticci, Le vite, (ed.) Aulo Greco, 2 vol., Florența, Istituto Nazionale di Studi sul Rinascimento, 1970-1976, ÎI, p. 230. Cuvântul bireria este tradus greșit că "berării" în Vespasiano, Renaissance Princes, Popes and Prelates, trans. William George și Emily Waters, Harper & Row, New York, 1963, p. 397. 82 Elenă Fasano Guarini, Lo Stato mediceo di Cosimo
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
I, Dal Medioevo all'età modernă, Olschki, Florența, 1979, pp. 405-472. 102 Doar rectorii inferiori erau aleși prin tragere la sorți; Fasano Guarini, Lo stato, p. 40. 103 Schimbarea specifică în titlu la Pistoia este descrisă de Marco Dedola, "Governare sul territorio", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Rome, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, 1994, I. Pentru critică calității justiției penale administrate de comisarii granducali, vezi Vincenzo Minuti, "Relazione del commissario Gio. Batistă Tedaldi sopra la città e
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
nimeni, nu exista zgomot aici. Așa cum, în unele triburi primitive, n-a auzit nimeni de „război“. Sau „zăpadă“. Așa că nici noi nu știam ce e acela zgomot. Sunetele - o realitate străină. Stăteam acolo, pe paturile noastre tari, cu cearceafurile făcute sul de la zvârcoleala, de la învârtitul pe ambele părți, și ne înduram spovedaniile, jucam șeptic, mâncam când ne chema Sue Ellen la masă. Ca la cantina săracilor. Și atunci Sue Ellen urla la vreun aparținător mai nesimțit care voia să se hrănească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Îi însoțea, nu știu în ce calitate, dar asta nu e până la urmă o informație de care să depindă înțelegerea faptului. Și, la un moment dat, le-a sărit în ochi un cetățean care defila prin centrul stațiunii cu câteva suluri de hârtie igienică înfășurate pe trup. Ca un soi de senator roman cu o togă ceva mai originală. Văzându-l, prima reacție a alogenilor a fost să întrebe ghidul român dacă nu cumva individul care li se vântura prin față
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Ei, și când a venit, după trei-patru ore, mi-a făcut semn să mă apropii. Ținea pumnul strâns și iscodea cu privirea în juru-i. Logic, am dedus că în palma lui e „sponsorizarea“. Și mi-a strecurat în palmă un sul de bancnote. Cu fereală, nu cumva să vadă colegii mei. Să nu se simtă discriminați. Am pipăit folmotocul pe drumul dintre mâna părintelui și buzunarul pantalonilor. Și mi-am zis că m-am scos. Era un teanc de bancnote serios
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
un material extrem de moale pentru a nu-mi expune fața la „atacul” mânuțelor rebele. Era pricepută bunica la toate, extrem de înțeleaptă, lucra manual toate tipurile de broderie, dantelă la croșet, tricota și făcea bucate excelente. Mi-am petrecut copilăria între „sulurile” de pergament ale bunicii, pe care mă punea din când în când să i le rulez ordonat, uneori făceam copii și mă minunam de mulțimea detaliilor prinse în dantelele și broderiile sale. Mama, plecase cu mult prea devreme de acasă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
copiilor. Totul era un amestec de arome și pregătit în consonanță cu cerințele vârstei noastre: sărmăluțe foarte mici și împăturite doar în viță stropite cu iaurt ori smântână, chifteluțe și șnițele mici accesibile consumului curent al copiilor. Plăcinta rulată în suluri paralele era nelipsită, în speță cea cu brânză de vacă și topită în iaurt cu ouă. Se adăugau aici gogoșile calde umplute cu dulceață și pudrate din abundență, iar în final veneau cornetele cu cremă de ecler. Acum gândesc, oare
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]