KorAP: Find »[drukola/base=sultan & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...58 59 60 ...244 >

6,080 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628

privi pe Amir, care Înțelese că va fi o Întrevedere Între patru ochi, dar rămase În apropierea ușii. La scurt timp, un grup de războinici mongoli intrară pe coridor, rămânând În așteptare. Numărul lor era egal cu cel al gărzilor sultanului. Apoi ușa se deschise și Amir intră, fiindcă era nevoie de un translator din mongolă În turcă. - Am motive de Îngrijorare, spuse sultanul, așezat pe unul din divanurile din larga Încăpere. O formațiune de elită și-a schimbat conducătorul, iar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
de războinici mongoli intrară pe coridor, rămânând În așteptare. Numărul lor era egal cu cel al gărzilor sultanului. Apoi ușa se deschise și Amir intră, fiindcă era nevoie de un translator din mongolă În turcă. - Am motive de Îngrijorare, spuse sultanul, așezat pe unul din divanurile din larga Încăpere. O formațiune de elită și-a schimbat conducătorul, iar acesta a ordonat escortarea dincolo de strâmtoarea Bosfor a unei corăbii dușmane imperiului. Dar principalul motiv de Îngrijorare este acela că nu știu nimic

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
În curs de aplicare. Amir traduse, așteptând răspunsul. - Planurile Celor Patru nu sunt și planurile mele. Și nu sunt nici ale tale, Mahomed, spuse Ștefănel, impasibil. Scurta pauză deveni grea de neliniști. - Următorul punct din planul Celor Patru era asasinarea sultanului. Mahomed tresări, dar Își amână Întrebările, așteptând continuarea. Tânărul din fața lui părea a ști mai multe decât se putea bănui. - Martorul care poate da toate detaliile acestei operațiuni este legat și se află la adresa pe care o scriu pe acest

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
potrivit. Gestul Marelui Maestru mai Încălzi puțin atmosfera. În cele din urmă, se dovedea că Mahomed nu a pierdut, ci a câștigat un aliat. Era, oare, posibil ca tânărul să aibă dreptate În privința tentativei de asasinat? Rămânea de văzut. - Eliminarea sultanului urma să provoace haos În imperiu, iar Cei Patru ar fi preluat puterea. Aveau oameni infiltrați În structurile de comandă ale ienicerilor și spahiilor. Chiar comandantul spahiilor, Ali beg, este unul din cei care trebuiau să acționeze, nu mai târziu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
fi preluat puterea. Aveau oameni infiltrați În structurile de comandă ale ienicerilor și spahiilor. Chiar comandantul spahiilor, Ali beg, este unul din cei care trebuiau să acționeze, nu mai târziu de luna februarie. Cheamă-l și va mărturisi. La semnul sultanului, Amir se ridică și deschise ușa, chemându-l pe șeful gărzii. Acesta primi porunca de a-l căuta pe Ali beg și de a-l aduce la palatul Ak Sarai. - Acest haos, continuă Ștefănel, avea să fie oprit prin autoritatea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
aveau să fie demolate În cursul primăverii. Turcii trebuiau să redevină ceea ce fuseseră cu secole În urmă, anume un popor nomad. Cuceritorii nu au fost decât o structură teroristă, bine antrenată, trimisă În misiuni de răpire, asasinat și tortură. Atât sultanul, cât și Amir rămaseră tăcuți după traducerea acestor cuvinte. Se Întrevedea, dincolo de ele, hotărârea de a transforma ordinul Cuceritorilor În altceva. Sau de a-l desființa. - Războaiele Imperiului Otoman nu sunt o problemă a acestui ordin. Cuceritorii nu vor participa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
fost Nimeni. Acum, Însă, a sosit timpul să mă Întorc la numele meu adevărat. Sunt Ștefan Oană, fiul căpitanului Oană, comandantul gărzii măriei sale Ștefan, voievodul Moldovei. Amir nu mai traduse. Albi la față, se ridică de pe scaunul așezat În apropierea sultanului și se duse la fereastră. Sultanul rămase Încremenit fiindcă Înțelesese și fără traducere. Dar totul i se părea imposibil. Știa că Cei Patru Îi ascund multe, dar prinsese frânturi din discuții privitoare la căutarea unui copil. Revenirea acestuia era o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
timpul să mă Întorc la numele meu adevărat. Sunt Ștefan Oană, fiul căpitanului Oană, comandantul gărzii măriei sale Ștefan, voievodul Moldovei. Amir nu mai traduse. Albi la față, se ridică de pe scaunul așezat În apropierea sultanului și se duse la fereastră. Sultanul rămase Încremenit fiindcă Înțelesese și fără traducere. Dar totul i se părea imposibil. Știa că Cei Patru Îi ascund multe, dar prinsese frânturi din discuții privitoare la căutarea unui copil. Revenirea acestuia era o primejdie de moarte pentru ei, dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Amir află totul În felul acesta. Trebuia să se Întâmple altfel. Dar rămâne la fel de aproape de sufletul meu cum a fost cu șaptesprezece ani În urmă și cum a fost În fiecare zi a acestor ani. Amir rămase nemișcat În fața ferestrei. Sultanul nu ceru traducerea, fiindcă Înțelesese aproape totul, iar limba mongolă nu Îi era cu totul străină. Dacă n-ar fi fost vorba despre Moldova, despre Ștefan și despre căpitanul Oană, ar fi ascultat cu nesaț această poveste impresionantă, parcă desprinsă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
ales după Vaslui. La ușă se auzi o bătaie discretă și comandantul gărzii intră, Înclinându-se. - Luminăția ta, Ali beg nu poate fi găsit. Am aflat că a fost trimis la Dunăre, cu o misiune secretă. - O misiune secretă? spuse sultanul cu o enervare crescândă. Ce misiune secretă? Eu nu l-am trimis nicăieri! - A fost trimis de Cei Patru, luminăția ta, și doar ei știu unde se află... știau, adică... Ștefănel Îl privi pe Mahomed cu Înțeles. Era dovada că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Eu nu l-am trimis nicăieri! - A fost trimis de Cei Patru, luminăția ta, și doar ei știu unde se află... știau, adică... Ștefănel Îl privi pe Mahomed cu Înțeles. Era dovada că Ali se afla nu doar În solda sultanului, ci și În cea a Cuceritorilor. - La Dunăre? Întrebă sultanul, Încruntat. Unde la Dunăre? - Nu știu mai multe, luminăția ta. Totul e secret. - E cineva care știe?! - Nimeni, slăvite... Trebuie să așteptăm Întoarcerea. Sultanul Îi făcu semn comandantului gărzii să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Cei Patru, luminăția ta, și doar ei știu unde se află... știau, adică... Ștefănel Îl privi pe Mahomed cu Înțeles. Era dovada că Ali se afla nu doar În solda sultanului, ci și În cea a Cuceritorilor. - La Dunăre? Întrebă sultanul, Încruntat. Unde la Dunăre? - Nu știu mai multe, luminăția ta. Totul e secret. - E cineva care știe?! - Nimeni, slăvite... Trebuie să așteptăm Întoarcerea. Sultanul Îi făcu semn comandantului gărzii să se retragă. Prea multe lucruri Îi scăpau În toată această

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
se afla nu doar În solda sultanului, ci și În cea a Cuceritorilor. - La Dunăre? Întrebă sultanul, Încruntat. Unde la Dunăre? - Nu știu mai multe, luminăția ta. Totul e secret. - E cineva care știe?! - Nimeni, slăvite... Trebuie să așteptăm Întoarcerea. Sultanul Îi făcu semn comandantului gărzii să se retragă. Prea multe lucruri Îi scăpau În toată această poveste. În cele din urmă, era posibil chiar ca Cei Patru să fi plănuit uciderea lui. Era meseria Cuceritorilor. Totul avea un sens. Dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
răvășit. Îngenunche, scoase pumnalul de la centură și Îl puse În fața lui, apoi aplecă fruntea până Îl atinse. Rămase acolo câteva clipe, În tăcerea mustind de neliniști și de Întrebări. Apoi ridică privirile spre Ștefănel. -Ucide-mă. Anda rămase la fel de impasibil, așteptând. Sultanul privea cu ochii măriți această scenă care, nici ea, parcă nu avea cum să fie reală. - Ucide-mă, repetă Amir. Ai dreptul. Am ridicat mâna asupra familiei tale. Am Încălcat legea frăției de sânge. Cu această vinovăție În suflet, Tengri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Săgeata și-a greșit ținta. Trebuia să ucidă un tânăr pictor. Alexandru Frassetti. Mâna lui Ștefănel strânse mânerul fotoliului, trupul Îi deveni ca un arc. Simțea inima bătându-i nebunește. Alexandru. Amir. Frații lui. Săgeata lui Amir Îndreptată spre Alexandru. Sultanul nu mai ceru nici o traducere. Asista, uluit, la mărturisirile celebrului luptător mongol, simțind că cei doi aproape că uitaseră de prezența lui. Era, Într-adevăr, un final de an incredibil. - Am Încercat să intru În palat, Împreună cu alți trei războinici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Era capitala lui. Păzită de oștile lui. În imperiul pe care el Îl lărgise și Îl consolidase. El, Mahomed. Cuceritorul Constantinopolului. Omul neînvins până la catastrofa de la Vaslui. Omul care pregătea, chiar atunci, Îngenuncherea Moldovei. -Vom fi prieteni, sau adversari? Întrebă sultanul, cu privirea ațintită asupra Marelui Maestru. - Nu putem fi prieteni, Mahomed. Totul ne desparte. Sunt cine sunt, ești cine ești. Două lumi diferite. Dacă acțiunea ta de cucerire continuă cu Moldova, vom fi adversari. Și ne vom respecta ca doi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
un om care face istoria. La fel Ștefan al Moldovei. Eu nu sunt decât umbra acestei istorii. Un luptător necunoscut, care nu vrea decât să lase sabia În teacă, să privească lumina soarelui și să trăiască alături de cei dragi. Atât. Sultanul se ridică, vizibil impresionat. Se ridică și Ștefănel. Sultanul schiță o Înclinare. Marele Maestru făcu la fel. Mahomed zâmbi. Nu se aștepta la mai mult. Regreta că omul din fața lui nu era musulman și nu lupta pentru gloria imperiului. Apoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Moldovei. Eu nu sunt decât umbra acestei istorii. Un luptător necunoscut, care nu vrea decât să lase sabia În teacă, să privească lumina soarelui și să trăiască alături de cei dragi. Atât. Sultanul se ridică, vizibil impresionat. Se ridică și Ștefănel. Sultanul schiță o Înclinare. Marele Maestru făcu la fel. Mahomed zâmbi. Nu se aștepta la mai mult. Regreta că omul din fața lui nu era musulman și nu lupta pentru gloria imperiului. Apoi părăsi Încăperea, În care rămaseră cei doi frați de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
dar veste. Cetatea mai aștepta și alte vești. Unele le primise. Dar erau rele. Din câte pricepuse Erina, sosise un mesaj cifrat de la Istanbul. Imperiul se pregătea pentru un război care depășea În amploare toate războaiele Moldovei de până atunci. Sultanul ceruse o mobilizare de minimum două sute de mii de oameni pentru primăvară. Se construiau nave de luptă. Atelierele făureau arme. Se dezasamblau tunuri, ceea ce Însemna că urmau să fie Încărcate pe nave și trimise la Dunăre. Aveau să fie nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Să Întrebe locuitorii dacă au văzut trecând un grup de spahii care duceau un rănit. - De ce un rănit? - Fiindcă așa simt. Cât de secretă era misiunea lui Alexandru? - Foarte secretă. Se pare că era legată de pregătirile de război ale sultanului. - Atunci, spuse Ștefănel ridicându-se din jilț, Înseamnă că Alexandru a fost sau se află În hotarele Imperiului Otoman! - Posibil... O bătaie la ușă Îi Întrerupse. Unul din oamenii de gardă intră, se Înclină În fața Marelui Maestru și spuse, puțin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Primul Cuceritor ar fi văzut-o, În clarviziunea lui, cu ani Înainte. Ci de un om pe care chiar l-a văzut cu ani Înainte, dar n-a reușit să-l oprească. Numele acestui om a fost făcut public de sultanul Mahomed al doilea acum o săptămână, dar, cum nimeni n-a știut unde să ne găsească, iată că-l aflăm abia acum. Marele Maestru căruia va trebui să mă supun de azi Înainte, dacă nu-mi va lua capul, se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
unde e portretul acum? - Nu știu. Cred că mi-a scăpat undeva, În timpul evadării din Istanbul... Pe corabie nu l-am mai găsit. Dar stai... omul acela ne-a salvat, pe mine și Întregul echipaj. Am fost atacați de flota sultanului. Dar imediat au intervenit vasele de război ale Cuceritorilor, care au ridicat pavilionul de pace și protecție. Așa am ieșit din strâmtoarea Dardanele. E oare cu putință... să fie... Doamne, cum l-am așteptat, toată copilăria și toată adolescența mea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Am căutat În dosarele secrete. Nu e nici un ordin pentru prinderea căpitanului Oană. - Nu putea fi scris. Nici un asasinat nu e scris. -Dar forțele Cuceritorilor cuprind mai mult decât Cuceritorii. Au inflitrat corpurile de spahii, ieniceri și achingii. Pregăteau răsturnarea sultanului. - Înțeleg. Nu putem avea Încredere În nimeni. Voi lua cu mine doar războinicii tribului meu. Vom alerga zi și noapte. Vom schimba caii la fiecare patru ore. Sufletul tău e sufletul meu. Îți voi găsi tatăl, dacă e În viață

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
se aflau Apărătorii. Nu găsi nimic. Ceea ce era, totuși, un răspuns. Apărătorii ascundeau ceva. Trebuiau să treacă spre nord, protejând o valoare extraordinară. În vreme ce el, Mihaloglu, trebuia să treacă spre sud, ca să facă joncțiunea cu trupele de Întărire trimise de sultan. În urma lui, la doar câteva ore de marș, soseau luptătorii Îngrozitorului Dracula, pe care Mihaloglu Îl cunoștea din campania anului 1462, când toți marii viziri fuseseră ridicați În țepi, pe drumul Bucureștiului. Și când Mahomed Însuși se retrăsese, cutremurat de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
cenușie, aproape neagră, a norilor. Odată cu ei, dispăruseră liniile verticale. Nici o clădire nu se Înălța la mai mult de un stat de om. Moscheile Își pierduseră cupolele poleite. Corăbiile din larg Își pierduseră catargele. Paznicii care străjuiau intrările În palatul sultanului Mahomed Își pierduseră vârfurile halebardelor. Totul rămânea neterminat, aplatizat, redus la o viermuială joasă și nedeslușită. Marele Maestru al Ordinului Cuceritorilor coborî fără grabă treptele palatului Ak Sarai. Era Îmbrăcat simplu, dar nu după moda turcească și nici după cea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]