4,043 matches
-
Când condamnați, mureau zidind canale. De ce să mai trăim neadevăr ? Tarați cu zel și trucuri sclipitoare În umbra-năltătoarelor căderi, Ne-au scris pe minți idei nemuritoare. Nici azi nu înțelegem ce-a fost ieri. Și încă mai vedem prin ceață sumbră Înșelătoare umbre și sclipiri. Sârmane timp, dezbracă-ne de umbra Și stege râul scris în amintiri... Referință Bibliografica: Mai stăm pierduți... Marin Bunget : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 262, Anul I, 19 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
MAI STĂM PIERDUTI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340850_a_342179]
-
te jignesc sau poate să te-ncânt, Sunt hotărât de acuma înainte, Rămân pe mai departe cine sunt! De vei fi cândva mai gânditoare, Privind în ochii mei adânc, Vei simți că ochii tăi îți plâng, Te va cuprinde un sumbru gând! Baia de Arieș 1965 Referință Bibliografică: FALSĂ MULȚUMIRE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 583, Anul II, 05 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
FALSĂ MULŢUMIRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340907_a_342236]
-
în mijloacele de transport în comun nu se sfiesc să se înghesuie, reușind însă, în același timp să păstreze o mină demnă, de nezdruncinat. Știu că acum, privită din afară, viața noastră din anii optzeci se compunea ca un tablou sumbru, sufocant. Nu-mi propun să redau starea aceea de luptă continuă în care ne agitam în tinerețe, ca niște oițe condamnate la un statut subuman. Eram „vinovați” din start, pentru simplul fapt că ne născusem în „epoca de aur”. Pe
BUCUREŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340894_a_342223]
-
tot ce a fost înainte de „marea și sângeroasa revoluție” din 1989, precum și un dezinteres criminal față de viitor, cu excepția faimoaselor „programe de guvernare” menită să îmbunătățească viața populației compusă din membri, membrane și simpatizași generatori de voturi corecte. Da! Viitorul este sumbru tocmai pentru că o mie de motive ne fac să ignorăm istoria, în special istoria contemporană dacă cineva din cei născuți mai târziu știu ce reprezintă această sintagmă. Ar trebui predate mamelor în devenire: istoria, Ispirescu, Grimm și La Fonaine ca să
TRECUTUL O LECŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340914_a_342243]
-
vis abstract Tocit de patru vînturi jucate într-un act, Că Hamlet azi te ține de martor în culise În timp ce timpul trece visat doar de Ulisse. 5 Adeseori mă-mpiedic și, vai, mă calc pe umbră. Priveliștea aceasta este adesea sumbră, Iar c înd se înserează, nici umbră nu mai am, Și la căruța nopții entuziast mă-nham. 6 Spațiul dintre azi și mîine E o floare de cicoare Viața doar o să m-anime Dimineața pe răcoare Stăm topiți ca beți
POEME IN IUNIE 2011 FRANCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341244_a_342573]
-
rău decât pe vremea lui Stalin. Atunci există totuși o comuniune între Moscova și București și speranța într-o zi mai bună. Comuniunea între ortodocși și creștinii occidentali, cu toate că sunt în UE și NATO întârzie și de aceea perspectivele sunt sumbre. Nu există. Trei milioane de ortodocși, majoritatea tineri, au fugit și caută să se salveze individual în occident, lăsând țară de izbeliște și în grija celor care se roagă, si ei izolați, în sihaștrii. „Precum în cer, așa și pe
ON EARTH AS IT IS IN HEAVEN de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341481_a_342810]
-
îi dădeam nota maximă, profesoarei în cauză să-i iasă media de promovare. - Vedeți cum se uită la dumneavoastră? Simte că îi sunteți înger păzitor... Vai mie! Eu trebuia să-i dau zece!!! După ce se încheie și susținerea pe tema sumbrului lirism bacovian, în consonanță cu prestațiile de plumb ale candidatei, suntem invitate la o petrecere... ca la nuntă, pentru care fiecare coleg pregătise câte ceva, fiindcă doamna profesoară era foarte iubită în colectiv. (Nu știu cum se face, dar oriunde mergem în inspecție
RÂSU -PLÂNSU de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342019_a_343348]
-
seamănă cu al muzicanților. Purta plete, ce-i cădeau peste gât, conferindu-i înfățișarea de om străin. Era la fel de frumos, deși fața trecuse prin aceeași evoluție ca și poezia sa. Avea umor mai mult, avea înțelepciunea lui Don Juan, romantismul sumbru al lui Manfred și Child Harold. Dar uite că venețienii începură să-l implore pe Moore să vorbească cu Byron cât mai serios ca el să nu profaneze obiceiul autohton, care nu admite viețuirea în aceeași casă cu amanta. Byron
RELIGIA DRAGOSTEI. (1) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342044_a_343373]
-
viață, însă în trupul lui bolnav eul cosmic gemea la fiecare adiere de vânt, care anunța apropierea unui sfârșit al egoului teluric. Asculta sunetele și, precum marilor înțelepți ai lumii, le dădea un sens și le unea cu toate ideile, sumbre imagini apocaliptice într-un joc sinistru al onomatopeelor . În templul singurătății, al meditației și al locului în care lumina nu pătrundea, doar eul i se zbătea întru eliberarea și înălțarea spre culmile nemuririi radiante. Poezia „Plumb” este creația prin care
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
1965:116) este interesantă accepția în sens dublu al gerundivului onomatopeic „hohotind” urmat după versul „O lasă-mă acum să te cuprind...„ , în expresia dialogată „ - Hai, să valsăm iubito, hohotind” ce ar putea sugera sentimentul de bucurie față de eliberarea de sumbru, de scăparea de „funerar”, o teamă față de un eventual sfârșit, dar și un sentiment de nostalgie „După al toamnei bocet mortuar”. Toamna pentru Bacovia însemna sfârșitul și începutul unei dureri atât fizice, cât și spirituale. Era anotimpul viziunilor, al „descompunerii
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
filmului de excepție: „... Restul este tăcere” realizat de Ion Măldărescu, cuvintele alese ale oamenilor de cultură și prezența autoarei celor două volume lansate au făcut ca spațiul în care ne-am aflat să fie parcă desprins de realitatea imediată, prea sumbră, prea rece și pauperă. Pentru două ore am trăit într-o altă dimensiune, într-un alt timp. Cu plecăciune, mulțumim Maria Diana Popescu! Teodor Brucăr, director Radio KISS FM SCULPTOR DE METAFORE În cartea-poem „... Restul este legendă”, recent lansată la
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
Credința Strămoșească, sine loco, sine anno, pp. 124-125) Mărturisirea credinței în Învierea Domnului conferă deținutului o stare harică, unică, în care toate constrângerile fizice la care e supus se dizolvă, lăsând loc acelei păci duhovnicești, capabilă să metamorfozeze cele mai sumbre circumstanțe. Fie ca preț plătit din liberă voie pentru păstrarea demnității, fie ca traseu inițiatic în desăvârșirea spirituală, refăcând la scară redusă experiența hristică a suferinței, experiența carcerală capătă din perspectivă spirituală o valoare pe care niciodată inițiatorii ei nu
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
regim al antitezei.[1] Imaginarul s-a născut din întuneric, dar el nu a putut fi văzut acolo, pentru a-l înălța spre lumină, decât de cel inițiat în ale imaginației și care a dat valoare umbrelor petrecătoare de nevoi sumbre, tainice și devoratoare de idei. Întunericul nu face decât să înspăimânte profanul și să-l facă să îngenuncheze neluminii, pentru că purul și umbra sunt doar două componente care definesc existența imaginației literatului, poet sau prozator, în drumul pe care îl
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
bucurându-se ca un copil de răgazul ăsta mirific. Vrea să-mi arate toată pădurea, să-mi dezvăluie toate tainele ei, aici se simte el pe deplin fericit, aici și acum e cel mai aproape de Dumnezeu. Afacerile îl agasează, decorul sumbru al Lupeniului îl deprimă, oamenii banali și lucrurile mărunte îl plictisesc, năravurile lumii de astăzi îl înfricoșează. Doar aici, între copacii ăștia străbuni, simte el rostul și bucuria deplină a vieții. "Uite, vezi fagul ăla? E bătrân tare, gata să
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
Mine”... cu o valoare de peste 30 de milioane de dolari! Pe aproape era un alt punct de atracție, destul de sinistru... copacul de care erau legați apoi spânzurați, răufăcătorii în trecut... dar nu am mai oprit, deorece încă se simțea ceva sumbru în aer, si apoi tempus fugit... iar pe noi ne așteaptă o călătorie lungă. În plin deșert spre Kingman, este o ramificație spre o mică localitate numită Bagdad. De la o vreme cactușii Saguaro, dispar, lăsând locul altora numiți Josua Tree
JURNAL DE CĂLĂTORIE PRIN VESTUL AMERICAN de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341907_a_343236]
-
l-am admirat de aproape. În golf tocmai intrase un vapor chinezesc „Chină shipping Co”, încărcat cu containere de tren, care pentru scurt timp ne-a închis vederea spre „stâncă” Alcatrazului. Acum nu mai e închisoare pe insulă. Doar zidurile sumbre mai amintesc de faimosul loc de detenție al lui Al Capone. Pe strada paralelă cu malul golfului, cântăreți, cerșetori și scamatori de tot felul. Unii negrii vopsiți metalic, pozează în statui! Nu știu cum pot sta atâta fără să miște. fără să
JURNAL DE CĂLĂTORIE PRIN VESTUL AMERICAN de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341907_a_343236]
-
început, sub semnul aproximării înșelătoare, al neajunsului, al erorii. Folosite ca bază de calcul pentru judecățile noastre de valoare, sfârșim, inevitabil, în marasmul amărăciunii, cel mult în resemnare. Pentru că, de aici, din această perspectivă strict umană, întotdeauna peisajul va fi sumbru. Tot atât de sumbru, însă, ca și atunci când Adevărul Întrupat pășea printre noi, respirând același aer dens, sorbind aceleași răsărituri promițătoare, fiind acoperit de aceeași negură nepătrunsă a nopții. Oare o fi fost ispitit să evalueze lumea după propriul adevăr? Da, numai
SINGURA RATIUNE DE A FI! de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342434_a_343763]
-
semnul aproximării înșelătoare, al neajunsului, al erorii. Folosite ca bază de calcul pentru judecățile noastre de valoare, sfârșim, inevitabil, în marasmul amărăciunii, cel mult în resemnare. Pentru că, de aici, din această perspectivă strict umană, întotdeauna peisajul va fi sumbru. Tot atât de sumbru, însă, ca și atunci când Adevărul Întrupat pășea printre noi, respirând același aer dens, sorbind aceleași răsărituri promițătoare, fiind acoperit de aceeași negură nepătrunsă a nopții. Oare o fi fost ispitit să evalueze lumea după propriul adevăr? Da, numai că propriul
SINGURA RATIUNE DE A FI! de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342434_a_343763]
-
drag și vă mulțumesc, tuturor, pentru că SUNTEȚI!” Mult succes Getuța, corola noastră de lumină vie!!! *** Încerc să te descopăr Încerc să te descopăr dintr-o umbră, Chip plămădit în vis din doruri mute Te scriu pe stânci, pe trena lunii sumbră, Pe frunți de zei, pe tâmplele-mi durute, Pe trupuri de-Afrodite stinse-n mare, Pe flori de portocal sau pe nisipuri Când se confundă semne de-ntrebare Cu fade năluciri pe-anoste chipuri. Îți caut ochii, vreau să le
„NERĂTĂCITELE ROSTIRI” ALE POETEI GEORGETA RESTEMAN LA BOOKFEST 2015 de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/342573_a_343902]
-
Cârduri stinghere de cocoare Fără prezent, fără trecut... În foșnetul ce-l poartă vântul Peste oceanul împietrit Mai deslușesc nostalgic cântul Ce-l îngâna un pribegit Misterios în joc de umbre Se strâng vibrații ce au sens S-alunge gândurile sumbre Născute în trecutul dens Imaginația ascunde Trăiri ce nu s-au consumat Atunci când legile imunde Au condamnat un exilat Cad frunzele luate de vânturi Căderea lor a renăscut, În toamne lungi, prin mii degânduri Speranțele din veac trecut. Virgil Ciucă
CAD FRUNZE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342625_a_343954]
-
Acasă > Versuri > Cuvinte > MI-E TEAMĂ Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1802 din 07 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ești cerul și marea în viața mea, surâs și pasiune, vers căutat în derivă, debusolat fiind, de vremurile sumbre, amețit de frumusețea ta și-a sufletului tău, priponit la poarta fericirii, lăsat să se adape, sorbind din energia soarelui, revărsând peste mine, putere și dorința, căutând iubire, lăsat fără cuvinte și totuși, neștiind unde s-o apuc. Dac-am
MI-E TEAMĂ de COSTI POP în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342680_a_344009]
-
în urmă, te-ai întreba de ce, privind la mâine, ai spune, că e prea devreme, iar dacă aș desface, lanțul amintirilor, cu care, sufletul ți-e priponit, mă tem că ai să pleci, lăsându-mă în urmă, debusolat de vremurile sumbre și amețit de frumusețea ta. Austria 07 decembrie 2015 Referință Bibliografica: Mi-e teamă / Coști Pop : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1802, Anul V, 07 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Coști Pop : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
MI-E TEAMĂ de COSTI POP în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342680_a_344009]
-
de spus, Chiar dacă mă agat de noapte, Să îți pot scrie cât de orb am fost Ca te-am pierdut, regret acum și fără rost. Muzeul vieții mele, s-a închis demult, Statui de piatră, nemișcate stau în beznă, Liniștea sumbră e nevăzuta și parcă doarme Mirosul de culori, din vechi tablouri simt. Am fost un orb și voi rămâne, cred,așa, Pleoape greoaie mi se-nchid, chiar dacă, Ochii îi vreau să-i țin deschiși, Ca să te văd, de pot, numai
AM FOST ORB de COSTI POP în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341553_a_342882]
-
mării, să simt în larg celest furtuna cum tot crește; rechinii cum se-nfruptă din măduva spinării. La margine de țărm m-aș despărți de umbră, oglinda mării-ntinse pierzându-mi trupul verde, cum fiecare-n timp, sub o lumină sumbră, se stinge în durere și-n Dumnezeu nu crede. Striviți lumina-n zori ce văruie vitrine! În cerul mov s-au cuibărit atâția nervi acizi; firescul omenesc s-a scurs pe căi meschine: nevolnice făpturi stau strâmbe-n cioburi de
OGLINZILE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341570_a_342899]
-
aveam speranța să căpătăm ceva caș de oaie. Când am prins ceva înălțime, începu să adie un vânticel firav, care ne-a răcorit fețele. Începeam să vedem mai limpede poiana și pădurile din jur, deși încă le vedeam în culori sumbre. Parcă nici panta muntelui nu mai era chiar așa de mare. Da, intrasem în poiana din apropierea stânei. Oaza nădejdii noastre era la câteva minute de mers. Ne-au ieșit în întâmpinare niște câini de la stână, dar nu erau din cei
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]