2,627 matches
-
Nu i-am răspuns. Nu voiam să dezbat subiectul cu voce tare. ― Înghețata e foarte bună, am spus sec În cele din urmă. Maria ridică din sprâncene. ― Entuziasmul tău e molipsitor, știi asta? ― Da, sunt sigură. ― Uite, știu că ești supărată, dar dispoziția asta nu te ajută la nimic. Mi-am Încrucișat brațele. Pur și simplu nu aveam chef să fiu drăguță. Fericirea era prea departe de mine ca să o pot măcar mima. Nu-mi dorisem să plec acasă numai pentru că
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
De ce nu ai venit la timp? replică el. Am fost sigur că ai uitat. ― Așa că ai plecat de nebun? am spus, aproape plângând de ușurare că el era cu adevărat lângă mine. Asta Îmi cam distrugea tonul ferm al mamei supărate. Alex Își dădu ochii peste cap. ― Dă-mi pace! ― Stai, te rog, așteaptă! am bălmăjit eu, mult prea fericită ca să fiu coerentă. Vreau să te rog ceva! Alex Îmi aruncă un zâmbet incredibil de răutăcios, considerând că era totuși fratele
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
bine cu oricare din ele. ― Alisia! Am nevoie de o părere clară! Am izbucnit În râs. ― Dacă te aranjezi atâta pentru tipul cu care stai În bancă la engleză, te asigur că el no să observe diferența. Bianca mă privi supărată, ca și când spusesem ceva foarte greșit. ― Are prietenă. ― N-am știut, am spus repede. Se sună Înainte să apuc să mai adaug ceva. ― Ar trebui să mergem, am spus În schimb. ― Du-te tu! Eu am În față o alegere dificilă
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
de trandafiri din mâna lui. Ce-i ăsta? ― Mi-ai spus că pot Încerca să te fac să mă placi din nou. Ei bine, ăsta sunt eu, Încercând. ― Încetează, Victor. Credeam că m-am făcut clară. ― Alisia, știu că ești supărată. Însă nu te poți minți singură! ― Să mă mint În legătură cu ce? ― În legătură cu noi! M-am Încruntat, nevenindu-mi să cred. ― Încă consider că tu și cu mine avem ceva, spuse el. ― Eu și cu tine nu mai avem nimic, Victor
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
și mie ce-a fost asta? ― Ăla era Victor? Întrebă Maria, venind În spatele meu. N-am răspuns. Am fugit pe scări În camera mea. ― Alisia! ― Las-o! Îi zise Adi. Poate are nevoie de timp să se liniștească. Părea destul de supărată. O oră și zece apeluri respinse mai târziu, am realizat că Damian vorbise serios când spusese că nu mai vrea să vorbim niciodată. ― La naiba! am țipat aruncând telefonul În colțul opus al patului. Ușa se deschise Încet. M-am
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
țipetele tale isterice. Veni și se așeză pe colțul patului În timp ce eu Îmi Îngropam fața În mâini. ― Nu l-am trimis pe Adi acasă degeaba. Alisia, vorbește cu mine. Ce căuta Victor acolo? ― Cui Îi pasă de Victor? am Întrebat supărată. Damian n-o să mai vorbească niciodată cu mine. Am cedat Într-un târziu privirii insistente a Mariei și i-am povestit totul. M-am străduit să nu plâng din nou. ― Ce idiot! spuse ea. ― Victor? Nu mai spune! ― Amândoi! Damian
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
zâmbet viclean Îi apăru pe chip. ― De fapt, am auzit că-ți place negrul. L-am stropit cu toată apa rămasă În paharul meu. El râse. ― Deci nu mi-ai răspuns la Întrebare. Este din cauza lui Damian? ― Nu, am spus supărată că reluase subiectul. ― Pe bune? Cu siguranță nu mă crezuse. Nimeni nu mar fi crezut. ― Nu, am recunoscut. ― Deci răspunsul e da. ― Da. Adi chicoti. ― Ai mai auzit ceva de la el? Am oftat. Adi așteptă răbdător să-mi găsesc cuvintele
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
aruncat o ultimă privire spre Adi care se prăpădea de râs Înainte să mă duc În camera mea și a Mariei. Acolo l-am găsit pe Alex, moțăind pe patul meu. ― Doamne, tu nu ai propria ta cameră? am Întrebat supărată. Alex deschise ușor ochii, dar nu reacționă În nicun alt fel. L-am tras de pe pat. ― Te rog nu mă face să Îți spun a doua oară! ― Ești o acritură! declară el Înainte să iasă din cameră. ― Și eu te
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
22 aprilie 1769 spune vodă: „Facem știre cu această carte... pentru un trunchi de tăiat carne ce va avea aicea în Iași cinstitul... chir Gavriil migtropolit...l-am iertat de camănă și de alte toate dările și angăriile... cu nimică supărat să nu fie”. Asta ar cam însemna că cinstitului mitropolit i s-a acordat dreptul la un câștig personal... Dacă am să spun că nu-i așa, atunci m-aș așeza de-a curmezișul adevărului. Și nu sunt eu acela
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vorbe, am pornit pe cărarea bine știută. Jucăușele veverițe, cu cozile arcuite, ne-au ieșit în cale... S-au oprit la marginea cărării și cum le este felul, stând în două lăbuțe, ne-au dat onorul, fără să se arate supărate că nu le-am omenit cu alune... Bună dimineața, mândrelor! Azi nu v-am adus de mâncare, pentru că aveți destulă. Lăsați giumbușlucurile și... la treabă! La iarnă om mai vedea noi... Acestea le-a spus ca celor mai apropiate și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
așa că am acceptat o votcă amestecată cu suc de portocale cu aceeași recunoștință cu care o fată pe cale să se înece acceptă o funie. —Terminați, am mormăit pe când Margaret și Paul mă priveau cu niște fețe albe și îngrijorate. Sunt supărată. Și, oricum, de când nu mai am voie să beau un pahar? — Numai să nu exagerezi, a spus Margaret. îmi promiți? Mamei nu i-a picat deloc bine când a aflat că sunt dependentă de droguri. Sora mea cea mai mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ai spus întotdeauna că sinceritatea e cea mai bună politică... Mama nu-l însoțise pe tata la aeroport. De când plecasem de-acasă, era prima dată când nu venise la aeroport să mă întâmpine. Așa că îmi închipuisem că e periculos de supărată. —Bună, mamă, am îngăimat eu. Nu puteam să mă uit în ochii ei. Mama mi-a întors un zâmbet trist, de martiră, iar eu m-am simțit așa de vinovată, încât eram cât pe ce să mă apuc să caut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
atenției atâtor bărbați, a fost un soi de balsam pentru eul meu interior. în ciuda faptului că pe bărbații ăia nu-i puteai urni nici măcar cu parul. De fapt, Brigit și cu mine deveniserăm așa de populare încât Melinda a plecat supărată nevoie mare, agitându-și poponețul de copil de șase ani. Curva norocoasă! După câteva secunde, Tamara și-a luat și ea tălpășița. Uitându-te după ea te așteptai să i se frângă bețele alea de picioare în orice moment. —Blonda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
te ajute. După care a dispărut! Obraznicul! m-am gândit furioasă. Trântor leneș, bun de nimic! Nu-mi dă mâncare vegetariană! Nu-mi duce geamantanul! N-a stat să mă ajute să mă instalez! Aveam tot dreptul să fiu foarte supărată! Nu trebuia să afle că nu eram cu-adevărat dependentă de droguri. Să-i întreb pe ceilalți! Ce să spun! Când o să ies, o să scriu o scrisoare la ziar și-o să-i dau numele! Nenorocit leneș ce e! Și câștiga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
și-a băgat o mână pe sub mine și m-a întors către el. Cu o secundă în urmă stătusem chircită ca un fetus țeapăn, iar acum aterizasem pe spate cu Luke așezat deasupra mea. —Ce faci? am croncănit eu. Eram supărată. Deranjată. Trebuia să recunosc că arăta destul de bine. Barba nerasă îl prindea, iar în lumina zilei ochii îi erau de un albastru întunecat. Am aruncat o privire în jos și i-am zărit penisul erect. Mi-am mutat repede privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
m-a văzut nici măcar punând ceainicul pe foc. Nu-i de mirare că a obținut un ordin de restricție împotriva ta, a spus Misty O’Malley. Toată lumea a dat dezaprobator din cap, spunând „Vai, Misty!“, dar fără să se arate supărați. Imediat însă Vincent cel agresiv a sărit: —Dar asta nu s-a întâmplat fiindcă nu știe să gătească, ci fiindcă îi rupea femeii coastele! Simțeam cum mi se ridică tensiunea și credeam c-o să leșin. Nu se poate să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
s-a spus mie atunci când frații mei m-au umilit. Nimeni nu ne poate face să ne simțim în nici un fel decât dacă le dăm noi voie. Noi încercăm s-o înveselim pe RACHEL, a urlat Don. Copila asta e SUPĂRATĂ! —Și eu încerc s-o înveselesc, a insistat Clarence. Dacă s-ar putea detașa de individul ăsta, Luke... —MAI TACI DRACULUI DIN GURĂ, s-au ridicat mai multe voci. — Când o să fii aici de cinci săptămâni, o să înțelegi ce vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Toată lumea s-a îngrămădit înnebunită ca să se uite. Se pare că a luat-o de la capăt, a zis Mike trist. — N-a rezistat prea mult, așa-i? a spus Oliver. Toți au dat din cap deznădăjduiți și păreau foarte, foarte supărați. Am crezut c-o să fie bine, a murmurat Barry. Zisese că de data asta chiar o să încerce, a spus Misty. Presupun că în branșa lui - fane, cocaină, Jack Daniels..., a zis Fergus nostalgic. La ce te poți aștepta? O atmosferă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
noi? — Cui îi pasă? a continuat să se audă vocea lui Helen prin aerul rece. Toți sunt niște idioți! îNCETEAZĂ! a spus mama lovind-o pe Helen peste umăr. Helen a lovit-o și ea. — Termină! De ce ești așa de supărată? Numai fiindcă și fiică-ta e o idioată? —Rachel nu e o idioată, am auzit-o pe mama spunând. —Ooooooo, ce limbaj, a cântat Helen. Ai comis un păcat. Va trebui să te mărturisești. Oricum, ai dreptate, a continuat ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
acela îngrozitor, dar atât de familiar mie care se traducea prin „Pe cine încerci să păcălești?“ M-am amestecat printre bărbați, încercând să particip și eu la hohotul de râs colectiv. Dar mă simțeam inexistentă și elefantină. Eram așa de supărată, că, atunci când Helen a plecat, am uitat să-i dau scrisoarea pentru Anna, scrisoarea prin care îi spuneam Annei să vină la mine și să-mi aducă o grămadă de droguri. Iar mai târziu, când am rugat-o pe Celine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
un respect lăcrămos și spunându-i, în raza auditivă a lui Carlos: —Doamne, ești o femeie pe cinste! Joey zice că n-a mai avut parte de-un sex oral mai grozav în toată viața lui!) Brigit era grozav de supărată și nici eu nu eram mai bine. Darren sau Daryl, mogulul din lumea editurilor, prietenul cel mai bun al lui Jay McInerney, nu mă sunase. — Măcar dac-aș ști unde e, mi-a șoptit Brigit în agonie. Măcar dac-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
masiv și a brațului îmbrăcat în materialul moale al cămășii, m-am simțit părăsită. Am urât-o pe Misty cu înverșunare. —Spune-mi, mi s-a adresat Chris, care nu părea conștient de privirile alea acuzatoare, de ce erai așa de supărată mai devreme? La ședința de grup, Josephine mi-a pus întrebări legate de copilărie, am spus eu ridicând din umeri. Nu știu de ce m-am supărat așa de tare. Sper că n-o iau razna. Deloc, a protestat Chris. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
lui de pigmeu, că am citit despre ele. —Poate o să revenim la subiectul ăsta, a murmurat Josephine. însă acum trebuie să vorbim despre problemele lui Chaquie cu alcoolul. —în cazul ăsta, o să stăm aici toată săptămâna, a zis Dermot pufnind supărat. —Foarte bine. Vă rog să continuați, l-a invitat Josephine. Iar Dermot n-a așteptat să fie rugat de două ori. —Multă vreme n-am știut cât de gravă era situația fiindcă Chaquie bea pe ascuns. Ascundea sticlele sau zicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ea, disperați, ca să vedem care ne era soarta. De parc-ar fi fost o listă cu victime de război. Când am văzut că eram în echipa lui Vincent și că, pe deasupra, eram de serviciu la micul dejun, am fost extrem de supărată. Ei bine, eram oricum supărată, însă acum mă supărasem rău de tot. Eram așa de supărată încă nu aveam puterea să țip la nimeni. Nu voiam decât să mă duc la culcare și să nu mă mai trezesc niciodată. Chris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ne era soarta. De parc-ar fi fost o listă cu victime de război. Când am văzut că eram în echipa lui Vincent și că, pe deasupra, eram de serviciu la micul dejun, am fost extrem de supărată. Ei bine, eram oricum supărată, însă acum mă supărasem rău de tot. Eram așa de supărată încă nu aveam puterea să țip la nimeni. Nu voiam decât să mă duc la culcare și să nu mă mai trezesc niciodată. Chris s-a apropiat de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]