2,071 matches
-
spiralogia biomedicală drept pârghii de dezvoltare permanentă a cunoașterii și a conștiinței într-o dublă spirală a progresului, în toate domeniile. Spinozismul descrie trei tipuri de cunoaștere: a) cunoașterea achiziționată din "auzite", ca o vagă experiență, necritică, conținând elemente pasionale, superstiții și fanatism; este tipul primitiv de cunoaștere, împletită cu ignoranța; b) cunoașterea prin instruire, bazată pe o metodă matematică, rațională, eliberată de pasiuni, superstiții și fanatism, capabilă să formuleze idei clare și distincte; este un tip elaborat al cunoașterii; c
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
tipuri de cunoaștere: a) cunoașterea achiziționată din "auzite", ca o vagă experiență, necritică, conținând elemente pasionale, superstiții și fanatism; este tipul primitiv de cunoaștere, împletită cu ignoranța; b) cunoașterea prin instruire, bazată pe o metodă matematică, rațională, eliberată de pasiuni, superstiții și fanatism, capabilă să formuleze idei clare și distincte; este un tip elaborat al cunoașterii; c) cunoașterea intuitivă, cu descoperiri și invenții, forme elaborate de ipoteze și previziune, eliberate de o mare parte din îndoieli. Acumularea cunoașterii și conștiinței intuitiv-deductive
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
permanenta continuitate (personalitățile rămase "în umbră"). Noțiunea de revoluție paradigmatică a fost elaborată de Thomas Kuhn5; el consideră că evoluția științelor este fie o succesiune de revoluții (numite schimbări paradigmatice), fie momentul în care evoluția științei marchează o victorie asupra superstițiilor și ignoranței. El aseamănă revoluțiile "paradigmatice" cu revoluțiile sociale, Revoluția franceză (din punct de vedere social) putând fi comparată cu revoluția Renașterii (din punct de vedere științific și artistic). Spiralogia afirmă evoluția continuă, în spirală, arcul de ascensiune al spiralei
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
vor trebui prea mulți ani ca să împingă Germania Hohenzollernilor la dezastrul pe care de altfel ea îl merită", iar despre curtea imperială austriacă, unde crescuse, foarte catolică, spunea că "preoții sunt vinovați că au ținut poporul în abjecție cu ajutorul unor superstiții, care au îngăduit sacerdoțiului și aristocrației să acționeze după bunul lor plac"9. Ca un blestem, numeroase familii domnitoare din Europa au fost atinse de boli ereditare, mai ales de hemofilie, o anomalie genetică de care sunt atinși doar băieții
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
interesează „povestea sa”, Îi contest, cu regret, originea divină. - Am ajuns, În sfârșit, la vârsta rațiunii, Îi voi spune, cu un aplomb bine dozat, imitându-l bine pe profesorul meu de fizică și chimie, e timpul să termin cu toate superstițiile și prejudecățile indivizilor primitivi. Noi, azi, oamenii moderni, lucrăm cu legi, or, știți foarte bine, o lege este tocmai o „Întâmplare”, dacă vreți, care se poate repeta oricând, doar la propria noastră voință, evident, În aceleași condiții de laborator. Aceiași
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
132). Sunt citate cuvintele scriitorului: "...într-o bună zi Ecaterina Caragiale naște un copil fără noroc... Ei bine, copilul acela sunt eu!" Și a fost obsedat până la moarte de lipsa de noroc. "N-am noroc nici cât o portocală!" E superstiția lui venită din filozofia populară (p. 132). E drept că talentul e lipsit de noroc și ideea e întâlnită și la Eminescu. Paradoxul e formulat de critic: "E de cercetat dacă nu cumva adevăratul noroc nu e această lipsă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ei, te bate soarele toată ziua, Viorele! că să nu mai fac gălăgie, că-l deranjez la magazin! gol 22 t, încărcat 32 t, uite-l, zici că-i viu! umor de la Moldova, fără ea l-ar duce pînă în superstiția cultură lirismul vorbei iuți, oricum l-a furat regina nordică Eminescu, ce rămîne sună a gol, Mogoșani val cu ridicarea pămîntului la semnificație, Cojocaru turla de tablă dezghinată la încheietură, Găești buruiană luată cu sapa din betonul peronului, rictus, cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
armatei. În ciuda acestui fapt, s-a profitat de ocazie în direcția stîrnirii unui mai mare entuziasm față de sistem și a unei mai mari înflăcărări revoluționare în rîndul tinerilor. Au fost reluate atacurile împotriva religiei, ca și a înapoierii și a superstițiilor. Ca și în China, au fost elaborate programe în cadrul cărora, pe lîngă orele de curs, studenții prestau un număr de ore de muncă în producție. Prin 1970, relațiile dintre Albania și China începuseră să se modifice. Existaseră de la bun început
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Preoții, cel mai adesea analfabeți, nu mai cunosc nici măcar formulele liturgice pe care le recită pe dinafară. În timp ce satele rămîn mult timp departe de creștinare, în timp ce păgînismul cîștigă teren chiar în orașe, din ce în ce mai mulți fideli se dedau cultului relicvelor, aproape de superstiție. E venerată o bucată de stofă despre care se spune că ar fi fost purtată de un sfînt, este purtat cu pioșenie, ca o amuletă, puțin praf cules de pe-un mormînt. Dezvoltarea acestei pietăți naive dă naștere unui adevărat
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
al lui Leon III, persecuția ia amploare și un caracter feroce. Sprijinit de provinciile orientale, de armată și de un mare număr de episcopi, acest "împărat-teolog", autor al mai multor tratate de dogmatică, își propune să taie din rădăcină o superstiție pe care o consideră eretică. Populații întregi venite din Siria sau Armenia, provincii iconodule, sînt deportate în Tracia sau Bizanț. Icoanele bisericilor sînt sfărîmate, frescele distruse, cărțile iconodulilor arse. Relicvele sînt aruncate și uneori înseși bisericile sînt dezafectate și transformate
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și de traficuri diverse. Un alt semn prevestitor de vremuri grele este și afirmarea în forță, favorizată de permanenta nesiguranță, de violențele repetate și temerile de Judecata de Apoi din jurul anului 1000 (extrem de exagerate), a unei religii populare, alcătuită din superstiții și rituri mai mult sau mai puțin magice și încurajînd cultul relicvelor și al sfinților. Încă de la sfîrșitul secolului al X-lea, au fost însă făcute eforturi care au încercat să-i redea Bisericii întîietatea sa spirituală, să-i reformeze
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
într-un simbolism voit didactic, ba chiar moralizator, și în alegorie. Aproape 50 de ani mai tîrziu, Jean de Meung îi va compune o continuare, într-o perspectivă cu totul diferită, amestecînd preocupările enciclopedice cu satira feroce a moravurilor și superstițiilor vremii. El își bate joc de morala curtenească și de cultul femeii, neagă superioritatea nobilimii de sînge și pune rațiunea în centrul viziunii sale despre lume. Odată cu el, literatura trece către o nouă etapă care anunță criza secolului al XIV
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
al cuvântului. (Maitreyi) Confuziile pot fi făcute foarte ușor ... pentru că primejdia erorii este marea asemănare a ei cu adevărul ... Deliciul erudiției este o conferință unde informația de istorie literară se întrețese cu comentariul personal. Omul rămâne toată viața cu câteva superstiții logice, câteva scheme mentale, care se încăpățânează să judece lumea și spiritul. (Sentimentul morții în creștinism, M. Eliade) Rugăciunea este cel mai pur act al vieții religioase, cel mai uman în același timp. (Despre rugăciune, M. Eliade) Gândirea superioară a
Lecția Eliade... by Luminița Săndulache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1707_a_3026]
-
superlative. Surprinde pe oricine faptul că mongolii au manifestat totuși o largă toleranță față de alte religii. Panteonul mongol este acela al popoarelor confruntate cu existența dificilă din păduri și stepe. Păgânismul lor era destul de simplu și depindea mai mult de superstiții decât de religie. A existat totuși o ultimă încercare de a constitui un imperiu mongol al hanului Galdan, care a fost învins de chinezi, a căror artilerie a fost arma absolută împotriva călăreților nomazi. Imperiile sedentare, după un secol de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
un an era la Pungești; ca-n toate părțile pe unde fusese, se izbea și aici de greutățile aceleași administrații păcătoase, care n-are altă grijă decât căpătuiala și gheșefturile. înșira greutățile cu care se lupta ca medic, ignoranța și superstițiile poporului, mizeriile pe care el le vedea zilnic,” mizerii care își aveau izvorul chiar în cârdășiile subprefectului. Pungeștiul era centru de plasă, nu, și arendașul moșiei, față de care doctorul nu sta impasibil și i-o spune direct dregătorului local al
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Evident, credința care nu devine și un mod de a fi, care nu-și practică premisele, care nu participă la viața comunitară nu depășește nivelul speculației intelectuale și al „gratuității“ estetizante. Dar credința care se epuizează în ritualism bigot și superstiție coregrafică nu e mai puțin lovită de vacuitate. Credinciosul „instalat“ con fortabil în credința sa, credinciosul care nu mai are întrebări, drame, griji sufletești, stupori și incertitudini e un simplu funcționar bisericesc, a cărui suficiență, al cărui „sedentarism“ spiritual pot
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
unui chip cu părul măciucă, scuturat de aprehensiuni sumbre. Evident, nu lumea de azi a inventat frica. Există o istorie a fricii de care s-au ocupat, laborios, o sumedenie de savanți. De la fobiile Antichității la teroarea anului 1000, de la superstițiile curente la marile texte apocaliptice, dispunem de un enorm inventar al teme rilor omenești. Unii pretind că, după secolul al XVII lea, lumea s-a mai potolit. știința a înlăturat, zice-se, panica rudimentară dinaintea stihiilor și a penumbrelor magice
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de guvernare, deschis sau secret". În virtutea acestei devize, loja a sprijinit cu toate forțele opera reformatoare a împăratului Iosif al II-lea, ce avea în vedere ideea umanitară a egalității oamenilor, a modernizării și dezvoltării zonelor înapoiate, a luptei împotriva superstițiilor, ca și a subordonării bisericii față de stat210. Faima sa a sporit după ce, la un an de la înființare, în martie 1782, în fruntea sa a fost ales, ca maestru în scaun, consilierul Cămării Aulice Monetare și Montanistice, Ignatz Edler von Born
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fi să li se lase decizia numai în materie clericală, după felul institutului Sf<ântului> Vasile. Deoarece însă religia dă întotdeauna loc la neliniști interne extrem de dăunătoare, iar în cazul acestor schimbări rapide prostimea ar putea ușor fi convertită la superstiția că, prin aplicarea acestor ordonanțe dintre cele mai binefăcătoare, s-ar urmări o prefacere a religiei și ar apărea prin urmare primejdia unei emigrări a călugărilor și, mai mult, chiar și a laicilor, mai întâi, în mod treptat ar trebui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
guldeni, terenuri foarte îndepărtate. Prin urmare, în loc să-și îndrepte neștiința și să-și însușească cunoașterea științelor spirituale de care au nevoie, aceștia acordă atenție numai întreținerii soțiilor și copiilor lor, care, de asemenea, din cauza lipsei de educație, prind rădăcini în superstiții și în purtare necivilizată, grosolană, se dezvoltă și împovărează statul. Misiunea acestor preoți este totuși mai suportabilă, atunci când au norocul să trăiască acolo unde trăiesc boieri, de la care primesc atunci cele necesare pentru hrană. Trec acum la starea țărănească, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
apărători ai lui Moș Crăciun, aflat în pericol. Moș Crăciun, simbol al necredinței, ce paradox ! Căci, în povestea aceasta, totul se petrece ca și cum Biserica ar adopta un spirit critic însetat de onestitate și de adevăr, în timp ce raționaliștii se fac apărătorii superstiției. Aparenta inversare a rolurilor este de ajuns pentru a sugera că această poveste naivă acoperă niște realități mai profunde. Ne aflăm în fața unei manifestări simptomatice pentru o evoluție foarte rapidă a moravurilor și a credințelor, în primul rînd în Franța
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
superstițioasă, pe de o parte, și o practică bazată pe cunoașterea științifică, pe de altă parte, nu ar fi nici ea foarte elocventă. Numeroase utilizări de substanțe extrase din corpul uman, științifice pentru unele vechi farmacopei, sînt pentru noi niște superstiții. Și însăși medicina modernă proscrie după cîțiva ani unele tratamente, considerate nu demult eficace, deoarece se dovedesc inoperante, dacă nu chiar nocive. Granița pare să fie mai puțin clară decît ne place să ne imaginăm. Totuși, majoritatea oamenilor continuă să
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
zile, în care glasul bunicii da viață haiducilor și zmeilor spre desfătarea imaginației mele. În acea căsuță bătrânească eu am văzut întâia oară lumina zilei, după care am fost îmbrăcată cu cămașa de noapte brodată a bunicii. Ea credea în superstiția ce zice că iubire eternă va fi purtată de copil pentru cel a cărui îmbrăcăminte a purtat-o dânsul întâia oară. Așa a și fost, dar nu superstiția a fost factorul declanșator al simțămintelor mele, ci însăși personalitatea ei înfloritoare
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
fost îmbrăcată cu cămașa de noapte brodată a bunicii. Ea credea în superstiția ce zice că iubire eternă va fi purtată de copil pentru cel a cărui îmbrăcăminte a purtat-o dânsul întâia oară. Așa a și fost, dar nu superstiția a fost factorul declanșator al simțămintelor mele, ci însăși personalitatea ei înfloritoare. Primii 7 ani din viață i-am petrecut la sânul bunicii mele. Chiar dacă nu era bunica mea adevărată, m-a iubit și m-a ținut numai în puf
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
perenitatea vieții pe care ea însăși a generat-o. Aia tinde, pornind de la orice, să-mi teoretizeze mereu doctrina lui Zalmoxis. Eu caut s-o ironizez, mă prefac că știam deja lucrurile astea, dar poate că o fac doar din superstiție. Ochiul ceresc Deasupra ușii de la intrarea casei mele e un desen emblematic; pare un fel de ochi cosmic, un ochi ceresc. Văzusem ceva asemănător în peștera sacră; același ochi răsfrânt în sine datorită căruia cerul pare să se unească cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]