3,370 matches
-
fi chiar poezia...) în mod surprinzător: „Ea era părul de lângă fereastra lumii mele, / bătrân, aplecat spre răsărit, / devastat din când în când de copiii vecinului de Rai” (Portret, p.6). Înțelegem că procesul creației este deosebit de anevoios și presupune un „suspin de fiecare pântec / însămânțat pe muchia de lut / a rădăcinii”(p.6). În viziunea poetului, uneori, poezia este o armă spirituală de sacrificiu „ca o cruce strivită de lehuzia / Mariei, înainte de facere”(p.6), ca o rugăciune pentru cititori și
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
manifestare - țărănești ori urbane, locale ori naționale. * Domneștii Argeșului este o comună aflată la jumătatea drumului dintre cele două foste prime capitale ale Țării Românești, Câmpulung și Curtea de la Argeș, la marginea râului Doamnei, la o aruncătură de băț de suspinul Anei lui Manole. Aici, în această vatră de istorie basarabă, atestată documentar printr-un hrisov al lui Radu de la Afumați, emis la 4 aprilie 1523 , în 1940 existau trei muzee: a) de antichități, înființat la 5 noiembrie 1938, cu un
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
Autor: Mariana Ciurezu Publicat în: Ediția nr. 1158 din 03 martie 2014 Toate Articolele Autorului Zborul meu... Mi-am prins de vise amintiri și-n zborul zilei către mâine, n-am vrut să-l uit pe ieri învăluindu-mă-n suspine... Am crezut că aripi am să pot zbura printre cuvinte, dar, m-am agățat d-un ram ascuns de multe jurăminte. Atunci am pus la gânduri aripi să zboare către zări senine, însă, vântul rece ușor risipi tot zborul meu
ZBORUL MEU... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340965_a_342294]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > GRĂDINA ENGLEZEASCĂ Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1545 din 25 martie 2015 Toate Articolele Autorului GRĂDINA ENGLEZEASCĂ Balcic Ca la Cascada Urlătoare Vin apele, se varsă-n mare. Pe sub Puntea Suspinelor Se întâlnește dor cu dor. E-un vuiet viu, o caldă simfonie Ce îți înspiră poezie, Iar de la țărm răspunde marea Se îngemănează tot cu zarea. Într-un Altar, icoana Sfintei Marii, Cea iubitoare de copii, Cu Pruncul Iisus ținut
GRĂDINA ENGLEZEASCĂ de IONEL GRECU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340980_a_342309]
-
amețitoare driadă, Minunea unde ar fi putut să șadă? Cum de tocmai la noi a nimerit? Dar, iat-o, se apropie de mine, Mă-nvăluie valuri de păr auriu, Cu brațele de gâtul meu se ține, M-aprinde, mă-ngheață printre suspine, Eu îi caut gura și-aud glas mieriu: -Scoală-te, iubitule, că e târziu! INVITAȚIE Te-aștept înfrigurat de-o veșnicie Să apari pe aleea mea de ceață. N-auzi cum deznădejdea mă răsfață Și ziua-mi întreagă e sălcie? Noaptea
CINCI SONETE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341002_a_342331]
-
mi-a rămas pustie că, surd ai fost la strigăt, când te-am chemat. Ți-am ascultat iubirea de vioară, când alt chip ducea acorduri pe strune. Că-n el te vedeam, ca odinioară. Ecouri de dor îți las în suspine, să îmi auzi a inimii chemare. Că vrea pacea uitată-n piept la tine. © Maria Filipoiu Referință Bibliografică: 4 SONETE- (I) / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1550, Anul V, 30 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
4 SONETE- (I) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341010_a_342339]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ACEST VEȘNIC AMAR... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1545 din 25 martie 2015 Toate Articolele Autorului Când mă cuprinde gândul la tine, Rătăcesc în cuvinte, necuprinse-n cuvânt. Neputința blestemată, amare suspine, Mă umilesc, privindu-mă râzând. În cugetul meu stau cu mâna întinsă, Cerșind doar o singură clipă în dar. Caut fericirea ce soarta o păzește, O rog să mi-o împrumute, dar în zadar... Speranțele rămas-au flori de păpădie
ACEST VEȘNIC AMAR… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341012_a_342341]
-
al lunii Vântul murmura cu glas de zăpadă Dansul sirenelor nopții, Tăceam amândoi ca-n templu Pașii se auzeau înfundat Sub arcada înaltă a vremii, Belșugul miresmelor albe Cădea ca spuma cascadelor Și în mâinile noastre împreunate Se topea răsuflarea suspinului, Liniștea noastră sălbăticită Prin albăstrimile nopții Tot acolo eram, același cântec Închipuia imaginea rătăcirii, Sub coroane de argint ascundeam Paloarea sângelui, umbra destrămată A nebuniei, gloria cărnii Îmblânzită de calmul unui tandru priveghi. BOCET Aspră floare de oțet mă sufoci
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
fără spaimă; când pleoapele noaptea nu vor s-o vadă și se-nghem lumină viselor în mintea-mi cântă-a faima Te văd apoi cum vii că umbră umbrelor lumină să-mi aduci cu pași de ziuă-n noaptea-mi de suspine a mea iubire-n somn vrei s-o seduci cu raze albe, zână prea curată-n zori senine Așa pot spune ca ochii-mi sunt o binecuvântare când te privesc și te ador în a trăirii zi și cum în
SONET 43 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341055_a_342384]
-
2013 Toate Articolele Autorului Atinge-mă cu vise, și-mbracă-mă-n cuvinte Și ploaia de mătase cu stele să m-alinte; În fiecare dungă a verdelui din mine Mai pune-mi o tăcere și poate tu, străine Mă prinzi, când în cădere, suspinul mi se frânge; Și picură a ploaie cu stropii grei de sânge Peste un pas de mâine ascuns în cel de ieri, E toamnă peste mine și geme de plăceri Un dor nestins de moarte cu dolilul prins în ram
EU, FRUNZĂ DE LUMINĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341266_a_342595]
-
dar și umbre Și mă pierd... Mă pierd în vise și viziuni, Printre chemările altor îndepărtate lumi, Lumi minuni... O, inimă, Lumina gingașă din zare În care, duios, Tu te răsfrângi în ea Deodată răsare. O, inimă, Eu îți descifrez suspinul, așteptarea Și sper să aflu Că este El-Iubirea mea! Referință Bibliografică: Mister... / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 781, Anul III, 19 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
MISTER... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341343_a_342672]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ETERNUL PĂUNESCU Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 718 din 18 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Eternul Păunescu De poet îmi este dor și de vorbele-i fierbinți De suspinul său etern și mereu prevestitor; El umbră azi se plimbă printre îngerii cuminți Și de la tribuna sfântă lăcrimează spre popor. Bate viscolul acerb din cuvântul său aprins Și ritmat din carte cheamă, și din patu-i de spital. Însă zborul său
ETERNUL PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341426_a_342755]
-
Ana Meghieșan. Iată că, spre deosebire de Meșterul Manole, autorul a folosit nu una, ci două Ane și jumătate - dacă socotim și a doua jumătate a prenumelui meu. Se dovedește și acum că, în construcția fiecărei scări către Dumnezeu, există măcar un suspin de femeie. Eu cred că fiecare carte este, trebuie să fie o scară către înalt. Slujinbd adevărul și oamenii, ne slujim Neamul și Credința creștină. Iar scara aceasta, a lui Lazăr, e înaltă - consider eu - și vă invit să vă
MEMORII* FILE DE JURNAL* CONFESIUNI DE LAZĂR LĂDARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341502_a_342831]
-
Ana Meghieșan. Iată că, spre deosebire de Meșterul Manole, autorul a folosit nu una, ci două Ane și jumătate - dacă socotim și a doua jumătate a prenumelui meu. Se dovedește și acum că, în construcția fiecărei scări către Dumnezeu, există măcar un suspin de femeie. Eu cred că fiecare carte este, trebuie să fie o scară către înalt. Slujinbd adevărul și oamenii, ne slujim Neamul și Credința creștină. Iar scara aceasta, a lui Lazăr, e înaltă - consider eu - și vă invit să vă
MEMORII* FILE DE JURNAL* CONFESIUNI DE LAZĂR LĂDARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341501_a_342830]
-
având sigla electorală “mărul” ) PMP e cu Poporul, La scrutin va lua potul: Căci Eva va ține mărul, Iar Adam va... “pune botul” Unui amic (aflat în pasă proastă, de Dragobete) Văd că te adăpi, Florine, Doar cu lacrimi de suspin; O-ntrebare însă-mi vine: Cum de ai uitat de... vin?! Reconfigurare... literară Observ că-mbătrânind treptat poetul, Poemele-i de-amor își pierd magnetul. Analizându-i însă cronograma, Constat că-i crește-n grafic... epigrama. Astronomică Soarele nostru iubit Răsărea
CU EPIGRAMA PE... ICI-COLO de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342088_a_343417]
-
fulgerarea viselor spre zare plec spre orizontul răsărit din munți și, din curcubeul încrustat în inimi, voi desface-n fire noi iubiri pe frunți. Dă-mi, iubito, mâna să te iau cu mine, ochii tăi mi-s iarăși vrajă și suspin fi-vom armonia-n irizări senine spre o veșnicire într-un nou destin. Leonid IACOB Referință Bibliografică: pasăre phoenix / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1055, Anul III, 20 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Leonid Iacob
PASĂRE PHOENIX de LEONID IACOB în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342111_a_343440]
-
și-n toate aducând a crin. Miros de crini ea răspândește la fiecare gest regal - zeiță e, dar și femeie cu părul lung și-obrazul pal. Stă singură-n al ei palat durat din gheață și din nea și un suspin i se strecoară din pieptul palpitând abea... De gheață fu până mai ieri, când la hotarul dinspre sud văzu sărind din floare-n floare zeul Amor gingaș și nud. De-atunci îl vede și-l tot vede cum tumbe face
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
al lumii, devine pentru Valentina Becart un ce mereu neștiut, mereu aprins cu flamuri de dor și mirare, un țel nesperat spre scara cu trepte de mătase a vieții: Port semnul timpului/ pe frunte:/ lumini și umbre/ o mare de suspine/ pădurea/ ce-o să-mi cânte/ marșul de plecare.../ O! cât de mare-i semnul.../ în pumnul răvășit/ de iarbă/ în toamna ce-o să ardă/ zburdălnicia/ ultimului gând...(Port semnul timpului). Închei succinta mea prezentare cu poemul care mi-a plăcut
VITRALII. TIMPUL CA O TĂCERE. CRONICĂ REALIZATĂ DE CONF. UNIV.DR. ILIE GORJAN de VALENTINA BECART în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342187_a_343516]
-
substantivele codru și modru (s. n., regionalism: „mod“, „chip“, „fel“; „putință“, „posibilitate“), în adjectivele codriu / „pădureț“ și modriu / „chipuelnic“, „părelnic“; se remarcă și rima savant obținută la cronicăresc-verbalul plânsem, prin inversiunea predicativ (verbal)- pronominală de la mi se păruse mie, în păruse-mi-se-m („suspinul“, „plânsul curmat“ se accentuează liric prin aliterație, prin inducție aliterativă, nu numai în rimă, prin vocala mijlocie anterioară -e- urmată de sonanta oclusiv-nazală -m-, -em / -e-m, ori prin repetiția vocalei închise mediale / centrale -î- / -â- urmată de sonanta nazal- oclusivă
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
volanul secundelor, numărând tăcerile... și toamnele...” Sau “ne prinde toamnă iubind tristețea stranie și dulce a unei umbre de flamingo.”. “Începe toamnă” Chiar dacă tristețea își face loc în versurile Danielei Voiculescu - “am rămas cu sălcia din fața blocului... să învăț filozofia suspinului adânc” - fiorul optimist prevalează. Dragostea pe care o cântă poeta este senzuala, împlinită, senina, frumoasa. Sentimentul erotic este unul fericit, luminos, în care sunt evocate amintiri. “mi-a trecut spaimă.../ speranțele s-au întors”, afirmă autoarea, si vechea încredere luminoasă
ATUNCI CAND AROMA TEILOR DE SEARA SE NUMESTE LATONA1969 de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341751_a_343080]
-
seri ploioase Poate mă credeam o floare, Însă visele frumoase Nu au vrut să mă-nconjoare. Ca și tine-mi doream clipa S-o trăiesc din plin, mereu, Însă mi-am pansat aripa Din mila lui Dumnezeu. Pentru-a dărui suspine Mult efort nu-i necesar, Însă pentru a face-un bine E nevoie de mult har. Nu cer trudă, nici sudoare, Nu-mi doresc să fiu povară, Deși sufletul mă doare, Nu-mi doresc nicio comoară. Nu cer să fiu
NU-ŢI CER NIMIC de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341842_a_343171]
-
Mă ningi iarnă cu ploaia se stele care cade de-a valma pe pământ, albești gânduri și visele mele s-ascund sub nea ca un legământ. Și timpul care trece peste mine albește clipele în zborul lor, învăluie zarea cu suspine și iar simt fiorul durerilor ... Ca tine iarnă, albă sunt și eu cu anii adunați în plete, cu gânduri despletite mereu și iubiri care se pierd discrete. Referință Bibliografică: Ca tine iarnă! / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CA TINE IARNĂ! de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341925_a_343254]
-
strigăm că amară-i viața pe care o trăim în teritoriul dăltuit, încă de la naștere, spațiului nostru vital. Întunericul domină atât amnarul cât și amarul când neputința omului, de a vedea cu ochiul minții, este învăluită de cenușiul întunecat al suspinului: Dacă ești tu însuți, înainte de toate tu însuți, dacă ai rădăcinile adânc împlântate în viață, în concret, nimic nu te poate atenua, nimic nu te poate rata.[3] Pentru Univers, omul a fost o grea încercare deusiană de a echilibra
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
Îngerii urcă la cer pentru că acolo e locul lor, nu printre pământenii care au adunat în ei tot răul universal, printre oameni care se hăituiesc între ei, se autodevorează precum furnica buldog și se plâng apoi de durere, întristare și suspin, - cum ar zice sacerdotu', - dom' popa. De acolo, ei ne veghează și ne zâmbesc. Dacă vor; dacă pot, dacă au cui, dacă au pentru ce și cine. Primul cuvânt din prima poezie a volumului este „singurătatea”. Dacă n-aș fi
PROF. VASILE POPOVICI, MEMBRU LSR – FILIALA IAŞI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341959_a_343288]
-
zorilor//se clădește// secetă de cer//în fiecare stâncă; „pădurea de cuvinte nespuse”; „cuvântul//zidit întors în vorbe flămânde//; „adierea care închină firul de iarbă//din vasul de lut; „pe creștetul efemerului//se așterne lumina”. Personificări: „seara își întoarce privirea”; „suspinul se face fluture”; „îndoiala se zbate în plasă”; „sărutul izvorăște”; „chiciura//cu mâna cumpănă//întinde pânza”; „timpul//mângâie trupul//în care pulsez”; „minciuna bate din palme”; „timpul se dezbracă de timp”; „soarele//tremură de frig”; „înflorește lutul”;ș.a. Fire sensibilă
PROF. VASILE POPOVICI, MEMBRU LSR – FILIALA IAŞI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341959_a_343288]