7,731 matches
-
statele, precum și ceea ce determină comportamentul lor în raporturile cu alți actori din sistem. Astfel, în timp ce unele state, care cu greu se înscriu în înțelesul modern al acestui concept, luptă cu haosul și forțele centrifuge pentru formarea unei identități și exercitarea suveranității în interiorul său, altele privesc cu gelozie la orice tentativă de a limita exercitarea suveranității în exterior sau interior (Rusia, China), iar ultimii elaborează diverse modele pentru exercitarea comună sau multietajată a suveranității (UE). Statele din sfera westfalică împărtășesc trăsături clasice
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în timp ce unele state, care cu greu se înscriu în înțelesul modern al acestui concept, luptă cu haosul și forțele centrifuge pentru formarea unei identități și exercitarea suveranității în interiorul său, altele privesc cu gelozie la orice tentativă de a limita exercitarea suveranității în exterior sau interior (Rusia, China), iar ultimii elaborează diverse modele pentru exercitarea comună sau multietajată a suveranității (UE). Statele din sfera westfalică împărtășesc trăsături clasice westfalice, fiind dominate de centralizarea puterii în interior, cu un executiv puternic și intervenționist
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
forțele centrifuge pentru formarea unei identități și exercitarea suveranității în interiorul său, altele privesc cu gelozie la orice tentativă de a limita exercitarea suveranității în exterior sau interior (Rusia, China), iar ultimii elaborează diverse modele pentru exercitarea comună sau multietajată a suveranității (UE). Statele din sfera westfalică împărtășesc trăsături clasice westfalice, fiind dominate de centralizarea puterii în interior, cu un executiv puternic și intervenționist în politici economice, toate în scopul exercitării suveranității interne. În sfera westfalică, existența statelor este legitimată de convingerea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ultimii elaborează diverse modele pentru exercitarea comună sau multietajată a suveranității (UE). Statele din sfera westfalică împărtășesc trăsături clasice westfalice, fiind dominate de centralizarea puterii în interior, cu un executiv puternic și intervenționist în politici economice, toate în scopul exercitării suveranității interne. În sfera westfalică, existența statelor este legitimată de convingerea că independența națională este imposibil de păstrat fără întărirea statului (Akihiko, 2002, p. 163), dovadă fiind creșterea cheltuielilor militare în grupul acestor state. Pe plan extern, statele moderne respectă principiile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
puilor, ciocolatei, oțelului, biscuiților sau de războiul împotriva terorismului; frontierele au devenit aproape inexistente în ceea ce privește circulația bunurilor, capitalurilor și serviciilor, dar nu și în ceea ce privește imigrația ilegală și securizarea granițelor. Transformarea statelor și produsul lor post-wesfalic nu au dus la dispariția suveranității -aceasta capătă un nou înțeles regulativ (de reglementare), fără a fi pus sub semnul întrebării aspectul său existențial (Sørensen, 1999, pp. 168-182). Aceasta presupune exercitarea comună sau multietajată a suveranității într-o rețea complexă, care, potrivit lui Hirst și Thompson (2000
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
statelor și produsul lor post-wesfalic nu au dus la dispariția suveranității -aceasta capătă un nou înțeles regulativ (de reglementare), fără a fi pus sub semnul întrebării aspectul său existențial (Sørensen, 1999, pp. 168-182). Aceasta presupune exercitarea comună sau multietajată a suveranității într-o rețea complexă, care, potrivit lui Hirst și Thompson (2000, p. 365), „acceptă un nivel intolerabil de interferență în afacerile interne”. Statele post-westfalice resping amoralitatea machiavelică, înlocuind-o cu conștiința morală în relațiile internaționale și afacerile interne, resuscitând vechea dezbatere
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pentru cetățeni, statele pre-westfalice au nevoie de intervenția militară și asistență financiară din exterior fie din partea altor state din sistem, fie din partea organizațiilor non-guvernamentale. În aceste condiții, deși legal aceste state continuă să fie tratate ca fiind suverane, în realitate, suveranitatea fie nu există, fie este limitată. În mare parte, state pre-westfalice sunt fostele colonii și se regăsesc în Africa, America Latină, Asia și fostul spațiu sovietic. Structura extrem de eterogenă a sistemului internațional de după „războiul rece”, în care coexistă și concurează diferite
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
deschisă de Carr) la contribuția reprezentanților britanici. În acest fel se pierde din vedere contribuția „pluraliștilor” americani și, mai ales, argumentele acestora împotriva separării între principiile de organizare ale sferei interne și cele ale sferei externe, precum și fascinanta legătură între suveranitate și anarhie. Această pierdere a ușurat misiunea asumată de Carr în a denunța „naivitatea idealismului utopic”. Pentru recuperarea acestei secvențe, vezi scrierile lui Brian C. Schmidt. Fără a intra în detaliile diversității pozițiilor liberale în domeniul politicii interne, merită menționat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
diferite condiții, cum ar fi: guvernare reprezentativă, în care reprezentanții puterii executive dețin controlul efectiv asupra politicii interne și externe; legislativ ales în urma unor alegeri libere prin vot universal; existența unei economii de piață bazate pe protecția proprietății private și suveranitate externă. Pe de altă parte, Russett, de pildă, preferă mai degrabă o definiție procedurală - dreptul la vot pentru o parte semnificativă a populației, alegeri libere periodice (vezi Doyle, 1996; Russett, 1993; Oneal et al., 1996, pp. 11-28). În ceea ce privește definirea războiului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în sensul că lumea structurată pe acest principiu al concurenței are o multitudine de manifestări ca, de exemplu, exploatarea umană sub cele mai terifiante forme ideologice. Globalitatea are ca principiu de acțiune cooperarea interguvernamentală și acceptarea acelor soluții care respectă suveranitatea statului. Reacție - atitudine, manifestare ca răspuns la ceva; împotrivire politică și economică a claselor sociale în declin față de orice manifestare a progresului social; totalitatea celor care susțin această împotrivire și restaurare a orânduirii vechi. A reacționa - a lua o atitudine
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
din ce în ce mai angrenate în ordinea globală, în timp ce altele devin marginalizate. Economiile naționale sunt reorganizate de procesele globalizării economice, astfel încât spațiul economic național nu se mai suprapune peste limitele teritoriale naționale. Globalizarea este privită ca o transformare în care intră în relație suveranitatea, teritorialitatea și puterea statală. În această relație, globalizarea transformă sau reconstituie puterea și autoritatea guvernelor naționale. Dar termenul de suveranitate capătă o conotație nouă, în sensul că trebuie privită ca o resursă de negociere în contextul unei politici caracterizate de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
național nu se mai suprapune peste limitele teritoriale naționale. Globalizarea este privită ca o transformare în care intră în relație suveranitatea, teritorialitatea și puterea statală. În această relație, globalizarea transformă sau reconstituie puterea și autoritatea guvernelor naționale. Dar termenul de suveranitate capătă o conotație nouă, în sensul că trebuie privită ca o resursă de negociere în contextul unei politici caracterizate de rețele transnaționale complexe.<footnote Keohane, R.O., Hobbes’s: dilemma and institutional change in world politics: sovereignity in international society
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
rețele transnaționale complexe.<footnote Keohane, R.O., Hobbes’s: dilemma and institutional change in world politics: sovereignity in international society, in H.H. Holmes and G. Sorenson (coord.), Who’s World Order?, Boulder Westview Press, 1995. footnote> Această nouă față a suveranității este asociată cu apariția unor noi și puternice forme nonteritoriale de organizare economică și politică în domeniul global precum CTN, mișcările sociale transnaționale, agențiile de reglementare internaționale. Perspectivele globalizării vor fi conturate de cinci factori de influență: i. globalizarea - ca
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
argumente însă conform cărora statul-națiune să nu se predea fără împotrivire (logica definițiilor termenului de reacție), și anume: rațiunea statului de a-și apăra națiunea și entitatea de stat; autonomia în luarea deciziilor de a renunța la o parte din suveranitate în favoarea unor entități străine; nu tot ce înseamnă globalizare este malefic pentru statul-națiune; unele componente ale globalizării sunt purtătoare de progres și se regăsesc în baza societății moderne; pot fi obținute beneficii în interesul națiunii prin integrarea acesteia în fluxurile
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
cartea Globalizarea economiei de Ioan Bari.<footnote Bari, I., op. cit., pp. 191-197, 267. footnote> Liberalizarea fluxurilor internaționale de capital duce treptat la dispariția granițelor comerciale și la erodarea granițelor naționale (vezi capitolul 1), cale către omogenizarea spațiului economic globalizat, unde suveranitatea națională ori devine o noțiune perimată, ori capătă alte semnificații. Reacții la globalizarea pieței de capital. Riscurile, evoluțiile, conjuncturile de pe piețele globale de capital determină reacții și răspunsuri la nivel global și național. Global se manifestă interesul pentru inovații financiare
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
argumentației, Kuzio face apel la teoria constructivistă despre utilizarea discursului identitar și a variilor simboluri care Îi sînt asociate. Definiția imperiului adoptată de Kuzio este cea dată de Michael Doyle: o relație formală sau informală În care un stat controlează suveranitatea politică a unei alte societăți. Similitudinea cu celelalte două imperii rezidă, În ochii lui Kuzio, În aceea că despărțirea de imperiu s-a realizat Într-o atmosferă ambiguă În toate cele trei cazuri, diferența dintre metropolă și colonie nefiind clar
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nou de la zero. Astfel, ideologia modernismului extrem tinde să devalorizeze sau să detroneze politica, considerând că interesele politice pot doar să dăuneze soluțiilor sociale concepute de specialiști cu ajutorul instrumentelor științifice specifice. Chiar dacă, individual, adepții acestei ideologii aveau păreri democratice cu privire la suveranitatea poporului sau viziuni liberale asupra inviolabilității vieții private (ceea ce le impunea anumite constrângeri), asemenea convingeri erau exterioare și, deseori, chiar În contradicție cu cele specifice modernismului extrem. Deși au ajuns să viseze la o remodelare a obiceiurilor sociale și chiar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
asemenea intervenții. În al doilea rând, un factor conex Îl constituie sectorul privat din cadrul economiei politice liberale. După cum afirmă Foucault: spre deosebire de absolutism și mercantilism, „economia politică arată că suveranul nu poate cunoaște procesele economice În totalitate și că, prin urmare, suveranitatea economică este imposibilă”. Centrală pentru economia politică liberală era nu doar ideea că piața liberă protejează proprietatea și bunăstarea dobândită, ci și aceea că economia este mult prea complexă pentru ca ea să poată fi vreodată gestionată În detaliu de către o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
contact Între modernismul extrem sovietic și cel american: credința În enormele ferme industriale mecanizate. În unele privințe esențiale, modernismul extrem sovietic nu reprezintă o ruptură de absolutismul rus. Ernest Gellner susține că, dinrte cele două fațete ale Iluminismului - una susținând suveranitatea individului și a intereselor sale, cea de-a doua aducând un elogiu autorității raționale a experților -, cea din urmă era relevantă pentru conducătorii care voiau ca statele lor „Înapoiate” să recupereze diferența. Iluminismul, concluzionează Gellner, a ajuns În Europa Centrală
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
economice internaționale unitățile socialiste sînt obligate să asigure, prin contractele pe care le încheie, intensificarea schimburilor externe, creșterea participării Republicii Socialiste România la diviziunea internațională a muncii, în concordanță cu cerințele dezvoltării economico-sociale a țării, cu respectarea strictă a principiilor suveranității și independenței naționale, egalității în drepturi și avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne. Articolul 47 Activitatea de comerț exterior și de cooperare economică internațională se desfășoară pe baza următoarelor categorii de contracte: a) contracte externe cu partenerii străini; ... b) contracte
LEGE nr. 3 din 30 martie 1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106714_a_108043]
-
de sintagm). A numi statele ,,unit)ți similare” înseamn) a spune c) fiecare stat este că toate celelalte state, în sensul de a fi o unitate politic) autonom). Este un alt mod de a spune c) statele sunt suverane. Ins) suveranitatea reprezint) și ea un concept neconvenabil. Mulți au convingerea, așa cum a spus și antropologul M. G. Smith, c) ,,în cadrul unui sistem de state suverane, nici un stat nu este suveran”. Eroarea const) în identificarea suveranit)ții statelor cu capacitatea lor de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
s) obțin) tot ce doresc. Statele suverane pot s) fie presate din toate p)rțile, s) fie constrânse s) acționeze în moduri pe care ar dori s) le evite, putând cu greu face vreun lucru dup) cum și-ar dori. Suveranitatea statelor nu a presupus niciodat) c) ele ar fi imune la efectele acțiunii altor state. A fi suveran și a fi dependent nu sunt condiții contradictorii. Statele suverane au avut arareori o existent) liber) și lipsit) de constrângeri. Ce este
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
nu a presupus niciodat) c) ele ar fi imune la efectele acțiunii altor state. A fi suveran și a fi dependent nu sunt condiții contradictorii. Statele suverane au avut arareori o existent) liber) și lipsit) de constrângeri. Ce este atunci suveranitatea? A spune c) un stat este suveran înseamn) c) el decide pentru el însuși cum anume va face fâț) problemelor sale de ordin intern și extern, incluzând și opțiunea de a cere sau nu ajutor de la alții, si, procedând astfel
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Humanitas, 1998, p. 117. • „Românul“, 9, 10 februarie 1880, p. 125; idem, 12 februarie 1880, p. 133. Vizita lui Carol era apreciată în aceeași presă conservatoare ca una anticonstituțională, datorită discutării unor probleme ce erau considerate a avea tangență cu suveranitatea națională: succesiunea la tron, proclamarea Regatului și rezolvarea problemei Dunării în favoarea Austro-Ungariei21. Conservatorii considerau că prin acțiuni vizibile de apropiere de Germania și Austro-Ungaria, România putea deranja pe „Unii dintre vecinii noștri care nu se lasă intimidați de onorurile ce
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în Parlament în privința preponderenței Austriei pe Dunăre. În timp ce Vasile Boerescu și chiar I.C. Brătianu explicau parlamentarilor faptul că acceptând existența unei Comisii a Dunării, pe care ei o vedeau ca o delegație a Comisiei europene de la Galați, nu cedau din suveranitatea • O tentativă de influențare a opiniei publice venea din partea ambasadorului Hoyos care încerca să subvenționeze ziarul de limbă germană „Bukarester Zeitung“, din motive lesne de înțeles, după care inițiază un demers similar pe lângă directorul ziarului „România Liberă“, D.A. Laurian, în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]