2,412 matches
-
da foc conacelor și a prăda. Au venit și la dînsul: cucoane în sus, cucoane în jos, să ne dai moșia c-altfel e moarte și prăpăd... Atunci ce s-a gîndit: ia să fie el mai al dracului ca tâlharii. Și s-a tocmit și s-a înțeles cu ei că le dă de bunăvoie moșia cu tot ce se afla pe ea, s-o împartă între dânșii cum le poftește inima, obligîndu-se să despăgubească el pe proprietar, dacă ar
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ei I-au îngăduit să stea în conac până va trece revoluția. Peste două zile apoi a sosit armata și i-a săturat de pământ... Râdea cu mare mulțumire: ― Și iaca așa am scăpat cu fața curată, cucoane, de furia tîlharilor! Pe Grigore râsul arendașului îl enervă. Observă rece: ― Dacă noi nici dintr-o nenorocire ca asta nu învățăm nimic, atunci... Rogojinaru întrerupse supărat: ― Adică ce să învățăm, cucoane?... A-i ține mai bine în frâu ori a-i lăsa să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
bătrînii satului”. Marguerite Yourcenar, de pildă, „a înțeles admirabil balada balcanică a femeii zidite”. Eminescu sau Ispirescu, Ismail Kadare sau Ivo Andrić intră astfel în aceeași listă de „surse” cu variantele Mioriței culese de Fochi, povestea lui Cantemir despre teologia tîlharului pocăit, Vechiul Testament, culegerile lui Simion Florea Marian sau cele de balade populare românești etc. Căci o rînduială țărănească a lumii ne bîntuie pe toți, în fel și chip. Sau poate că doar noi ne închipuim astfel ?... Pe șerban Anghelescu nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
desfășurarea comerțul și schimbul necesar sacrificiilor și a provocat clasa conducătoare a preoților prin cuvinte grele (Mc 11,15-18): Nu este scris oare: «Casa mea se va numi casă de rugăciune pentru toate neamurile?» Dar voi ați făcut-o peștera tâlharilor” (Mc 11,17). Prima parte a acestui verset citează din Is 56,7, care face parte dintr-un oracol care înaintează cu privirea în timp spre ziua când toate popoarele, păgânii și iudeii ce locuiesc departe de țară, vor veni
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
1Reg 8,41-43). Acțiunea lui Isus și apelul retoric la oracolul lui Isaia sugerează că autoritățile templului au eșuat în îndeplinirea datoriei lor. Templul nu a devenit un loc al rugăciunii pentru toate neamurile. Dimpotrivă, a ajuns o „peșteră a tâlharilor”. În a doua parte a cuvintelor sale, Isus face aluzie la critica tăioasă a instituției templului din zilele sale (Ier 7,11), avertizând că Dumnezeu va distruge templul. Clasa conducătoare a preoților, scribii și bătrânii trebuie să se fi simțit
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
destinul omului imediat după moarte, ci mai degrabă la viața plăsmuită într-un mod nou, la un moment dat, dincolo de acea fază. Cea mai simplă cale de a înțelege acest lucru este să ne gândim la cuvintele lui Isus adresate tâlharului de pe cruce: „Astăzi vei fi cu mine în Paradis” (Lc 23,43). Luca însă ne precizează că Isus a înviat abia duminică. Prin urmare, „paradisul” se referă obligatoriu la un loc sau o stare de fericire deplină în așteptarea învierii
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
după moarte. Căutând în Noul Testament, vom găsi puține dovezi despre această idee. În această perioadă provizorie există pasaje care vorbesc despre „a merge pentru a fi cu Cristos” (de exemplu, Fil 1,23). Avem promisiunea pe care Isus o face tâlharului care a murit alături de el că vor fi împreună în paradis chiar în aceea zi (Lc 23,43); de asemenea, și celebra promisiunea despre „multe lăcașuri” pregătite în casa tatălui său (In 14,2). Dar, încă o dată, accentul nu se
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
că și pentru mine Cel Răstignit își va îndrepta o privire binevoitoare, și mă rog, mă rog cu insistență ca în acel ceas greu al suferinței, în ceasul final al vieții mele să-l aud șoptindu-mi încet, ca și tâlharului din dreapta crucii lui: ”Astăzi vei fi cu mine în paradis”. Nu merit aceste cuvinte, dar sper să le aud și toată această suferință, tot acest drum, vor avea un sfârșit fericit. Privind îndelung în fața mea, am ”revelația” căii de urmat
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
individ (indivizibil) la persoană (plurală). Apoi, puțin mai târziu (Au creux des apparences, 1990), dedicam un capitol alunecării de la identitate la identificările multiple. Cum se numește asta? Nu e banditism, nu. Mai degrabă o practică benignă, subtilizare comisă de un tâlhar din periferie. Un hoț de cartier. O impolitețe intelectuală, într-un fel. Dar uite, cum trebuie să fie ascuns acest lucru, ne luăm aerul de justițiari morali. Ai moralei academice, bineînțeles. Îmi mai aduc aminte câte ceva din orele de umanism
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
lungul istoriei. Acest lucru este încununat în mod admirabil prin modalitatea în care Isus a suferit jertfirea de sine, invocând iertarea Tatălui asupra celor care îl osândeau: „Tată, iartă-i căci nu știu ce fac!” (Lc 23,24). Promițându-i cu certitudine tâlharului din dreapta sa mântuirea (cf. Lc 23,43), Isus demonstrează bunătatea necondiționată a lui Dumnezeu, care dorește ca omul să aibă o relație cu el și în veșnicia fericită. Evanghelia după Sfântul Ioan se caracterizează prin faptul că este presărată cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
indicându-i o triplă finalitate: să ajungă să simtă oroare față de păcat, lucru care a fost și cauza morții lui Cristos, să înțeleagă cât de milostiv este Dumnezeu, chiar și din cuvintele pe care Cristos cel răstignit i le spune tâlharului din dreapta sa: „azi vei fi cu mine în paradis” (Lc 23,43), și să își alimenteze dorința de a trăi misterul crucii, chiar prin martiriul propriei vieți, sacrificându-se pentru a se împotrivi păcatului. 5) Dezlegarea și primirea iertării. Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ocupat Romagna și a constatat că fusese condusă de stăpâni incapabili, care mai curând îi jefuiseră pe supuși decât îi guvernaseră, și astfel le dăduseră motiv de dezbinare, iar nu de unire, încât provincia era bântuită de hoți și de tâlhari și în tot felul tulburată, socoti că, pentru a-i reda pacea și a o aduce sub ascultarea puterii suverane, era necesar să-i asigure o bună guvernare. De aceea, puse în fruntea ei pe domnul Remirro de Orco, om
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
veșnică." 29. Dar el, care vroia să se îndreptățească, a zis lui Isus: Și cine este aproapele meu?" 30. Isus a luat din nou cuvîntul, și a zis: "Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A căzut între niște tîlhari, care l-au dezbrăcat, l-au jefuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat, și l-au lăsat aproape mort. 31. Din întîmplare, se cobora pe același drum un preot, și, cînd a văzut pe omul acesta, a trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
dat hangiului, și i-a zis: "Ai grijă de el, și orice vei mai cheltui, îți voi da înapoi la întoarcere. 36. Care dintre acești trei ți se pare că a dat dovadă că este aproapele celui ce căzuse între tîlhari?" 37. "Cel ce și-a făcut milă cu el", a răspuns învățătorul Legii. "Du-te de fă și tu la fel", i-a zis Isus. 38. Pe cînd era pe drum, cu ucenicii Săi, Isus a intrat într-un sat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
în Templu, și a început să scoată afară pe cei ce vindeau și cumpărau în el. 46. Și le-a zis: "Este scris: "Casa Mea va fi o casă de rugăciune. Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tîlhari." 47. Isus învăța în toate zilele pe norod în Templu. Și preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrînii norodului căutau să-L omoare; 48. dar nu știau cum să facă, pentru că tot norodul Îi sorbea vorbele de pe buze. $20
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
Pînă aici!" Și S-a atins de urechea omului aceluia, și l-a vindecat. 52. Isus a zis apoi preoților celor mai de seamă, căpeteniilor străjerilor Templului și bătrînilor, care veniseră împotriva Lui: "Ați ieșit după Mine ca după un tîlhar, cu săbii și cu ciomege? 53. În toate zilele eram cu voi în Templu, și n-ați pus mîna pe Mine. Dar acesta este ceasul vostru și puterea întunericului." 54. După ce au pus mîna pe Isus, L-au dus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
băteau joc de El, se apropiau, Îi dădeau oțet, 37. și-I ziceau: Dacă ești Tu Împăratul Iudeilor, mîntuiește-Te pe Tine însuți!" 38. Deasupra Lui era scris cu slove grecești, latinești și evreiești: "Acesta este Împăratul Iudeilor." 39. Unul din tîlharii răstigniți Îl batjocorea, și zicea: "Nu ești Tu Hristosul? Mîntuiește-Te pe Tine însuți și mîntuiește-ne și pe noi!" 40. Dar celălalt l-a înfruntat, și i-a zis: "Nu te temi tu de Dumnezeu, tu, care ești sub aceeași osîndă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
prezentat-o lui Coleșiu, cu un gest teatral. ― Iubita mea! Moșneagul se uită atent la ea, făcîndu-i prețul ca un expert în materie. Cred că Mihaela reuși la acest examen cu bilă albă. De aceea mă bătu familiar pe umăr: ― Tâlharul, așa mândrețe de fată mai rar! Dacă aș fi dat, la vremea mea, de una la fel, tare mă tem că-mi punea popa pirostriile. Mihaela roși toată, până în vârful urechilor. ― Uite, Cosânzeana, ce sfioasă e! îți vine s-o
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
avea rolul de a menține, prin evaporarea apei, un minimum de umiditate. Veți zice, probabil, că și asceții au, uneori, nerușinate vise erotice. Dar, iertați-mă, de ce nu l-ați declarat pe Procust profesor de estetică? De ce-l socotiți un tâlhar sadic, un obsedat, care pândea trecătorii, între Megara și Atena, lugindu-i pe cei scunzi și scurtîndu-i pe cei înalți, cu ajutorul celor două paturi ale sale? Nu e el adeptul cel mai radical al "canonului grec", care le spunea sculptorilor ce
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ca italienii din Italia. Oriunde intri și dai peste doi italieni se cunoaște. Încăperea se umple de trăncăneala lor amețitoare. Sunt volubili, simpatici, și de unde să știu eu care e mafiot? Nici nu mă interesează. Mă declar mulțumit că hoții, tâlharii, criminalii nu îndrăznesc să-și facă "meseria" în cartierul italian. Se tem de mafia italiană mai tare decât de poliția din Boston. Aud că s-au întîmplat câteva spargeri și chiar un asasinat, cu vreo zece ani în urmă. Dar
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Cantacuzino voievod...m-am milostivit și am dat și am întărit sfânta mănăstire ce se cheamă Hlincea, ce iaste în Codru, lângă târgul Iașilor,...cu 15 poslușnici ce sântu împregiurul svintei mănăstiri, pentru că svânta mănăstire iaste aproape de Codru și, pentru tâlhari, fără de oameni nu pot călugării să lăcuiască...” „Cred că sfințiile lor au fost călcați de nelegiuiți de s au plâns lui vodă. Drept urmare, au fost miluiți cu poslușnici.” Da’ uite că s-au mai plâns și alții, dar nu lui vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
sfințite. Încep să citesc și găsesc: „Vasilie Ceaurul, cumpărând de la noi disetina (dare n.n) de stupi la ținutul Bacău... banii mierei, n-au vrut să ni-i dei; fiind vinitul nostru, ci cu aciie bani au adunat cătră sine tâlhari...De care nici noi păgubași n-am voit a fi, ci cu giudecata arhiereilor și a toată boierimea i am luat trei sate a lui, anume: Bociuleștii, la Neamț, și Hălăuceștii, la Suceavă, și Spinoasa la ținutul Hârlăului, și curțile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
lui dreaptă și încredințată slujbă ce-au slujit domniei mele și țării. Pentru căci și când au venit Franțu...asupra noastră la Iași, făcându-ne știre din Cârligătură, fiind fugit de cătani și tâmplându-să de au trecut la vinire acii tâlhari pe la satul dumisale, pe la Ruginoasa înștiințându-să și dumnealui dintr-o slugă... ne-au dat știre de vinirea acelor cătane, ca să ne păzim...” „Iaca de unde a aflat Mihai Racoviță vodă de venirea lui Ferentz spre Curtea domnească, că altfel nu știu cum și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu strășnicie. Atât timp cât fusese trecut la rubrica luxului necesar, totul mersese bine, dar la primul conflict Maxențiu se vedea constrâns. Cunoscu acum noi tragedii: avu gânduri de furt, proiecte absurde de a-și procura bani. Un Maxențiu imaginar, escroc și tâlhar, se zbătu cu cel nevolnic și cinstit. Sfârși prin a demasca doctorului Răut mizeriile lui de soț-eonsorte. Doctorul, prudent, socoti că, deoarece bolnavul nu poate pleca, ce] mai bun lucru e să dureze cât mai mult pe loc. Cercă deci
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
în țepi date în febră, pe grătare mai roșcate, să stea cu toți hoții-n zebră, trei decenii jumătate, ne-au promis dealuri de unt, de miere și văi cu lapte, dar s-au dovedit că sunt hoți de zi, tâlhari de noapte; sunt gunoaie sociale, active pe multe fronturi și în bănci universale cu misterioase conturi; au și vile și castele, în țară, în străinătate iahturi, parcuri suspendate, pentru ei și beizadele; au colecții de tablouri, de mașini, de arme
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]