1,599 matches
-
și împrumută tot timpul de la mama. 50 de lei, 100 de lei și nu dau niciodată înapoi. ― Soră-ta e de vină și bătrâna că le dă! Dacă ai fi deșteaptă, ai încerca să pui mâna pe pian și pe tacâmuri... Cu escrocii ăștia nu m-ar mira nimic... Melania Lupu rămase câteva minute scrutând atentă strada. Își umezi buzele plesnite. Se învîrti un timp prin cartier și intră într-o curte. Printre copaci se zărea o căsuță galbenă cu ferestrele
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de băcănie, au făcut focul cu chibrite sub ceaun, au pus totul pe o tavă pe care au așezat-o pe masa acoperită cu o mușama și au servit musaă firii în farfurii albe, poftindu-i să se înfrupte cu tacîmurile de toate zilele. Iar după chef, au luat toată murdăria pe făraș și, cînd s-a mai putut, au luat-o de la capăt. Și așa am trăit fericiți cu toții pînă la adînci bătrîneți ! „Fondul lexical românesc împrumutat de-a lungul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
moartă. Pe unii creatori timpul i-a stors așa de tare, că nu a mai rămas decât geniul din ei. Gloria e superlativul notorietății. Nimbul valorii intră în sarcina posteriorității. La masa unde se tranșează gloria, niciodată nu există un tacâm în plus. Marile genii fug de aplauze. V. Hugo, Napoleon dar și franțuzoaicele au cucerit Europa. Spiritual, popoarele trăiesc din respirația elitelor. Găsesc mai ușor drumul spre glorie îndeosebi cei frustrați de elogii. Geniile apar, din când în când, ca
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
et orbes. Reziduurile aruncate prin jurnale conving prin spontaneitate și adevăr, mai mult decât lucrările pretențios elaborate. Arta ar putea fi, cu siguranță, un elixir al condiției umane. Arta transformă mizeria cotidiană în libertate spirituală. Marii creatori de artă au tacâm la aceeași masă cu Dumnezeu. În artă e ca în sport. Te lupți cu alții, dar mai ales cu tine însuți. Principalul scop al artei rămâne încercarea de divinizare a femeii. Emanciparea omului contemporan nu se poate face în afara culturii
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
aruncată pe foc mic și, înainte de a trânti ușa, mi-a strigat peste umăr: "Las' că te dau pe mâna specialiștilor, viperă spurcată ce ești! O să spui și despre manifestele pe care le-ai supt de la mă-ta!..." Și pentru ca tacâmul surprizelor să fie complet, directorul mi-a întins un pahar cu apă. M-a luat ușor de mână, m-a ridicat de pe scaun și mi-a spus ca unui prieten: Cred că n-ar trebui să te amesteci prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mai mult de jumătate de secol într-o zonă de rai și nu conștientizase uluitoarea frumusețe care îl înconjura. Scăp de mizerie, de casa asta în care ploaia face ravagii. Bondocul vine cu notarul, cu martori, cu adălmașul și tot tacîmul. Se semnează, se bate palma și un camion înoată la deal. Vine să încarce ce vei lua în apartament. Nu vreau nimic. Bulendre păduchioase, ar murdări apartamentul! Apartamentul era mobilat, avea televizor, radio, mașină de spălat, frigider și tot tacîmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
tacîmul. Se semnează, se bate palma și un camion înoată la deal. Vine să încarce ce vei lua în apartament. Nu vreau nimic. Bulendre păduchioase, ar murdări apartamentul! Apartamentul era mobilat, avea televizor, radio, mașină de spălat, frigider și tot tacîmul. Hai să te duc acasă, spune bondocul. Ion se întoarce și scuipă: Ptiu, loc afurisit, blestemat să fii! Peste un an Ion vine prin coclaurile natale. Pe deal un castel domină locul. O șosea asfaltată, curent, livadă, gazon... Ion privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
spuneți dumneavoastră... Hai să mergem atunci departe de ochii lumii. Mașina s-a descurcat de minune pe un drum forestier și într-o cabană ardea un foc ca și desenat. Pe o masă erau trei farfurii înconjurate de pahare și tacîmuri. Mai vine cineva, șefu'? Surpriză. Într-adevăr, Dan Hurmuzache a avut o mare surpriză cînd o duduiță încălțată cu cizme lungi și genele îmbîrligate a intrat cu nonșalanță. Bună, iubi! L-a sărutat pe șef și apoi, în mod firesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
vechi caroserii auto, uși de frigidere și alte vestigii de civilizație modernă, că doar oameni sîntem și nu pisici. În această grădină de vară improvizată deci, unde nu există nici mese, nici scaune, necum fețe de masă colorate, farfurii sau tacîmuri, nuntașii se așază direct pe iarba apretată de cimentul uscat după ploaie sau pe pămîntul bătătorit, Își ia fiecare În brațe domnișoara de onoare Îmbrăcată În ținută de gală și cu vreo zece halbe de bere alături simte că nunta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
să sparg gheața. Micul dejun ar fi un bun început. În ciuda tuturor celor întâmplate, eram lihnit de foame. Frigiderul era bine aprovizionat cu toate cele necesare unui englez sadea. Am aprins grătarul, am găsit câteva farfurii, am descoperit sertarul cu tacâmuri din a treia încercare. Apoi m-a izbit ca un gol mic în stomac: Sufăr de-o afecțiune. De-o tulburare. Ce mai însemna și asta? Randle spusese că nu trebuia să port grija zilei de mâine și că aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
asupra unui lucru lăuntric, de zona aia moartă din minte unde sunt depozitate informațiile lui, dar atunci ai mei au crezut că am avut un fel de atac de apoplexie sau ceva de genul ăsta. Am fost pe la doctori, tot tacâmul. — Doctorii ce au spus? Au scăpat de mine, m-au trimis la un specialist. Numai că persoana la care m-au trimis s-a dovedit a nu fi specialistul cu pricina sau, cel puțin, când am ajuns eu acolo nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Ca să intre înăuntru mireasma ploii, am deschis larg ușa, geamurile fiind înțepenite în vopsea. Pe zbiceala de sub gard se apropiau doi inși. În smîntîna de pe șosea, clefăia cu cizme de cauciuc altul. În ploaie oamenii grăiau domol. Unul povestea cu tacîm o afacere personală: ... „Și m-am dus la do’n Zamfirescu și el m-a trimes la tovarășu’ derector. Da’ tovarășu’ derector mi-o zîs: „Du-te în școala nouă, vezi în fund pe colidor ușa vopsită. Intri pe ea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
cartofi și fasole. A doua serie de copii pălmuiți zbiară de se aude în toată casa. Tati e obosit și stă prost cu nervii. Pst, liniște, sau îi plesnește de tot izolația nervilor. Hans are o viziune cu porțelanuri strălucitoare, tacâmuri de argint și o moderație generală în cuvinte și gesturi. În ton și în atitudine, unde nu te încurci niciodată, fiindcă e preferabil să bagi mâna în gențile altora. Hans are un ideal, pentru că e încă în creștere. Adolescentul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
smulsă cu ani în urmă de un om fără suflet. Înăuntru sunt mere, o pușculiță în formă de porc, un ceas vechi cu o singură limbă, mai mulți ochelari (scoși din uz), un ghiveci de flori, diverse soluții de curățat, tacâmuri într‑un suport de plastic, o trusă de bărbierit, câteva articole de toaletă într‑o pungă colorată de plastic, o scrumieră, un portofel mic și gol, mai multe cărți ferfenițite, câteva hărți turistice, un castron de porțelan cu ațe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
a-l ști liber ? Iată, în numai câteva zile reușiseră s-o readucă la o stare aproape normală. Gata să-și amintească de regulile de bună purtare și de formulele de politețe. Cum se poartă o rochie, cum se aliniază tacâmurile și se servesc mâncărurile. Mesele au toropit-o. Mâncăruri fantastice, grețoase. Pregătite cu pricepere, aduse de la un mare restaurant. N-o înfometaseră în prealabil, cum se obișnuia, o antrenaseră gradat, în câteva zile. Să poată sta, apoi, liniștită în fața bucatelor
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
jefuiască și să prade cu priceperea ce ți-o dă experiența Îndelungată, dar, pe măsură ce treceau din colibă În colibă și nu găseau nici coșuri cu bulgări de aur, nici lăzi de smaralde și constatau că nici măcar cănile sau castroanele sau tacîmurile nu erau din aur sau din argint, ci fuseseră modelate În chip rudimentar din lut ars, le sporea mînia; simțeau că au fost amăgiți și Înșelați și Începură să spargă și să distrugă tot ce le ieșea În cale. Sentimentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
un greier ca apoi să-l execute, așa cum văzuseră ei la film. Terry Jones ajuns acum mare la trup, dar cu aceeași minte, a pus și el în scenă o judecată, cu complet de judecată, juriu, grefier, ce mai, tot tacâmul. Au judecat cu toată seriozitatea... o carte, au găsit-o vinovată de crimă (!), terorism (!!) și viol (!!!), au condamnat-o la moarte prin ardere pe rug și ... i-au dat foc. Da o carte, care pentru unii americani în special, este
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
aia - s-o fi însurând, în sfârșit, Sabin cu fata vreunui vameș bazat. Mă rog, cine se-aseamănă s-adună! Jenant era că urma să-mi fac praștie toate paralele pe care le aveam la mine, și asta ca să plătesc tacâmul la o nuntă unde nu fusesem oficial invitat. Cu nervii întinși, am intrat în baie să fac un duș. Sabina mi-a strigat prin ușă unde găsesc prosoape curate și șampon. Firele de apă care-mi izbeau craniul mă ajutau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
umblau pe noi. Cartierul general era însă în bucătărie. Sutele de gândaci foșgăiau în stoluri, hoarde, turme, iar când intram acolo, se retrăgeau într-un colț, lângă tavan, în jurul țevilor de apă. Dacă deschideam sertarele bufetului să caut farfurii sau tacâmuri, ei efectuau retrageri ordonate, sub formă de spirală ori de cactus. Impresia era de artă digitală. Nu cred că exagerez dacă afirm că Ceakra a fost o deschizătoare de drumuri în domeniul digital art. Și totuși, într-o seară, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
în loc să mergem cu hârbul ăla enervant, m-am gândit să mergem cu bicicletele. — Cu bicicletele? — Da. Graham a zis că poți s-o iei pe-a lui. Nu-i așa că-i un gest frumos? Graham, care se întorsese să ia tacâmurile, îmi azvârli un zâmbet mailițios. Foarte frumos, am spus. Într-adevăr, foarte frumos. Dar va fi vreme bună? E ciudat că pomenești de vreme, spuse Joan, pentru că s-au anunțat furtuni la sfârșitul zilei. Dar n-o să pățim nimic dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ăla! Doamne, ce m-a enervat induvidul! Ce naiba credea ea... Clătină din cap. Oricum, nu e decât o biată femeie fără minte. — Ai vorbit cu individul, deci? — L-am invitat la birou. I-am făcut cinste cu o masă. Tot tacâmul. Și cu ce m-am ales în schimb? Cu o groază de întrebări impertinente. Avea o idee fixă despre Westland, spuse Thomas. Voia să știe de ce fuseseră atât de entuziaști să susțină o ofertă americană când era pe masă una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de fiică pierdută a marchizului de Carabas, Cenușăreasă care n-ar fi recunoscut în ruptul capului că miezul nopții a bătut, că trăsura e un dovleac și rochia de bal o zdreanță, pierdu și puținul rămas de pe urma cățărătorului în cireș. Tacâmurile de alpaca se duseră odată cu ultima fată de gazdă, cu numeroasele ei verișoare și cu peștele lor cu tot. Bătrânei îi veni atunci înștiințarea de demolare. Și odată cu strada, cu pereții casei, cu gardul vopsit verde și cu grădinița de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
care să-l pot simți, spuse ea. Vreau o pisicuță care să-mi stea În poală și să toarcă atunci când o mângâi. — Mdaaa? făcu George din pat. — Și mai vreau să mănânc la o masă pe care să fie așezate tacâmurile mele de argint; și vreau lumânări. Mai vreau să fie primăvară și să mă pieptăn la oglindă și mai vreau o pisicuță și niște haine noi. — Of, mai taci și ia-ți ceva de citit, spuse George. El se apucase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Modificată În minciună și ipocrizie, domnule Pavel. Chiar de cei care o pun În practică, Puterea adică, pentru că oamenii transferă doctrinei toate scăderile, micimile, arivismul, orgoliul și refulările lor. Era În ziua a doua a anului următor. Doamna Pavel strîngea tacîmurile acelui prînz Întîrziat, ajutată de Marga Popescu, a cărei veselie stătea parcă să nege, ca un argument absurd, concluziile vorbirii dintre mine și stăpînul casei. - Atît aveți de spus, domnule judecător? mi se adresă deodată surprinzător Marga Popescu, brusc interesată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
murit. Fără să mai apuce să urmărească nivelului de trai concav al poporului din care tocmai renunțase să facă parte organică, citind ca de obicei În Anunț de la A la Z ce se mai vinde prin România: oglindă retrovizoare plastic, tacîmuri inox, cărucior invalid, celofan, chitară copil, șampon Germania, burlan, discuri Dan Spătaru, damigene, criptă Cernica, verighetă, dopuri de plută, zdrobitor, chiuvetă, ceai de ghimpe. Being There. În afara căruia n-am văzut nimic cît de cît notabil, de fapt ce am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]