21,512 matches
-
de la medic sau de la primărie pentru acest caz. Parcă-i el! șopti. Fii serioasă, mamă! Cum să fie el? De unde să fie el? El! El e! Dacă-ți spun! Nu se poate! O fi fugit! Se ascunde. Uite că se teme și de noi. Nu ne cunoaște. Nu ne-a recunoscut. Aiurezi, mamă. Cum o să fie el?! A fugit din lagăr. A! La Alexandru te gândești!? Cum să fugă?! Cum să facă atâta drum de-acolo până aici?! Imposibil. Ba da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ca să v-o aducă. Pe Astrid au gazat-o. Mi s-a arătat în vis și mi-a spus chiar ea, așa că, odată cu scrisoarea, sunt și eu fugit din lagăr. Hei! E Alexandru! hotărî, convinsă, bătrâna. Alexandre! strigă. Nu te teme. L-am visat as-noapte... și uite că visul... Dar de ce vine-așa, fato? Parcă-i împiedicat! Hai! Omule! Hai, odată! Cine-i fi, nu te teme! Nu-ți facem nici un rău. Nu, nu! șopti fugarul și se prăbuși în grâu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
eu fugit din lagăr. Hei! E Alexandru! hotărî, convinsă, bătrâna. Alexandre! strigă. Nu te teme. L-am visat as-noapte... și uite că visul... Dar de ce vine-așa, fato? Parcă-i împiedicat! Hai! Omule! Hai, odată! Cine-i fi, nu te teme! Nu-ți facem nici un rău. Nu, nu! șopti fugarul și se prăbuși în grâu. Apoi se ridică, și-n loc să-și continue drumul spre ele, se-ntoarse și-o luă, împleticit, înapoi. Ce face? Ce-i cu el? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
S-a speriat. Stai, omule! Alexandre! Ce-i cu tine! Mă mângâi cu gândul că nu s-a chinuit mult. dar dacă s-a chinuit? Dacă scriu scrisoarea asta și nu mai sunteți nici voi? Vine ca la moarte. Se teme! Uite, uite la el! Ajutor! Au! se auzi glasul lui, stins ca o șoaptă ieșită din fundul pământului. Căzu din nou. Se-ngropă-n grâu. Un dezertor! Să nu fie rănit! Ce ne facem, mamă? Înainte de-a o lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
nimic și nimeni, nimic și nimeni n-ar mai putea-o scoate din starea aceea deznădăjduită. Sta în soare, sub cerul gol, cu brațele căzute de-a lungul trupului, pândind agonia și dogoarea care-o învăluia de la picioare, și se temea ca de moarte să se miște, să nu înceapă a plânge. Ce faci, fată? se răsuci bătrâna, miloasă, spre ea. Dar unde să mă duc, mamă? La cine să mă duc? Cine vine? Fugi! Nu sta! Eu rămân lângă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
nu chiar acum. Să fugim și noi. E-o prostie. Șansele sunt egale peste tot. Nu te mai gândi la nimic. Ah! țipă ea, și-și astupă urechile, strângându-și capul între palme, îngrozită. Nu-i nici un motiv să te temi. Spui asta ca să mă umilești. Nu. De ce? Toate vor trece și-o să te simți minunat. Dă-mi, te rog, mâna. Ai mâini de pianistă. Trebuia, în loc să-l fi găsit pe bunul meu amic, să te fi făcut pianistă, ori dansatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și balconașe, cu drugi de fier și amorași de gips. Dumnezeule, ce-i cu liniștea asta? întrebă deodată Irina, și se opri locului. Parcă au murit cu toții. Nu mai e nimeni, spuse Miluță. Nu se poate! Ascultă și tu. Se tem și s-au ascuns! Ce-i azi? În câte avem azi? Ce importanță are? Poate că are! Sigur, e ziua ta. Astăzi ai ieșit din spital, șopti Irina. Pufnind în râs o luă la fugă și prinse a țopăi prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
credem că nu greșim afirmând că e prezent în însuși impulsul de a-l scrie și în intenționalitatea lui. În rezumat, putem afirma următoarele: 1. Nae Ionescu a cunoscut cartea lui Evelyn Underhill. 2. În prelegerile XV-XXII el tratează patru teme corespunzătoare capitolelor III-VII ale primei părți a cărții acesteia: mistică și psihologie, mistică și magie, mistică și teologie, mistică și simbolism. 3. Cele patru teme nu sunt abordate din perspectiva teologiei mistice și a fenomenologiei actului mistic precum la Underhill
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
naționale ale României precum și campionatele europene sau mondiale, găzduite de țara noastră pentru diferite sporturi (gimnastică, handbal, tenis ș.a.). 6. Congresele internaționale, simpozioanele și summit-urile atrag atât oficiali, cât și numeroase persoane de însoțire. Membrii delegațiilor străine urmăresc anumite teme însă programul include, frecvent, și vizitarea unor obiective turistice. Pe lângă oficiali, se adaugă jurnaliști, consilieri, personal de pază, aceștia aducând venituri importante pentru serviciile de cazare, masă, transport, comerț etc.. De exemplu: Congresul francofoniei - 2007, Summit-ul N.A.T.O. - 2008
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
când, în orice caz nu prea des și știam atunci că ceva nu e în regulă. Dar, cu curajul tinereții, nu le dădeam importanță și astfel treceam peste rele mai departe. Nu știam atunci ce știu acum: dacă nu te temi, dacă-ți învingi frica, învingi tot răul. Foarte important. Mai târziu am spus, dacă vă aduceți aminte din cartea Mariei, că nu cred că se poate lipi ceva de mine pentru că sunt credincioasă, dar nu știam atunci cum și cât
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
același, cum spuneai chiar tu. Poate sunt nebună, poate visez prea mult, dar altfel n-aș putea exista. Nu pot trăi fără tine! Ai încredere în mine, așa cum și eu am avut, pornind către tine. Altcineva, probabil, s-ar fi temut. Și ascultă-mă: orice ți s-ar părea imposibil poate deveni, oricând, o posibilitate. Doar că trebuie puțin timp, ca să cugetăm. Și să vrem. Iar într-o iubire ca a noastră, totul trebuie să fie frumos. Nicio pată, nimic urât
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
prin katharsis-ul unei emoții. Există un mecanism foarte intim de modelare reciprocă actor-spectator, cu atât mai evident în reprezentația ce oferă actorului și spectatorului roluri egale, interșanjabile, iar scenei i se oferă libertatea să dispară. Și să nu ne temem de prefăcătorie! Încă din antichitate aceasta a fost demascată pentru a i se exploata valoarea de adevăr. În condițiile în care teatrul are origine divină, ipocrizia rolurilor, a cuvintelor îl apropie pe actor de Dumnezeu... Observăm că întotdeauna este nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
unei îndoieli metodice, ci a unei contemplări estetice. Am demonstrat deja, pentru Emil Botta a trăi înseamnă a trăi estetic, a trăi în spectacol. Indecizia este mai puțin strivitoare decât Absența, dar parcă mai sfâșietoare. Cu toate acestea, poetul se teme că această trăire a îndoielii estetice este superficială. Se suspectează el însuși de cabotinism: Eu, învăluit în aura mediocrității ca într-o pelerină de oase, mi-am preparat "intrarea", strălucita-mi apariție de cabotin... (Aplauze) Dar sfârșește prin a-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
niște zgomote, niște hodorogeli, apoi se auzeau voci neînțelese. Zgomotele mai întâi se auzeau producându-se în podul casei, apoi după sobă, sub pat și apoi în toată casa. Mulți au spus că ei nu cred și nici nu se tem și au mers și ei de au stat fiecare cât a putut, dar cum se apropia miezul nopții, urgia lua proporții. După câteva săptămâni Zavastia a amuțit și făcea doar semne și arăta cu mâna către sobă încercând să explice
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cum este omul... de la un timp bărbatul ajuns atunci la maturitate, nu mai avea ochi decât pentru fata soției sale. Când fata Împlinise 16 ani, tatăl vitreg o ceruse să-i fie lui nevastă, după ce o batjocorise. Poate că se temea de pușcărie, sau o iubea cu disperarea vârstei, ce-i apucă pe unii câteodată. Asta numai ei o știu, că noi nu avem cum să știm. I-au reparat mamei fetei, o căsuță batrânească, Flora Stănescu - undeva mai În fundul curții
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
se ruga de el: Să nu mori, te rog să nu mori...uite te duc la mama, ea știe cum se repară oasele rupte, te rog să nu mori...am să fiu...am să fiu prietenul tău, să nu te temi de mine, eu nu-ți fac nici cel mai mic rău, să știi...apoi luase capul puilului, Îi desfăcuse ciocul și-i turnase puțină apă pe gât. Spre surprinderea copiluilui, puiul chiar a Înghițit apa iar el i-a mai
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Oooffff, că nu m au dat și pe mine la școala de meserii, să am și eu o calificare, găseam mai ușor de lucru. Așa...nu mă vrea nimeni decât la câmp la vremea culesului și la sapă. Ionuț se temea să nu calce pe urmele tatălui său. Avea acasă și două surori gemene de câte șase ani fiecare, ce se Întreceau parcă În a face răutați. Se lăudau În gura mare că după ce vor mai crește puțin, vor fugi ele
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
reprezentare. Din poem s-a născut o carte, m-a scos din iluzii deșarte; înhămate la caii mei ce refuzau galopul, lăsam în urmă potopul. Căutam o altă rostuire să mai rămân în amintire. Un glas striga: nu te mai teme! Prin zăbrelele privirii a orbit o stea, cu icoanele lacrimilor se îngemăna. În rest, ca la teatru: cu vulturi și râme-n iarbă, cu jocuri de săgeți și de cuvinte spuse de mire; cu salturi și voci amatoare de bătrâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
dată prin lege. De frică toți o acceptă, o și laudă cât de dreaptă este și ce serpentine coboară, pentru ca pedeapsa să fie scurtă și ușoară. Poate am obosit să mai zbor, să mai cânt frumusețea pământului, fără să mă tem că nu mai pot scrie, cu harul de la Dumnezeu dăruit și mie. Ce sentiment de culpă și duplicitate am avut toată vremea, cu nuferii desprinși din mine, fără proiecte, am însetat și am supraviețuit? cine mai știe. Pentru Viaceslav Vindecătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Shelley nu crede în fantome Profesoara de istorie a lui Shelley − care-i era și dirigintă − a organizat o excursie de o zi pe la mănăstiri. Barbie se temea întotdeauna că Shelley va intra în încurcătură, dar spera că, totuși, într-o bună zi, va fi și ea copil ascultător și responsabil. Drumul cu autocarul a fost plăcut, copiii erau veseli, cântau și sporovăiau. În sfârșit, au ajuns la
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3078]
-
lume a idealului, în realitate, să se sustragă ființării și fenomenalității ; tocmai de aceea, Manuela va evita să dobândească o cunoaștere adevărată despre semenii săi, preferând să viseze asupra lor. Iată însă că - deși trăiește sub seducția idealului - Manuela se teme totuși să nu rămână definitiv captivă în lumea închipuirilor sale, în irealitate, aceasta nevoie de reîntoarcere în real, de circularitate este simbolizată prin motivul oglinzii. Insistența cu care personajele se așează dinaintea oglinzii ei de toaletă, cu mânerul de os
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
marchiză, gătită ca un portret”. Chipul ei nu poate fi identificat, este o imagine plină de trufie, de vanitate, rece și lipsită de chemare. Asemeni statuetei așezată pe un piedestal cu mult mai înalt decât al celorlalte statuete, ea se teme de urâțenia lumii ce o înconjoară. Egoul eroinei este prea rafinat Ăîn orgoliul propriu) pentru societatea în care mai mult supraviețuiește decât trăiește. Ea alternează stările de blazare cu cele de exaltare, o apăsătoare labilitate sufletească o face într-o
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
sexuale, căci trupul se manifestă în paralel cu gândul și simultaneitatea lor le contopește într-o voluptate care are tot atâta farmec câtă durere. Pretextul musical este suficient eroinei pentru ca jocul instinctului feminin să asculte de chemarea de care se teme și de care ea se apără înainte de a i se supune. Primitivismul manifestărilor instinctive fac din acest personaj, destul de plat, o femeie ce ascunde comoara senzualității, căci ea avea mintea acoperită într-o plasă amețitoare și înconjurată de fumul des
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
dintr-un complex de inferioritate, de fapt, deschide porțile trăirii lăuntrice, a senzualității ce se împletește cu senzațiile inhibate până acum. Gelozia ei este de fapt spasmul vulcanului din care va erupe feminitatea ei desăvârșită, se vrea femeie cu toate că se teme de femeia din ea. Își reamintește plăcut declarația de dragoste a lui Vâlsan: “Am văzut numai...femeia!”, fecioara Manuela are conștiința femeii Manuela, pe care n-o alungă din imaginea sa. Acest sentiment de siguranță va mai diminua șarpele verde
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
se confrunte cu cele mai serioase probleme legate de reforma economică și pare incapabilă să pună capăt unei vieți politice formale și lipsite de transparență. Celor mai mulți români - care se străduiesc să se descurce din punct de vedere economic, care se tem de șomajul în creștere și sunt dezgustați de corupția evidentă și de ineficiența politicii democratice -, viitorul fericit pe care l-au sperat în decembrie 1989 le apare ca fiind încă departe. CAPITOLUL II Metode și strategii de predare - învățare a
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]