3,283 matches
-
defrînata Babilonului, " Misterul, Babilonul cel Mare" ("Mystery, Babylon the Great") (cf. Milton, 40, 17), biserica falsă a lumii acesteia (fundamentata în "Religia Naturii"), care îl pune pe cruce pe Hristos, fiind potrivnica lui Ierusalim, pe care o și azvîrlă în temnița (Vala, VIII, 402-405). Rahab este mamă Tirței, si cu această ea formează dualismul desfrînare-înfrînare: Tirța este puritana/pudica, simbolul înfrînării, cea care pune limite fizice trupului uman. Tirța cu Surorile ei întocmesc țesuturile trupului material: creează, limitînd, formă fizică, țes
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Luisa. Vestea sosește într-un moment nepotrivit deoarece la castel fusese invitată Ducesa de Ostheim, în speranța că cei doi tineri se vor îndrăgosti. Aria Tu puniscimi, O Signore - din actul ÎI, scena 1 Rezumat: Tatăl Luisei fusese aruncat în temnița și este în pericol să fie executat, deoarece Rodolfo și Luisa sunt îndrăgostiți unul de celălalt. Wurm îi spune Luisei că singurul mijloc de a-si scăpa tatăl este să accepte să scrie o scrisoare în care să declare că
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
așezat pe scaunul patriarhal. Dar rămânem pe gânduri atunci când un parcurs pozitiv și ascendent devine un prilej de interogare, un model de excelență și probitate spirituală este luat drept un handicap, iar Întâmplarea de a nu fi fost Încarcerat În temnițele comuniste e un motiv de regret de a te fi născut atunci când a fost să se Întâmple. În calitate de factor formativ, Biserica și spiritualitatea specifică se constituie Într-o instanță educativă de primă importanță. Religia a fost adusă În școală și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
printre altele, ficțiunea critică. SCRIERI: Invocații, București, 1968; Eres, București, 1970; Poemele părinților, București, 1976; De rerum Aryae, Delhi, 1982; Mantre, Delhi, 1982; Pancinci, Delhi, 1982; Parinior, Delhi, 1982; Sonet, Delhi, 1984; 50 doine lui Ilie Ilașcu, București, 1994; Haos, temniță și exil, București, 1995; Doină cu variațiuni, București, 1995; Sub clopot, București, 1997; Decasilab, București, 1999; Orientopoetica, București, 2000; Balada Calcuttei, București, 2000; Sonete thailandeze, București, 2000; Mamma Trinidad, București, 2001; La Gioia. Apokalipsa indiană VI, București, 2002. Traduceri: Gianni
ANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285345_a_286674]
-
în special prin datele arheologice, etnografice și folclorice. Autorul elaborează și Dicționarul geografic al Basarabiei (1904). Deși nu s-a considerat un scriitor, a lăsat o serie de confesiuni, multe mărturii autobiografice dezvăluind cel puțin un condei atent. Memorialistica din Temniță și exil (1894), Nihiliștii (1895), În exil (1896), reluată fragmentar în volumul În temnițele rusești (1923), evocă tinerețea agitată a unei generații, destinul nu o dată tragic al unor militanți. Înaintea lui C. Stere, A. se referă la atmosfera terifiantă din
ARBORE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285415_a_286744]
-
Basarabiei (1904). Deși nu s-a considerat un scriitor, a lăsat o serie de confesiuni, multe mărturii autobiografice dezvăluind cel puțin un condei atent. Memorialistica din Temniță și exil (1894), Nihiliștii (1895), În exil (1896), reluată fragmentar în volumul În temnițele rusești (1923), evocă tinerețea agitată a unei generații, destinul nu o dată tragic al unor militanți. Înaintea lui C. Stere, A. se referă la atmosfera terifiantă din Rusia țaristă, la infernul închisorilor, elogiind elanurile generoase, sacrificiul luptătorilor antițariști, majoritatea oameni cu
ARBORE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285415_a_286744]
-
sau Căutătorii de aur, Istoria unui român în America, Diamantul pierdut, Mercedes și Dolores ș.a.), prelucrările după Cervantes, Daniel Defoe, Alphonse Daudet, H. Chr. Andersen, basmele și legendele mitologice se adresau, la sfârșit de secol XIX, copiilor, vârstei lor. SCRIERI: Temniță și exil, Râmnicu Sărat, 1894; Nihiliștii, București, 1895; În exil, Craiova, 1896; În temniță, Craiova, 1897; Basarabia în secolul XIX, București, 1898; În temnițele rusești, București, [1923]; În pușcăria Petro-Pavlovsk, București, 1924; Opere alese, îngr. și pref. A. Kidel, Chișinău
ARBORE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285415_a_286744]
-
ș.a.), prelucrările după Cervantes, Daniel Defoe, Alphonse Daudet, H. Chr. Andersen, basmele și legendele mitologice se adresau, la sfârșit de secol XIX, copiilor, vârstei lor. SCRIERI: Temniță și exil, Râmnicu Sărat, 1894; Nihiliștii, București, 1895; În exil, Craiova, 1896; În temniță, Craiova, 1897; Basarabia în secolul XIX, București, 1898; În temnițele rusești, București, [1923]; În pușcăria Petro-Pavlovsk, București, 1924; Opere alese, îngr. și pref. A. Kidel, Chișinău, 1957. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, III, 361, 372-373; Paul Zarifopol, Zamfir Arbore, ALA, 1933
ARBORE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285415_a_286744]
-
Andersen, basmele și legendele mitologice se adresau, la sfârșit de secol XIX, copiilor, vârstei lor. SCRIERI: Temniță și exil, Râmnicu Sărat, 1894; Nihiliștii, București, 1895; În exil, Craiova, 1896; În temniță, Craiova, 1897; Basarabia în secolul XIX, București, 1898; În temnițele rusești, București, [1923]; În pușcăria Petro-Pavlovsk, București, 1924; Opere alese, îngr. și pref. A. Kidel, Chișinău, 1957. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, III, 361, 372-373; Paul Zarifopol, Zamfir Arbore, ALA, 1933, 644; Haneș, Scriitorii, 268-285; Dicț. lit. 1900, 46-47. G.D.
ARBORE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285415_a_286744]
-
Cazacu. Consemnările, ca și comentariile critice au în vedere mai ales revistele și cărțile exilului, dominate, în anii ’80, de tematica dezvăluirilor din memoriile despre închisorile comuniste (G. Ciorănescu, Piteștii. Apogeul torturii totale, Testamentul din morgă al unui supraviețuitor al temnițelor comuniste; Doru Novacovici, Despre închisorile și lagărele prin care am trecut; Cicerone Ionițoiu, Morminte fără cruce). În A. se publică, deopotrivă, și altfel de pagini memorialistice, între care și Rugați-vă pentru fratele Alexandru, memorial al anilor petrecuți în închisoare
APOZIŢIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285409_a_286738]
-
noroc sohan să nu ai -/ mânca-ți-ar corbii săul/ cum mi-ai stricat norocul;/ corbii bee-ți sângele/ cum mi-ai stricat fetia/ ș...ț Tu atâta să te duci,/ pân’ vei găsi plug de cuci:/ nouă ani, nouă temniți,/ nouăzeci de fiare reci,/ tu atâta să le porți -/ fiarele să-ți ruginească,/ picioarele-ți putrezească,/ să-ți rămână ciontul gol,/ să vezi cât mi-i de ușor/ mie fără drăgușor;/ să-ți rămână ciont uscat,/ să vezi cât mi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mie fără de bărbat./ Și de-acolo de-i ieși,/ să te-nsori de nouă ori/ și să-ți faci nouă feciori/ să-ți iei nouă nurori:/ cu noruța cea dintâi,/ da, să-ți faci o coconiță/ de dus apa la temniță./ Și de-acolo de-i ieși,/ Tu să-ți umbli a coldui/ și la mine de-a veni;/ dar și eu te-aș milui/ cu cojița cu cea arsă,/ ce rămâne seara-n masă,/ cu hâlbele de pe masă,/ să-ți
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
-și ocărască stăpânul, să se Îmbrace la fel ca mai marii săi, să stea la masă cu ei și nu i se adresa niciun cuvânt de dojană pentru purtări care, În orice alt moment, ar fi fost pedepsite cu biciuirea, temnița sau moartea (J.G. Fraser, 1980, vol. IV, p. 237). Carnavalurile Europei rurale (creștine, dar necontrolate integral de Biserică) instituiau o dezordine analoagă haosului primordial, funcționând ca dramatizări calendaristice ale confruntării dintre viață și moarte. Ele musteau de rituri magice care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sépare le verbe du reste de la phrase instaure un moment de suspense, afin de suggérer l'aspect duratif du verbe, aspect qui peut contribuer à accroître l'ineffable poétique. Épithète Să nu se simtă Dumnezeu în mine un rob în temnița încătușat. (Vreau să joc !) (Blaga, 2010 : 21) Pour que Die ne se sente plus en moi une esclave dans une prison enchaîné. (Je veux danser !) (Miclău, 1978 : 131) L'épithète de Blaga est, pour la plupart des fois, une " épithète
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
veux danser comme jamais n'ai dansé !/Que Dieu ne soit point/en moi/comme esclave en prison enchaîné. " (Texte source : " O, vreau să joc cum niciodată n-am jucat !/ Să nu se simtă Dumnezeu/în mine/un rob în temnița încătușat. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 21). 768 Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 181. C'est nous qui soulignons. Le problème de l'identité est à identifier, selon Basil Munteano, dans des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
După 1944 este epurat din presă, exclus din Societatea Scriitorilor Români și deferit justiției cu al doilea „lot de criminali de război”. Deși nu poate fi acuzat decât de „instigare la agresiune contra URSS”, este condamnat la douăzeci de ani temniță grea, executându-și pedeapsa într-o mină de plumb, la Poarta Albă și la Gherla. După eliberare, în 1956, își câștigă existența cu dificultate, ca salahor, geamgiu, vânzător de cărți ambulant ori dând meditații. Din 1962, gazeta „Glasul patriei”, destinată
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
Poporul” (1943) și director la „Presa” (1939). În 1941 se afla pe front, soldat și reporter de război. Pentru atitudinea sa de dreapta, în 1945 este exclus din presă. A fost arestat în 1954 și a făcut zece ani de temniță la Craiova, Jilava și Aiud. Eseist susținut de bogate lecturi în domeniul filosofiei și caracterizat prin agresivitate polemică, D. analizează în Decăderea dogmelor, din care a apărut doar primul volum, Cum au dizolvat evreii cultura europeană (1941), distrugerea armăturii spiritualității
DOBRIDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286802_a_288131]
-
condamnat la muncă silnică pe viață. Ascuns timp de trei ani în sate ardelenești, de foștii săi studenți, C. se predă în 1947, dar procesul său, început imediat, nu va fi dus la capăt. Fără vreo sentință judecătorească, rămâne în temnița din Aiud până în 1962. La eliberare, i se propune să publice la „Glasul patriei”, ceea ce poetul acceptă în speranța că își va putea retipări unele scrieri mai vechi și memoriile. Însă abia postum îi apar Poezii alese. 1914-1944 și Șoim
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
se propune să publice la „Glasul patriei”, ceea ce poetul acceptă în speranța că își va putea retipări unele scrieri mai vechi și memoriile. Însă abia postum îi apar Poezii alese. 1914-1944 și Șoim peste prăpastie, conținând „versuri inedite create în temnițele Aiudului” (1990), două volume de Memorii, intitulate Zile albe, zile negre (1991) și Pribeag în țara mea (1996), o nouă ediție a Nostalgiei paradisului (1994) ș.a. Potrivit mărturisirilor proprii, C. a ajuns la ideea de „tradiționalism și de ortodoxism, ca
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
al secolului al XX-lea. Nu la același nivel se situează versurile lui C. tipărite postum sub titlul Șoim peste prăpastie. Victorie a spiritului, ele poartă totuși amprenta condițiilor în care au fost create. Expresia directă a trăirilor atroce din temniță e cu totul rară (Cântec bolnav, Cântec de după gratii, O păsărică, Cântecul foamei), prevalând una indirectă, ce schițează tablouri angoasante (Desrădăcinat, Mustrările, Ghionoaea, Întuneric) ori, contrastant, de o luminozitate feerică (Hohot de lumină, Renaștere, Grigoresciană, Seceriș). Rareori însă imaginile nu
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
cu motive populare stilizate în atelierul propriu, având expoziții personale de tapiserie în 1934, 1935, 1947, 1970 și 1971, la București și Ankara. În 1950 a fost arestată în lotul Lucrețiu Pătrășcanu, ca „uneltitoare” împotriva regimului „democrat-popular”. Este eliberată din temniță în 1962. În închisoare „compune”, păstrând-o în memorie, o piesă de teatru în versuri, prezentată la Radio România Tineret abia peste patru decenii (Zâmbete în floare, 1992). Tot târziu îi apar câteva lucrări literare despre și pentru copii, cu
CONSTANTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]
-
dialog cu sine. C. concepe astfel, în celulă, fără creion și hârtie, păpuși și piese de teatru, ca niște alcătuiri ale spiritului ce îi țin tovărășie și o ajută să existe clipă de clipă. Aceasta este „evadarea tăcută” dintre zidurile temniței, evaziunea în vis și artă ce o salvează, absolvind-o de moartea spirituală de-a lungul a doisprezece ani de detenție specială. Această îndelungată recluziune, un tunel ce părea fără sfârșit, o noapte continuă, i-a năruit fie și intermitent
CONSTANTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]
-
dincolo”, prin firescul grațios al cotidianului, înnobilează „jucăriile”. Icoane de lemn și Poarta neagră mărturisesc „dramatica unei întinări” (Eugen Ionescu). Și în prima - subintitulată jurnal, cartea cuprinde schițe, pamflete și meditații ieșite din experiența călugăriei -, și în a doua - cartea temniței -, realitatea socială e doar punctul de plecare, nu scopul: ea hrănește tabloul de coșmar și determină simbolica anihilării individului într-un spațiu al captivității fără ieșire. Cutremurul sufletului încercat de prăpastia dintre aspirația la viața „îngerească” și josnicia mediului monahal
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
și 1954, cu unele intervale de libertate, trece prin lagărele și închisorile comuniste din Târgu Jiu, Brașov, Peninsulă, Poarta Albă, Capul Midia, după care are domiciliu forțat în Bărăgan. În 1954 este condamnat de Tribunalul Militar București la zece ani temniță grea, sub acuzația de a fi fost „filosof extremist”, promotor al mișcărilor „de tip naționalist”. Cercetarea civilizației tradiționale sătești însemna pentru acuzatorii săi „negare a importanței mișcării muncitorești”. În 1984, va fi din nou anchetat și bătut crunt de către Securitate
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
Chipul tău e frumos, o, femeie... Tu ești frumoasă, femeie. Dă-te // cu trup și cu suflet și bărbatul tău va fi scăpat. O, mai bine moartea decât rușinea... Și totuși mai bine rușine, mai bine amărăciune... decât el în temniță... el, el? Sufletul meu... lumina mea apusă... Un trup făr' de voință - eu m-am dat... Celui mai mare din boierii de sfat... care-n noaptea când petrecea cu mine trimise un ucigaș ca să zugrume pe bărbatu-meu... Când petreceam
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]