5,710 matches
-
acțiunilor, monitorizarea acestora, atenție acordată abordării anticipative, controlul situațiilor. 2.3.1. Tipologia reacțiilor Din multitudinea de reacții ale statelor-națiune și organizațiilor internaționale la procesul globalizării economiei se pot desprinde o serie de regularități, care au fost organizate într-o tipologie. Reacții de asimilare a efectelor globalizării și de integrare a economiei globalizate prin liberalizarea, stimularea investițiilor străine directe; participare la formarea unor entități internaționale (ideal, sub auspiciile ONU) pentru controlul unor fenomene conexe globalizării economiei ca: protecția mediului, conservarea și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
conexiuni cu economia reală (spălare de bani, de pildă) sau nu ar cultiva complicitatea unor autorități naționale. Viciile omenești (pentru droguri), sărăcia, corupția autorităților, dezordinea internă a unor țări etc. sunt factori favorizanți ai economiei negre. Reacții la liberalizarea piețelor. Tipologia reacțiilor sau a răspunsurilor unor țări la efectele procesului de globalizare, înainte sau după ce acestea s-au produs, este diferită în funcție de locul unei țări în spațiul economic globalizat. Iată câteva exemple: apariția și multiplicarea barierelor netarifare în scopul protecției comerțului
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
sociale și politologia, cultura organizațiilor și managementul, medicina și anatomia, filosofia și etica, dreptul și economia etc. Având în vedere complexitatea problemelor sociale și a impactului lor asupra bunăstării persoanelor/grupurilor/comunităților, asistența socială implică cu necesitate precizări teoretice privind tipologia riscurilor, precum și modele de soluționare a lor într-un anume context sociocultural în continuă dinamică și schimbare. Prin managementul de caz sunt stimulate activități sociale în echipă interdisciplinară pentru soluționarea cazurilor, metode de prevenire a excluziunii sociale prin servicii specializate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
ambalaje. Isaac Sheps (2003, p. 21) este de părere că „personalitatea ambalajului, în mod special pe segmentul berii premium, se explică prin faptul că ambalajul este parte din produs”. Pe segmentul berii la sticlă, orientarea către un anumit standard în funcție de tipologia consumatorului a început în 1998, când Ursus CBR a introdus în premieră pe piață standardul de sticlă NRW (denumire stabilită după abrevierea regiunii Renania de Nord-Westfalia, Germania). NRW este în prezent ambalajul tipic pentru berea din segmentul mainstream (Bergenbier, Ciuc
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
apar ca fiind legitime atunci când se pune problema violenței televizate. Științele comunicării au încercat să structureze toate aceste întrebări în două direcții de cercetare: pe de-o parte sunt studiile privind conținutul de violență al programelor televizate - cercetarea frecvenței, duratei, tipologiei și contextualizarea scenelor de violență -, iar pe de altă parte sunt studiile privind receptarea și percepția acestor scene în rândul publicului - studiile privind consumul mass-media, studierea efectelor violenței televizuale, atât la nivel individual, cât și la nivelul societății, pe termen
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
privind „Reprezentările televizuale ale violenței” s-au analizat modul de prezentare și de reprezentare a violenței în media electronică românească, urmărindu-se atât măsurarea acesteia (prin indicatorii duratei și ai frecvenței) cât și tipologizarea și contextualizarea ei. Ca o primă tipologie folosită în cadrul acestor studii, se poate vorbi de violența reală (cea din știri, reportaje, anchete, talk-show-uri etc.) și violența ficțională (cea din filme artistice, seriale, telenovele, sitcom-uri și, în general, toate acele emisiuni de divertisment care aveau la baza realizării
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
exemple ale ideii de metodologie de tip R, interesul central constituindu-l evoluția variabilelor. În metodologia Q se produce o inversare, cercetătorii fiind interesați de subiecți și mai puțin de variabile. Pe baza unui asemenea demers se pot obține diverse tipologii umane, fiind, de altfel, strategia de cercetare preferată pentru astfel de situații. Întregul proces de analiză a datelor este similar cu cel din metodologia obișnuită R. Diferența constă în modul de introducere a datelor în calculator. Dacă în stil clasic
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
trecute rezultatele unui subiect, în metodologia de tip Q, baza de date conține se inversează. Pe fiecare coloană sunt specificate rezultatele unui subiect, fiecare linie reprezentând o anumită variabilă (McKeown și Thomas, 1988). În urma unei analize Q se pot obține tipologii de oameni pe baza grupării acestora în categorii în funcție de similaritatea opiniilor exprimate. Tabelul 3. Modalitate de introducere a datelor în metodologia de tip Q EMBED Visio.Drawing.6 Din tabelul de mai sus se pot distinge diferențele de abordare între
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sunt apoi utilizate pentru a elabora fișa postului sau descrierea postului - care prezintă sarcinile pe care le implică postu, respectiv obligațiile, responsabilitățile sale, cât și condițiile de lucru - și profilul candidatului - care se referă la „cerințele umane” ale postului, la tipologia celui mai potrivit candidat pentru a ocupa postul respectiv, în termeni de aptitudini, educație, trăsături de personalitate etc. Când vorbim despre analiza muncii, este nevoie să cunoaștem terminologia aferentă acestui concept (figura 3.1.1.). Astfel, analiza muncii cuprinde mai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
2.): SHAPE \* MERGEFORMAT Recrutarea și selecția. Analiza muncii furnizează informații despre ceea ce presupune postul și despre caracteristicile individuale necesare angajatului pentru a realiza respectivele activități. Informațiile referitoare la fișa postului și la profilul candidatului sunt utilizate în luarea deciziilor cu privire la tipologia persoanelor ce vor fi angajate. Figura 3.2.2. Utilizări ale informației furnizate de analiza muncii (Dessler, 1997) Evaluarea performanțelor. Prin procesul de evaluare a performanțelor sunt comparate performanțele reale ale angajaților cu standardele de performanță cerute de post. Prin
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
citat de K. E. Weick în The Management of Organizational Change Among Loosely Coupled Elements, 1981 și preluat de Peters și Waterman în 1982, tradus și prezentat de M. Vlăsceanu în 1999 ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE: Care e principalul avantaj al tipologiei sugerată de Scott? Herry Braverman consideră că managementul științific a lui Taylor este metoda clasică și inevitabilă de a controla munca în întreprinderile capitaliste în dezvoltare. Explicați de ce sau contrargumentați. Formulați puncte de vedere critice la adresa teoriilor care analizează organizațiile
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
le aparțină - grupuri de referință, grupuri cu care individul se identifică și care servesc evaluărilor parcurse în cadrul procesului de comparare socială (Robbins, 1998). Mai mult decât atât, reajustarea conduitei pentru a corespunde exigențelor grupului nu presupune întotdeauna internalizarea normei. Aplicarea tipologiei elaborate de Kelman (1958 apud Gilbert și colab., 1998) pentru a explica fenomenul influenței sociale permite definirea a trei tipuri de comportamente de conformare în grupul de lucru: complianța, identificarea și internalizarea. Complianța descrie cel mai simplu mod de manifestare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
direcți, eficienți. Nevoii de putere a unei persoane îi corespund o serie de resurse care-i asigură potențialul de satisfacere. Aceste resurse aparțin liderului, dar sunt valorificate în contextul particularităților relației sale cu subordonații, prin răspunsul comportamental al acestora. Aplicând tipologia puterii propusă în 1969 de French și Raven, Gordon (1987) inventariază trei surse ale puterii: Puterea poziției - conferită de poziția sau funcția deținută de persoană în cadrul organizației. Autoritatea funcției oficiale ocupate într-un departament asigură legitimitatea acțiunilor de influență a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nu știu”/„non-răspunsuri” Interesele pentru diferitele domenii ale politicului sunt puternic legate între ele, în sensul că cei interesați de un anumit domeniu tind să fie interesați și de celelalte. Acest fapt ne oferă posibilitatea reducerii datelor sub forma unei tipologii care să ne ofere o imagine sintetică în ceea ce privește interesul declarat pentru politică. Tipurile rezultate și ponderea lor aproximativă în totalul populației din mediul urban este următoarea: foarte interesați (6%), interesați (28%), puțin interesați (34%), foarte puțin interesați (21%), deloc interesați
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de convenționalitate (convenționale versus neconvenționale), gradul de violență fizică asociat (violențe versus non-violențe), legalitate (legale versus ilegale), frecvență (ridicată versus scăzută), eficiență (ridicată versus scăzută), costuri (ridicate versus scăzute), numărul participanților (individual versus colectiv), tipul interesului (personal versus colectiv). Adesea, tipologiile formelor de participare politică uzează de criteriile de convenționalitate și violență, tipurile de participare politică rezultate fiind următoarele: vot, activitate în campanie (voluntariat, convingerea altora să voteze, întâlniri electorale, donații), calitatea de membru al unui partid, activitate în comunitate și
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
clădiri/fabrici (6% față de 16%) (WVS și EVS, 1999/2000). Pe de altă parte însă, potențialul de participare la demonstrații legale este practic același (56% față de 54%). Combinarea răspunsurilor populației cu trimitere la toate formele de protest permite construirea unei tipologii a disponibilității pentru această manifestare. În urma unei analize „cluster” au rezultat trei tipuri clar definite. Primul tip, cel al antiprotestatarilor absoluți cu o pondere de 43% din total populației, reunește persoanele care declară că nu ar protesta sub nici o formă
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
fabrici 0,4 98,5 1 100 Blocarea străzilor 1 98 1 100 Greva foamei 0,5 98,3 1 100 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Combinarea răspunsurilor populației cu trimitere la toate formele de protest permite construirea unei tipologii a protestului efectiv ( REF Ref508775816 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 19). În urma unei analize „cluster” au rezultat din nou trei tipuri clar definite. Primul tip, cel al antiprotestatarilor efectivi cu o pondere de 87% din total populație, reunește persoanele care declară că
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
se simt apropiați de acesta). Fiecare dintre aceste informații ne spune ceva specific despre un partid, dar și despre spațiul opțiunilor politice determinat de toate partidele. Pe baza acestor indicatori (fiecare separat sau combinații ale acestora) pot fi construite diferite tipologii de alegători. Realizarea unei astfel de tipologii și explicarea apartenenței alegătorilor la un anumit tip constituie obiectivele acestui subcapitol. Faptul că încrederea românilor în partide și oameni politici, în general, este extrem de scăzută nu mai surprinde pe nimeni. Oamenii politici
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
aceste informații ne spune ceva specific despre un partid, dar și despre spațiul opțiunilor politice determinat de toate partidele. Pe baza acestor indicatori (fiecare separat sau combinații ale acestora) pot fi construite diferite tipologii de alegători. Realizarea unei astfel de tipologii și explicarea apartenenței alegătorilor la un anumit tip constituie obiectivele acestui subcapitol. Faptul că încrederea românilor în partide și oameni politici, în general, este extrem de scăzută nu mai surprinde pe nimeni. Oamenii politici și partidele pierd competiția încrederii populației indiferent
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
pragmatici. Câmpul actual al alegătorilor din mediul urban descris anterior poate fi ilustrat grafic astfel: Figura SEQ Figura \* ARABIC 10. Spațiul alegătorilor din România Urbană Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Câteva concluzii Pe parcursul acestui capitol am urmărit construirea unor tipologii de alegători, respectiv de votanți și modalități de a le relaționa, în încercarea de a răspunde la câteva întrebări importante în ceea ce privește spațiul opțiunilor politice din România urbană: „cine sunt non-votanții sistematici?”, „cine sunt votanții partizani respectiv pragmatici?”, „care sunt caracteristicile
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
10%), cu încredere scăzută (25%) și cu încredere ridicată cel puțin într-un partid (58%). După stabilitatea opțiunii de vot distingem tot patru categorii: „afoni” sau ignoranți (14%), non-votanți sistematici (8%), votanți „pragmatici” (47%) și votanți „partizani” (31%). Cele două tipologii sunt puternic legate, votanții pragmatici tinzând să aibă nivele de încredere mai degrabă scăzută, cei partizani ridicată, non-votanții să nu aibă încredere, iar ignoranții să nu poată aprecia nivelul de încredere. Prin combinarea tipologiilor, rezultă trei tipuri mari de alegători
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și votanți „partizani” (31%). Cele două tipologii sunt puternic legate, votanții pragmatici tinzând să aibă nivele de încredere mai degrabă scăzută, cei partizani ridicată, non-votanții să nu aibă încredere, iar ignoranții să nu poată aprecia nivelul de încredere. Prin combinarea tipologiilor, rezultă trei tipuri mari de alegători: „pragmatic cu încredere mare” (27%), „partizan cu încredere mare” (24%) și „pragmatic cu încredere scăzută” (14%), categorii din care se recrutează și cea mai mare parte a votanților cu ocazia diferitelor alegeri. Apartenența la
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
35 55 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă, iar o valoare subunitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0.05). Modalitatea de construire a tipologiilor și indicilor „România Urbană” FSD (septembrie 2005) Participarea politică variabilele p1-5 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că a realizat respectiva acțiune și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
este extrem de sensibil la orice intervenție externă. Labilitatea relației, netransformată într-una coerentă, funcțională și stabilă, poate genera dezechilibre sau chiar scurtcircuitări, unele dintre ele, cu efecte negative ireversibile. Încercăm să sistematizăm mai jos, un tablou comparativ (Tabelul 1) dintre tipologia specifică a trei nivele de abordare a activităților de natură pedagogică : domeniul cercetării pedagogice, comparativ cu cel al cercetării pedagogice a activităților motrice, specific școlare (acestea din urmă, structurate la nivelul educației fizice și respectiv, sportului de performanță). Așa cum am
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
extrem de scurtă, mărește considerabil dificultatea luării deciziei cu efectele cele mai eficiente. Mecanismele de comunicare dintre antrenor și sportiv sunt extrem de complexe. Asistăm la o poziționare paradoxală a mesajelor transmise între cei doi. Situația paradoxală derivă din dubla conotație a tipologiei mesajului transmis. Astfel, discutăm aici de încercarea de verbalizare a mesajelor non-verbale transmise de antrenor, mai precis, decodificarea și apoi, recodificarea mesajelor gestuale, cu scopul transmiterii unei informații explicite, chiar dacă sursa ei este un gest anume. Pe de altă parte
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]