1,870 matches
-
nu înseamnă că el nu știe încotro se îndreaptă și că nu avansează cu o voință inflexibilă. Primele obstacole constau în opoziția nobiliară.Marii nobili și oamenii de mai mică noblețe care îi înconjoară văd foarte repede în Richelieu un tiran care amenință "libertățile tradiționale" ale regatului și rolul necesar pe care nobilii trebuie să-l joace pe lîngă rege. Este deci firesc să cauți să-l elimini. În majoritatea comploturilor urzite în acest scop, Gaston d'Orléans, frate al regelui
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
261). Informarea cetățenilor devine o preocupare majoră și cluburi și societăți populare devin locurile de lectură a unei prese care vrea să îndrume masele. Visul unei instrucții publice care i-ar învăța pe oameni dragostea de patrie și ura împotriva tiranilor animă planurile de reformă. O politică a limbii se afirmă; ea vede în limba franceză limba națiunii și în dialect pe cea a obscurantismului, ba chiar a trădării (document 2, p.262). La Paris, în sfîrșit, un om nou, acel
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
renunțe la iluziile lor. Franța nu este Prințesa adormită pe care geniul Eliberării va veni să o trezească ușor. Franța este o prizonieră torturată, care, sub lovituri, în temnița sa, a măsurat, odată pentru totdeauna, cauzele nenorocirilor sale și infamia tiranilor săi. Franța eliberată nu va voi nici să reia drumul prăpăstiei, nici să rămînă pe cel al sclaviei. Franța a ales dinainte un drum nou. Dacă ea înțelege pe viitor să fie liberă, să nu cunoască decît suveranitatea ce se
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a înșelat Foarte rău s-a necăjit, Oaste mare a pornit, Și-n Vitleem a intrat, Mulți coconi mici a tăiat. Pân' la paistrezece mii, Tot prunci mărunței, copii De doi ani și mai jos Ca să taie pe Cristos. O, tiranul crud Irod! Muri-n blestem de norod, Nefiind el bucuros De nașterea lui Cristos. Trei crai de la răsărit Trei crai de la răsărit Tot după stele-au pornit Tot cântând și colindând Și pe Isus căutând. L-au căutat și aflat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
este foarte exigent. Pentru el soția și copii sunt ființe slabe care trebuiesc conduse și protejate. Copii sunt în general timizi și inhibați, dar pot fi dominatori asemeni tatălui, caz în care pot apărea rupturi brutale în relația tată-fiu. * Tatăl tiran, are o personalitate ștearsă motiv pentru care abordează o autoritate în salturi. Copilul este realmente debusolat reacționând la atitudinea tatălui prin stări de inhibiție, frică, instabilitate creând dezechilibre, accentuate în momentul realizării mediocrității tatălui. * Tatăl demisionar, este cel ce nu
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a înșelat Foarte rău s-a necăjit, Oaste mare a pornit, Și-n Vitleem a intrat, Mulți coconi mici a tăiat. Pân' la paistrezece mii, Tot prunci mărunței, copii De doi ani și mai jos Ca să taie pe Cristos. O, tiranul crud Irod! Muri-n blestem de norod, Nefiind el bucuros De nașterea lui Cristos. Trei crai de la răsărit Trei crai de la răsărit Tot după stele-au pornit Tot cântând și colindând Și pe Isus căutând. L-au căutat și aflat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
aprilie 1940, zece dispuneau de domiciliu stabil în afara Transilvaniei. Vice-prefectul Szmolenszky László era din comuna Kiszombor, iar înainte lucrase în Szolnok. Șefului său l-a calificat drept "un funcționar superior deosebit de bine pregătit, cu o mare experiență practică, dar prea tiran cu cei de sub el; era mult prea nervos și nerăbdător cu angajații. M-a preocupat de multe ori gândul să-i cer înlocuirea, apoi am renunțat, căci nu aveam nicio asigurare că urmașul său nu va avea și mai multe
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
barbar țiind multe feluri de fiare ascuțite, săbii, seceri, topoare cu două ascuțitori, tesle, seceri și alte multe prea înfricoșate unelte, cu care le dă la toți multe feluri de morți după păcatele lor, și văzînd smeritul meu suflet pre tiranul acela m-a cuprins toată frica și groaza nesuferită. Atuncea i-au zis tinerii aceia: ce stai? dezleagă legăturile trupului. Dar să nu-i dai atîta durere pentru că nu are multe și grele păcate. Și apropiindu-se ea de mine
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
țărănimea. "Sîntem țărani, striga el mereu, curată socoteală, și țărănește ar fi trebuit să gospodărim". Nu ne trebuie, deci, stat constituțional cu libertate, egalitate, fraternitate și suveranitate, deoarece "libertatea e libertate de a exploata, egalitatea e egalitatea de a deveni tiran, fraternitatea e un moft ilustrat prin ghilotină" și, mai ales, pentru că "țăranul oricît său la rărunchi ar avea, bani n-are și statul modern are nevoie de bani"... Să nu facem, așadar, un stat modern, ci să ne întoarcem la
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
totdeauna la pîndă, și fricoasă de a fi păcălită. Ca toți cei tiranisiți și înșelați, ea bănuiește în acele activități care se afirmă ca inutile ori ca caraghioasă născocire de stăpîn trîndav, ori cine știe ce teatrală înșelătorie pusă la cale de tiran. Naivitate și inocență poate avea obijnuita jumătate a speciei noastre doar numai în credința ei că are dreptate să lupte fără preget și cu orice preț. Încolo, un practicism absolut o stăpînește. De aceea este și are să fie un subiect
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fi fost, oricum, o simplă emanație a lor. În privința prezenței sau absenței unui lider militar proeminent față de corpul de ofițeri, se poate vorbi de "autocrație" sau de "tiranie militară". O caracteristică importantă a acestui tip de regim este că, atunci când "tiranul" ajunge să domine complet armata și să guverneze în manieră total subiectivă, tirania militară devine un regim personal de tipul celui tratat mai sus. Câteva din aceste regimuri au fost etichetate ca "cleptocrație" [Permutter, 1981: 41], pentru a indica amestecul
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
des?v�r-?it? expresie �n �nveli?ul cvasi-integral de vitralii de la Sainte-Chapelle din Paris (1243-1248), pe care arhitectul � probabil P. de Montreuil � pentru a evita arcele butante, o �ncinge cu arm?turi metalice ?i o �nt?re?te cu tiran?i transversali ascun?i sub acoperi?uri. �nt?riturile metalice devin indispensabile �n aceast? faz? a goticului, preocupat? f?r? �ncetare de reducerea structurilor concepute ?i percepute că un sistem dinamic determinat de for?ele ?i presiunile pe care le
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
aș pleca! (Subînțeles: ce bine, ce fericit aș fi!) Și iată că o cauzala introdusă cu "căci" poate încă o dată deveni independentă slujindu-se și de această poziție a optativului: "Căci nu am eu drept în lume să judec pe tirani!" care presupune: "Mă simt foarte trist pentru că etc. etc." și este tot una cu "De-aș avea eu drept în lume etc. etc.". Este o întorsătură stilistica foarte obișnuită în limba poporului și în poezia lui. Căci nu am eu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
între aceste două forme este o deosebire radicală pentru că fiecare izvoraște dintr-o stare sufletească. Cea dintâi, după cum ne arata perisintaxa ei, izvoraște dintr-o stare de ciuda și tristețe: "Căci nu am eu drept în lume ca să judec pe tirani!"; cea de a doua dintr-o dorința stăpânita: "De-aș avea eu drept în lume să judec pe tirani!"; ceea ce însemnează că în primă exprimăm mai multă mișcare sufletească decât în a doua în care exprimăm un calm contemplativ" (Dragomirescu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
arata perisintaxa ei, izvoraște dintr-o stare de ciuda și tristețe: "Căci nu am eu drept în lume ca să judec pe tirani!"; cea de a doua dintr-o dorința stăpânita: "De-aș avea eu drept în lume să judec pe tirani!"; ceea ce însemnează că în primă exprimăm mai multă mișcare sufletească decât în a doua în care exprimăm un calm contemplativ" (Dragomirescu, 1939, pp. 41-42). După cum se vede, Dragomirescu leagă toate aceste observații de domeniul stilisticii, de vreme ce, în perioada în care
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
anul l era noastră. Evangheliștii Matei și Luca spun că Iisus s-a născut în timpul domniei lui Irod și de aici povestea uciderii pruncilor, dar după cum a stabilit călugărul scit/get, Mîntuitorul s-a născut la 4 ani după moartea tiranului iudeu și nu în timpul domniei lui. Iar Ioan ne transmite o informație și mai aiuritoare, Iisus avea o vîrstă care se apropia de cincizeci de ani cînd iudeii l-au condamnat să-l trimită la cele veșnice. Călugărul scit nu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
astfel dovada suveranității sale, iar prin puci să o limiteze sau să o exercite direct"44. Deși aflat la discreția monarhului, poporul are totuși o garanție în legea naturală pe care regele trebuie să o respecte: "orice rege, chiar și tiranii și cuceritorii, trebuie să respecte necondiționat bunurile, libertățile și viețile tuturor supușilor, nu datorită vreunei legi civile a țării, ci datorită legii naturale a tatălui care-l obligă să ratifice actele strămoșilor și predecesorilor săi în lucrurile necesare binelui public
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
1603 și 1609 ale lui Iacob I70: "Regele se leagă el însuși printr-un dublu jurământ să asculte de legile fundamentale ale regatului său"71, "un rege cârmuind într-un regat stabil încetează a mai fi rege, degenerând într-un tiran, de îndată ce încetează să conducă după legile acestuia"72. Putem identifica aici o definiție negativă a arbitrarului, căci legea, având o structură rațională, se situează la polul opus pasiunilor și capriciilor care dau naștere arbitrarului. Fără îndoială, natura umană presupune, pe lângă
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
are loc pervertirea obligației naturale și raționale de a conserva viața și proprietatea (obligație pe care fiecare om o primește la naștere o dată cu libertatea) și "transformarea ei în amor concupiscendi și amor sceleratus habendi"73. Această situație apare atunci când un tiran atotputernic se abandonează pasiunilor sale fără limită și transformă voința sa în lege supremă, când "ordinele și acțiunile sale nu sunt destinate conservării proprietăților oamenilor săi, ci satisfacerii propriei ambiții, răzbunării, lăcomiei sau oricărei alte pasiuni josnice"74. Puterea absolută
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
rebotezat o stradă a Chișinăului. Istoricii din diferite țări au scris despre dușmănia voievodului valah Vlad Țepeș față de Ștefan al III-lea cel Mare, domnul Moldovei (?!!!! n.n.). Cunoscutul istoric român Petre P. Panaitescu l-a numit pe Vlad Țepeș „tiran, un degenerat mintal”. În cinstea acestui degenerat mintal valah primăria chișnăuană a rebotezat o stradă a orașului. Cronicarul valah Radu Popescu constată că Mihai Viteazul „a supus domnia lui pă turci, pă moldoveni, pă unguri de-i avea ca pe
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
siguranță, episoade ale schimonosirii și arderii portretelor (nu doar ale dictatorului, între care se afla și cel numai cu o ureche, imagine născătoare de bancuri frivole), dar și momentele coborîrii de pe soclul parcă etern a statuilor indezirabile ("Zvîrliți statui de tirani în foc, să curgă lavă, / Să spele de pe pietre pînă și urma sclavă / Celor ce le urmează pîn'la al lumii fund!"), după cum vă aduceți aminte încercările, mai vechi sau mai noi, de revizuire a însemnelor noastre naționale. Și tot
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și, dacă respingeau vehement o complicitate benignă care li se sugera, o cumetrie cu fel de fel de meschinării, atunci ei erau numaidecît hăituiți, batjocoriți, anatemizați. Cîți dintre ei n-au zis, deschis sau în gînd, vorbele poetului Philoxene în fața tiranului Dionisie: "Duceți-mă înapoi la cariere", numai că protestul multora a eșuat lamentabil. Fascismul, socialismul dinastic (de tip românesc) și stalinismul au fost, se știe, regimuri antiintelectualiste. Sigur, cu nuanțele inevitabile: dacă primul i-a ucis brutal, cu ură bestială
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
tip de argumente în favoarea societății civile sunt evident în contradicție cu adepții primului tip de argument. Pentru ei societatea civilă este un spațiu social autonom față de stat și politica tradițională, în care cetățenii se organizează împotriva tiraniei, îi presează pe tirani la schimbare și produc o democratizare de jos în sus. Dar ce garanții există că aceeași societate civilă care luptă împotriva statelor totalitare nu poate reprezenta o subminare a guvernării democratice, din moment ce ea poate presa guvernul să adopte puncte de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sau nu, și o serie de confuzii și mai ales de omisiuni. Notez, deocamdată, doar două dintre ele, care mi se par esențiale. Opinia publică trebuie bine informată: 1. Rezistența intelectuală n-a avut ca obiect numai răsturnarea a doi tirani odioși și a clanului lor. Ea s-a îndreptat și împotriva sistemului care a făcut posibilă această dictatură. Rezistență, deci, nu numai împotriva unor persoane, ci și a sistemului, care le-a produs. Iar acesta are un nume precis: comunismul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a-și câștiga binele. „Sărace, mizerabile popoare smintite, națiuni Înverșunate În propria voastră nenorocire și oarbe la propriul bine!”, iată cuvinte deloc măgulitoare despre cei ce acceptă să se supună și nu caută libertatea. Desigur, scrierea sa e Îndreptată Împotriva tiranilor, dar e și o caracterizare vitriolantă a celor care nu găsesc deloc amar „veninul servituții”. El descrie un Întreg lanț al supunerii. Veriga malefică sunt „curtezanii”, formând o grupare legată prin interese și complicități, o adevărată „bandă”; ei se supun
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]