2,089 matches
-
suprem; altul, că răul stă în hrană, că ne mâncăm și ne bem propria condamnare. Aceștia făceau pâine fără drojdie și erau dușmani de moarte ai fermentării... Alții atacau sistemul agricol, utilizarea îngrășământului natural, folosirea baligii animale în agricultură și tirania omului asupra naturii; aceste abuzuri îi poluau mâncarea... Chiar și insectele trebuiau apărate - au fost prea mult neglijate și o societate pentru protecția viermilor, limacșilor și țânțarilor trebuia înființată fără întârziere. Odată cu acestea au apărut adepții homeopatiei, hidropatiei, mesmerismului, frenologiei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
vecin pot crește sau scădea; dar aceste evenimente nu pot să afecteze, în general, starea noastră generală de fericire, sistemul artelor și legile sau manierele, care îi disting atât de bine în fața întregii omeniri pe europeni și coloniile lor... Abuzurile tiraniei sunt limitate prin influența reciprocă a fricii și rușinii; republicile au dobândit ordine și stabilitate; monarhiile au adoptat principiul libertății sau, cel puțin, pe cel al moderației; iar un oarecare simț al onoarei și justiției este introdus de spiritul vremii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
că ceea ce se întâmplă unui grup s-ar putea întâmpla oricărui alt grup. Dar realitatea nu corespunde presupunerii noastre privind similaritatea condițiilor în toată lumea. Variațiile standardului de viață se extind de la inaniție de masă la abundență; variațiile de libertate, de la tiranie la democrație, de la sclavie economică la egalitate; variațiile de putere, de la inegalități extreme și autoritatea fără limite a unui singur om la distribuția largă de putere supusă limitărilor constituționale. Această națiune se bucură de libertate, totuși moare de foame; acea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
oamenilor din Europa Centrală și de Est, iar democrația a fost masiv înfrântă în Asia. În Europa Centrală și de Est, promisiunile comunismului care vizau egalitatea nu au putut învinge experiențele de viață ale popoarelor din aceste regiuni, confruntate cu tirania Armatei Roșii și a poliției secrete rusești. În aceste regiuni, comunismul a avut succes doar în rândul segmentelor de populație pentru care aspirația către egalitate, în special în sfera economică, a luat locul preocupării pentru libertate. În schimb, democrația a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
politică externă urmărit a constituit o problemă intens dezbătută în Statele Unite. Au fost oferite două răspunsuri diferite la această problemă. Unul este postulatul wilsonian și liberal conform căruia doar democrațiile își vor respecta angajamentele și vor urmări politici pașnice, iar tiraniile sunt în mod inerent mincinoase și predispuse la devierea nemulțumirii interne către expediții externe și război. În consecință, misiunea Statelor Unite este de a sprijini guvernele democratice și de a se opune și reforma guvernele autocratice din întreaga lume. La baza
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
rol din ce În ce mai important, oamenii vor putea cel puțin să se Înțeleagă din ce În ce mai bine. Seducător sofism ș...ț. Noile mijloace de comunicare nu vor anula decalajul, aproape ontologic, care stă la originea libertății umane și sociale În orice situație de comunicare. Tirania va Începe În ziua În care oamenii vor crede cu adevărat că raționalitatea sistemelor tehnice anulează «zgomotul» inerent acestui gen «situație»” (Wolton, 2000, pp. 110-111). Între replierea identitară pe poziții comunitariste, chiar și În sânul celor mai deschise societăți, ilustrate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unor juriști. Profesiune de credință carteziană reluată de „vicarul din Savoia” (Emile, cartea a IV-a, 1762). Conform clauzelor pactului social, membrii societății se eliberează de jugul obârșiei lor (Rousseau detesta familiile) și al istoriei (care a fost Întotdeauna istoria tiraniei). Răutatea oamenilor, la Rousseau, după cum se știe, nu este originară, ci decurge tocmai din istoria lor. Singurul remediu este educația, capabilă să scoată la iveală omul din om. Orizontalitatea raporturilor cetățenești trebuie să se substituie verticalității raporturilor filiale. Aristotel nota
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai general și mai constant al ultimelor două secole (Berlin, 1988); Hobsbawm Îl consideră un epifenomen sau, În orice caz, un fenomen menit să dispară (Hobsbawm, 1992). O referință și o argumentație ternare ne permit nu doar să scăpăm de tirania binară, ci și să precizăm, să nuanțăm și să completăm descrierea fenomenului național, fără a pierde din rigoarea sau din simplitatea analizei. Este suficient să facem distincție Între națiunea politică, națiunea culturală și națiunea etnică. Această tripartiție are fundamente romantice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
renunțări voluntare pot să intre În joc alți factori, cum sunt obiceiul, ignoranța, jocurile și divertismentul, legitimitatea pe care o oferă religia, precum și lanțul de interese și de poziții oficiale care face ca mulți să beneficieze, În anumite privințe, de pe urma tiraniei. Toată forța acestei denunțări ține așadar de faptul că aruncă principala vină asupra victimelor și le Îndeamnă să se regăsească pe ele Înseși. Ceea ce explică de ce această teză a fost În același timp prost primită, mult mai puțin lăudată decât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mișcării războinice și al statului total (cf., În Franța, cazul Jacques Doriot). Însă această comunitate a originilor nu trebuie să ne Împiedice nici să vedemspecificul fiecăruia dintre cele trei regimuri și nici să le distingem de avatarurile despotismului și ale tiraniei. Trăsăturile distinctive Ca „dominație totală”, totalitarismul se distinge de despotism și de tirania clasică. Statul total presupune un partid unic, iar acesta este devotat și se află sub tutela unui șef carismatic sau a unui secretar general. Societatea civilă este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
această comunitate a originilor nu trebuie să ne Împiedice nici să vedemspecificul fiecăruia dintre cele trei regimuri și nici să le distingem de avatarurile despotismului și ale tiraniei. Trăsăturile distinctive Ca „dominație totală”, totalitarismul se distinge de despotism și de tirania clasică. Statul total presupune un partid unic, iar acesta este devotat și se află sub tutela unui șef carismatic sau a unui secretar general. Societatea civilă este distrusă, iar pluralitatea condiției umane negată. La nivel politic, separarea puterilor dispare prin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rând rezultatul lagărelor. Societatea totalitară este un univers concentraționar. Lagărele nu sunt un atribut contingent, ci se află În centrul acestui univers, constituind ceea ce distinge În mod radical aceste regimuri de toate celelalte care au existat sau există Încă: „Dacă tirania poartă În ea germenul distrugerii sale, pentru că teama, principiul său de acțiune, este antipolitică, totalitarismul poate fi considerat, la limită, chiar un non-regim, pentru că dezolarea Împiedică, prin Însăși existența sa, care este o negare a pluralității, crearea oricărei legături politice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ghida comportamentul supușilor săi, are nevoie de o pregătire care să-l facă pe fiecare dintre aceștia capabil să joace la fel de bine rolul de călău sau cel de victimă.” (ibidem) Acestea sunt forma și forța dominației totalitare, pe care simpla tiranie sau cel mai feroce dintre despotisme nu le-au putut genera. Aceste regimuri inedite, menite să cucerească lumea, aveau drept obiectiv final producerea „omului nou” (Stalin) sau a omului de „rasă pură” (Hitler), hărăziți să trăiască Într-o societate fără
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a gusturilor, a bunelor maniere fără experiența subiectivă a suferinței. Însă putem vorbi despre violență dacă nu există constrângere explicită? Atât violențele contestatare (greve, ocuparea unor spații publice, asasinarea de lideri politici), cât și manifestările coerciției de stat (represiune, teroare, tiranie, puciuri) țin de domeniul politicului. Culme a arbitrarului, puterea unui regim totalitar exercită teroarea Închizându-și sau suprimându-și oponenții (spânzurătoare, ghilotină, gulag), practicând o justiție expeditivă față de simpli suspecți, interzicând reuniunile, răspândind neîncrederea și delațiunea printre cetățenii urmăriți de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sunt uciși ca Cezar, fie sunt exilați ca Napoleon la Sf. Elena [...] Ei sunt oameni mari pentru că voit au înfăptuit lucruri mari, și anume lucruri juste și necesare, și nu închipuiri nesăbuite"11. Referindu-se la Providență, în care vedea tirania necesității, Napoleon însuși remarca: "Cât este nevoie de mine, nicio putere din lume nu mă poate înlătura. Dar în momentul când voi deveni inutil, chiar și un atom va fi suficient să mă termine"12. Mai mult decât prezentul, oamenii
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
religii care vorbesc de un salvator, apărut undeva într-un timp imemorial și rătăcit în mit, niciodată, până la nașterea lui Iisus, Dumnezeu nu s-a făcut om pogorându-se în istorie. La vechii greci nici măcar zeii nu pot scăpa de tirania sorții (Moira), iar pasiunile lor amintesc de slăbiciunile umane. Unii personifică forțe ale naturii și sunt prinși într-un univers panteist care se regenerează periodic odată cu întreaga creație. Creștinismul este religia paradoxului, a Dumnezeului-om, a nașterii din Fecioară, a
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
de egali - scena esențială a socializării timpurii. Nu e greu să ne imaginăm caracterul traumatic al acestei precoce experiențe de marginalizare, etichetare și excludere, așa cum cred că putem citi în biografia ulterioară a eroului nostru un scenariu al emancipării de sub tirania identității atribuite de alții și o căutare a sinelui într-un alt teritoriu, deopotrivă în plan individual și în plan universal, de la microcosmosul neuronal la infinitul macrocosmic. În multe privințe, numele acestui om aflat în bătaia vânturilor Istoriei poate fi
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
studiau aceste țări noi și-au dat seama repede că era inadecvat conceptul de totalitarism, unul din motive fiind, de pildă, absența unei infrastructuri tehnice care să permită controlul indivizilor. Nu se putea face în mod real o analogie între tiraniile din Africa sau din Asia și regimurile stalinist sau nazist. Leo Strauss a definit, pe bună dreptate, totalitarismul prin două elemente. Spre deosebire de tirania clasică, scria el, regimul totalitar dispune de tehnologie și de ideologie. Aceasta înseamnă că voința de a
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
infrastructuri tehnice care să permită controlul indivizilor. Nu se putea face în mod real o analogie între tiraniile din Africa sau din Asia și regimurile stalinist sau nazist. Leo Strauss a definit, pe bună dreptate, totalitarismul prin două elemente. Spre deosebire de tirania clasică, scria el, regimul totalitar dispune de tehnologie și de ideologie. Aceasta înseamnă că voința de a mobiliza total o populație factorul ideologic nu este suficientă pentru a transforma noul stat într-unul totalitar. Pentru aceasta, trebuie ca dezvoltarea țării
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
ar fi avut aceeași însemnătate. Guvernul a promis schimbarea obiceiurilor politice: Timp de 40 de ani, partidele noastre politice au practicat fără excepție corupția... Noi toți suntem răspunzători pentru această situație, pentru că nu am făcut nimic ca să oprim această monstruoasă tiranie și corupție a vieții noastre politice. Prin metodele care le-am folosit, am creat, susținut și dezvoltat atotcuprinzătoarea putere a oligarhiei". Aceste cuvinte nu au fost rostite de un politician izolat, ci sunt extrase dintr-o declarație solemnă rostită în
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
posibilă decât prin realizare”, nu ratează de fapt decât cei care se realizează Într-o zonă majoră sau alta a creației artistice sau științifice. Cei care sunt „recunoscuți” ca atare, ca reali creatori, personalități distincte și care „rezistă” timpului și tiraniei modelor, care „fac școală”. Doar că, Între aceștia există, după părerea mea -, și nu numai! - o anume, destul de rigidă, ierarhie de valori: și nu rareori istoriile literare le semnifică cu claritate, creatori de prima sau a doua „mărime”, ca și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
luptei intelectualilor În secolele trecute, cu autoritățile de orice ordin, reală, amplă, impresionantă chiar (vezi cazul Poloniei!Ă. Libertatea, marea, tiranica zeitate a modernității, „descoperită” de cele două revoluții - franceză și americană -, libertatea socială care a „inventat” și termenul de „tiranie”, ce a Înlocuit nu puține concepte sfinte ale feudalității, ale Evului Mediu. Fidelitatea vasalului, de exemplu, substantivul Însuși de „vasal” a devenit iute negativ, și-a lărgit chiar și categoria gramaticală - poate fi și adjectiv. Iar „binele” și „răul” au
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
real dizident - Înaintea lui Breban și a lui Goma! -, nu e citat decât În treacăt! Un al doilea răspuns pe care l-aș da celor care mă acuză că nu m-am angajat mai clar, mai decis În lupta contra tiraniei crescânde a fost că, În afara golului pe care-l simțeam deja tot mai clar, mai rece În jurul dizidentului care eram - Marin Preda Însuși, directorul Editurii Cartea Românească, editură Înființată În forma ei defintivă În urma luptei pe care am dus-o
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
astfel a Început ceea ce am putea numi exodul Românilor, care a continuat până la căderea lui Ceaușescu, dar și după. Este, probabil, cel de-al doilea exod, după cel al ardelenilor În America, după primul război; și, fapt agravant, după căderea tiraniei, el s-a continuat mai ales cu tineri, cei mai mulți cu Înaltă calificare. Mulți dintre ei dau Încă o motivație politică a expatrierii lor, dezamăgirea față de clasa politică românească și față de corupția instalată la diverse paliere ale statului, Încă prea centralizat
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pe un altar indiscutabil al apologiei, al adorației și al unor infinite citări și comentarii non-critice, devenind parcă o mică Biblie, un fel de carte a lui Mao pe dos, cu care, În absența unei lupte sau organizări efective contra tiraniei, „se lupta” cu sabia de hârtie carageliană, de parcă, scufundându-ne, am fi vrut să-l Îngropăm pe dictator sub o avalanșă de hohote de râs!...Ă Da, eu interpretam astfel, În anii ’50, extraordinara carieră a Mioriței, refuzând analizele rafinate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]