1,739 matches
-
și filarea în fire 1711 Pregătirea fibrelor și filarea în fire bumbac și tip bumbac Bumbac dărăcit sau pieptănat; fire de bumbac, fire din fibre artificiale răsucite (în afară de fire pentru cusut, fire toarse din poliamide, poliesteri și viscoza - ațe); fire toarse din celofibra (în afară de fire pentru cusut); fire toarse din fibre artificiale, inclusiv fibrele de tip vigonie (în afară de ață). 1712 Pregătirea fibrelor și filarea în fire de lâna cardata și tip lâna cardata Operații de pregătire a fibrelor de lâna (degresarea
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
filarea în fire bumbac și tip bumbac Bumbac dărăcit sau pieptănat; fire de bumbac, fire din fibre artificiale răsucite (în afară de fire pentru cusut, fire toarse din poliamide, poliesteri și viscoza - ațe); fire toarse din celofibra (în afară de fire pentru cusut); fire toarse din fibre artificiale, inclusiv fibrele de tip vigonie (în afară de ață). 1712 Pregătirea fibrelor și filarea în fire de lâna cardata și tip lâna cardata Operații de pregătire a fibrelor de lâna (degresarea, carbonizarea, cardarea și vopsirea lanei); filarea în fire
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
de vulcanizare, catalizatori; preparate antidetonante; alte produse chimice neincluse în alte clase. 247 Fabricarea fibrelor și firelor sintetice și artificiale 2470 Fabricarea fibrelor și firelor sintetice și artificiale Fabricarea câlților din fibre artificiale, sintetice și celofibre, nedărăcite și nepieptănate. Fire toarse din fibre sintetice și artificiale nedestinate comerțului cu amănuntul. Monofibre sub 1 mm sintetice și artificiale și fâșii - benzi. Excepții: Fabricarea de fire și fibre sintetice și artificiale discontinue este inclusă, după caz, în clasele grupei 171 (Pregătirea fibrelor și
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
pare ...fără-a găsi pricina Și toate iar se-ngroapă sub cerul plumburiu. Simțim încă mireasma pădurii pe aproape, Cum clipocesc pâraie, din munte care vin Și clipe curg în taină, ca roua sub pleoape, Ca pâcla cea subțire, ce toarce un destin. Privim covorul toamnei, cu frunzele în vânt... Simțim doar că iubirea ne arde încă-n în piept, Ce-i oare amintirea, ce-i veșnic pe pământ ? Ce-i Doamne nemurirea, cine-o să spună drept?
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93297]
-
cu problemele lui și creierul neutru între acestea! deschid fereastra, începe să-mi placă trenul bălțat din șapte bucăți, trei vagoane renovate prin decompartimentare, un vagon de clasa a doua, poștă și bagaje la urmă, vagonul de încălzit și locomotiva toarce volubilă, cu geamul deschis întîlnesc lucrurile, Bîrnova dospesc toate și cresc iar în somnul de noapte, nu mai scot capul pe geam, să-l scot poate din text, o ieșire afară mai cuminte decît întîlnirea cu ele! sînt pe cale să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Trecura ani și mulți s-au dus, Pe neagră timpului cărare, S-au strâns că firul tors pe fus, Da-n caier ce mai este oare? De ce e viata-o fulgerare? Încât n-apuci măcar a ști Ce ni s-a dat la fiecare Sau viitorul cum va fi? Câte au fost nu se mai știe, Ce-
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Niculai Șorea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93316]
-
maternă, și Filip de Valois, văr al regelui defunct, pe care-l desemnează, în cele din urmă, ca suveran, sub numele de Filip VI, invocînd, în justificarea alegerii lor, legea salică, care interzice orice succesiune pe linie feminină ("crinii nu torc niciodată"). Din această hotărîre va decurge "Războiul de o Sută de Ani". De cealaltă parte a Canalului Mînecii, forța și prestigiul monarhiei atinseseră apogeul sub domnia lui Henric II și la începutul celei a lui Richard Inimă-de-Leu. Dar deja cînd
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
începutul unei primăveri, în urmă cu 75 de ani, la confluența Siretului cu Trotușul, la fereastra unei case din Adjudu Vechi și-au dat întâlnire cele trei ursitoare pentru a croi drumul vieții unui nou născut. Din fuiorul soarelui, una toarce vreme nestătătoare, alta deapănă fire de lumină pentru un straniu vis, iar a treia taie anotimpuri fără alegerea culesului. Ursitoarele au fost bune cu el. I-au dăruit o minte ageră, putere de muncă, viziune adâncă, neastâmpăr în analiza viului
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
mai scoteau. Eu înțelegeam perfect că totul va aparține poporului și calicilor nu le va mai aparține nimic. Din acest motiv, cînd un IMS a poposit în Ghireni, am alergat să vedem ce minune mai are poporul. Ce frumos mai torcea motorul și cu ce pasiune mai freca șoferul tabla frumos vopsită! Băi, mi se adresează acesta. Mă remarcase că eram cel mai deștept dintre drăcăraia satului. Da, nene, răspund supus. Dă-mi mutelca aceea de pe capotă! Mă reped servil să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cărți se scriu atîtea prostii. Și iar l-am crezut pe bătrînul dascăl. Ce scorneală, cu vara și cu iarna! bodogăneam eu contra lui Jules Vernes. Numai că nu era scorneală și abia la Iași m-am lămurit. Confratele Onofrei Toarce, nu alta! Nu mă laud doar pentru că era mașina mea, luată, fiți atenți, cu valută, din lotul pentru export. Mergea, dom'le, parcă plutea și se înfigea în dealurile moldave ca un pur sînge, adică fără să simtă efortul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de cazan puse bot în bot. Înăuntru fire, un motor de la o motoretă. Nici urmă de magnetoni. Merge, nea Onofrei? Merge, dar trebuie să-i schimb admisia. A, înțeleg. Încerc mașina cu cheia, fără speranță. Surpriză! Motorul pornește imediat și toarce. Al dracului de rotund mai merge. A interferat cu cîmpul de magnetoni de la farfurie, spune Onofrei rîzînd. Dar ce al naibii a mai interferat! Mă despart de Onofrei. Mi-i tare drag. Un confrate, un savant ca și mine. Pușca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
iartă nouă păcatele noastre... Mă simt mai ușor, sărut moaștele Sfîntului Andrei, sărut sfintele icoane și părăsesc locul în care m-am apropiat puțin de Dumnezeu. De-acum, Nikos, mă las în voia ta și a milei lui Dumnezeu. Mașina toarce mai firesc și drumul spre hotel pare mai ușor. Treci acolo, doresc să stau lîngă soție! O ședință maraton a obosit asistența. Summit-ul de la Atena din 1997, care reunise o mulțime de șefi de stat și unde am conferențiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în Egipt. La Meyries (I) Leganza zburdă printre curbele ce duc la Briançon, se enervează pe porțiunile mai drepte și acceptă fără proteste temperarea zelului în locurile incomode. Pare a nu avea probleme cu accelerările frecvente și cu frînările apăsate, toarce ca un motan lîngă o sobă caldă în timp de iarnă. Ploaia alternează cu ceața deasă, pe care poți s-o tai cu cuțitul. În mașină, lumea păstrează tăcerea și este foarte atentă la curbe și în general la tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aia mare, deschisă larg. Nervii sînt întinși la maximum. Intru în mașină. De fapt, într-un cuptor infernal. Volanul frige. Pielea de pe scaun frige. Maneta de viteze frige și ea. Deschid geamurile, dau drumul la aerul condiționat. La maximum. Motorul toarce impasibil. Întorc capul spre ușa aia mare. Fata Morgana. Pe ușă iese chelnerul, cu tava cu cafeluța, cu berea, cu condens pe pahar. Țipă spre mine: Domnule, comanda dumneavoastră... Du-te dracului! Auzi mă, du-te dracului. Demarez nervos spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
chemat ajutoare. Adică a inventat un personaj - Spiritul domnesc - care să-l protejeze în fața primejdiilor de a cădea în greșeală, precum și să-l însoțească pe calea cea bună în tentativa ambițioasă de a descâlci fire dintr-un ghem din lână toarsă cu sute de ani în urmă. Substanța cărții despre care scriu e alcătuită din viața creștină, petrecută chiar în interiorul ei, într-un timp istoric extrem de frământat, în care Biserica ortodoxă română avea un rol de primă mărime în lupta pentru
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
zile, până am crescut noi mai mari și am reușit să-i dăm o mână de ajutor. De multe ori, spre sfârșitul verii, începutul toamnei, mama se ocupa de spălatul lânii, apoi ducerea ei la darac și o pregătea pentru tors ; cânepa culeasă, topită, melițată și pregătită în fuioare ; curățat grâul pentru însămânțat ; pregătirea boabelor de porumb și grâu pentru măcinat, cu destinații diferite ; cumpărături de fire de bumbac și alte categorii aduse de prin alte părți, pentru diverse țesături pe timpul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mineral, cadavrul unei solidarități factice. Comunitatea mișcătoare, vie, policromă, comunitatea adevărată (nu cea instituită prin dictat ideologic sau prin șantaj intelectual) e comunitatea întemeiată pe ipoteza fiului risipitor: o comunitate din care poți pleca și la care te poți în toarce. În mod paradoxal, conducătorul comunității nu are decât de câștigat de pe urma „disidenților“ ei. Abia în contact cu tendințele „apodemice“, adică centrifugale, ale subordonaților săi, el devine nece sar și legitim. E ceea ce nu înțelege autoritarismul, mereu preocupat de egalizarea reacțiilor
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
urmare, are nevoie de cei trei, Între care s’a interpus, dar și i-a Înnăbușit cu „umbra“ lui, mereu mai mare. Are nevoie de ei și ca prezență „decorativă“: o floare care-și dechide gingașa corolă, o pisică care toarce. Ambele trezindu-i sentimente vechi de când mai era unul din cei trei, dar pe care le-a crezut abolite odată cu „vânătoarea“ de prosperitate. Căci, oricât de pragmatic a devenit, omul a dobândit odată cu rațiunea și un suflet mai complex, care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
găsește În omul bolnav, ori În locul metehnei lui: o durere de șale ori o fractură, precum a mea, atât de mediatizată. À propos: atunci aveam biocâmpul exact pe dos, adică entropic, iar motanul „meu“ numai pe piciorul meu rupt a tors. Vindecându-mă. Asta e ceea ce poporul numește „căldură de pisică“. Dar pisica investește astfel energie, și Încă una subtilă. Și are nevoie de o compensație, de energie chiar inferioară, din care să sublimeze negentropia pierdută În beneficiul meu. Are nevoie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
entropici. Adică totul se amestecă, „grație“ legăturilor care Încing tot mai strâns Pământul. Doar că asta se cheamă omogenizare, adică entropie, al cărei final e moartea... Cine e de vină? Știința? Setea umană de a cunoaște? Și pisica care-mi toarce acum În poale privește curioasă În jur. Nu știința e de vină. În fond, ea nu e decât consemnarea răspunsurilor pe care Natura catadicsește să le dea Întrebărilor noastre. Ar fi de vină tehnologia, aceea care din datele științei caută
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
asta ostraka. À propos: grecescul ostraka, ciobul, seamănă grozav cu Întregul, dar de la noi, strachina. Văd că prietenii mei bipezi sunt În mare fierbere. Unii candidează, alții le țin isonul. Dar Cristi e impasibil, lucru rău, căci nu-i pot toarce că i-am fascinație morbidă pentru moarte; chiar zeul lui e acum un mort, spune același imperial Iulian. Și ați ajuns să vă bateți joc de cele mai dragi ființe, Încătușându-le, tulburându-le evoluția prin mulțimea de parastase, pomeniri
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
prin casa ei. Lui Cristi i-e frică să mărturisească că, de fapt, noi simțim cu mustățile chiar biocâmpul oricui, ființă sau obiect neanimat, din preajmă. Ba chiar și spirite. Vă scutesc de astfel de probleme, dar pentru a vă toarce altceva, mai dihai: chestia cu torsul pe cuptor. Da, Îmi place căldura, iar În privința culorilor, le văd mai bine pe acelea „calde“: roșu, portocaliu... Cristi spune că și căldura, și culorile din acel capăt al spectrului sunt entropice. Dar e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În piele și În produsele acesteia, fanerele - numiți-le solzi, pene, păr -, doi pigmenți. Unul negru, eumelanina, altul roșu, feomelanina. Și, Împreună cu lipsa lor, adică albul, putem face orice combinație - din care sigur vor lipsi verdele și albastrul; o să vă torc altă dată despre ele. Dar eu, pisica, ghicesc viitorul. Știu așa că el Îmi oferă un mediu, un teren de vânătoare tot mai degradat. Are grijă de asta Cristi și bipezii lui. Pe Cristi Îl iert totuși, căci degradează doar prin
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Înzestrat mama, Întreb: ce vină avem, eu mai puțin căci beau puțină apă, dar ceilalți necuvântători cum spuneți voi, să sufere tot ca și voi, dar pentru mofturile voastre? „Meridian“, 20 iulie 2001, ora 12,48 35. Riscurile vânătorului Vă torc o poveste adevărată, Întâmplată unui bun prieten al meu, tot vânător. Un copil oferea spre vânzare, nu În iarmaroc ci la un colț de stradă dintr’un cartier devenit sărac, nu o pupăză precum Nică al Petrei ci... un uliu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Moti, ca ființă rațională, am pretenția, poate predispoziția de a devansa, chiar dacă nu trebuie, treburile Lumii. Și chiar dacă n’avem asigurări/protecție socială pentru pisici, cred că s’o găsi careva care să adopte mica pisicuță, care știe și să toarcă, adică să răsplătească cu o atmosferă liniștită și tandră. Și care se pregătește, lângă mămica ei, pentru ziua În care entropia o va Îndemna să fugă din cuib: cu tenacitate, pentru că e mândră și nu trebuie să apară altfel decât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]