2,164 matches
-
puterea simbolului, nu în ultimul rând despre limbajul poetic care extrapolează proporțiile firești la nivelul dimensiunilor impuse de magia cuvântului. La Emilian Marcu, poezia se împotrivește suferinței, dezordinii și violenței sufletești. Poate că reabilitarea sinelui aici se petrece. Când răul torturează, verbul poetului devine semnul și prudența între strigăt și vehemență. În Muzeu de sate el observă, ca un fin psiholog, că țăranul român "Mai poartă-n palme răni uscate,/ Mai poartă-n ochi blânda melancolie..." sau "Cine, doamne, oare cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
care îi insuflă lui Rambo energie, putere și vitalitate supraomenească, iar cadrele încetinite și expunerile prelungite centrate asupra sa pe durata unor scene mai lungi tind să-i compună o statură de zeu. În scenele în care, dimpotrivă, Rambo este torturat de comuniști nemiloși, imaginile sînt construite similar cu cele din iconografia crucificării, capul fiindu-i puternic luminat într-un efect de aureolă, ca în pictura medievală, iar culoarea intens roșie a sîngelui produce un efect de hiper-realitate dacă îmi este
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
intens roșie a sîngelui produce un efect de hiper-realitate dacă îmi este permis să împrumut un termen al lui Baudrillard (1983 a) a suferinței eroice. Prim-planurile ticăloșilor comuniști se concentrează asupra rînjetului și a plăcerii sadice de a-l tortura pe Rambo, în vreme ce scenele de luptă îi prezintă pe comuniști cu precădere în cadre largi care îi fac să arate incompetenți și lipsiți de importanță, bieți pioni în acțiunile sale de eroism salvator. Într-o scenă absolut incredibilă, Rambo smulge
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
arabi în cursul acțiunii. Iron Eagle este extrem de rasist, prezentîndu-i pe arabi ca pe niște sadici inumani și ticăloși, conducătorul arab, care seamănă mult la înfățișare cu Saddam Hussein, este plin de răutate și cu un comportament dictatorial. Arabii îl torturează pe pilotul american capturat și îl condamnă la moarte în mod arbitrar, fără proces. În scena duelului final, liderul arab pilotează el însuși un avion, încercînd să se împotrivească americanilor după ce aceștia îl eliberează pe pilotul capturat iar publicul este
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sovietic de la irakieni, la mijlocul deceniului șase. Un alt film, o fantezie bizară din punct de vedere ideologic, numit The Retaliator, 1986, cunoscut și sub titlul de Programmed to kill, îi prezintă pe arabii nemiloși care ucid turiști și răpesc și torturează tineri americani. O simpatizantă a arabilor (Sandra Berdhahl) este capturată de armata Statelor Unite, transformată într-un robot și trimisă să asasineze un lider terorist arab, fostul ei iubit. Ea își duce la îndeplinire această misiune, pentru ca apoi să se întoarcă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în Iugoslavia și Liban" (Warner, 1992: 684-5). 16 "Rambo este filmul cu cea mai mare participare a publicului din ultima perioadă. Publicul pur și simplu începe să urle în momentul în care personajul John Rambo interpretat de domnul Stallone este torturat. Apoi ovaționează continuu cînd acesta hotărăște să se răzbune" (New York Times, 30 mai 1985). Și: "În cinematograful Loop's United Artists am fost martorul ovațiilor care au însoțit scena unui măcel care i-ar fi făcut pe romani să se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un adevărat cult, fiind foarte îndrăgit de tineri; cu toate acestea, a stîrnit o vie controversă în momentul în care cîțiva fani ai emisiunii au început să imite cele două personaje în activitățile și comportamentele lor tipice, dînd foc caselor, torturînd și ucigînd animale 22. Serialul oferă o viziune critică asupra generației actuale de tineri care s-au format mai ales pe bazele culturii media. Se poate presupune că această generație a fost concepută în mijlocul imaginilor și sunetelor culturii media, înțărcat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a permis lui Beavis și Butt-Head să pătrundă în casă după ce aceștia tocmai aruncaseră zidul casei în aer; mama însă le admiră drăgălășenia și le oferă limonadă de fapt, există puține imagini ale autorității feminine în acest serial. Dinamicul duo torturează și își bat joc de profesorul lor hipiot și liberal, domnul Van Driessen, care încearcă să-i învețe să se exprime corect din punct de vedere politic. Ei îi distrug colecția sa unică de discuri, cînd se oferă să-i
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
octombrie 1993). Același articol nota că un avocat al poporului pentru tratamentul imoral aplicat animalelor a afirmat: "Psihiatrii pot confirma faptul că majoritatea covîrșitoare a criminalilor în serie au avut antecedente de violență la adresa animalelor. Cei doi nu numai că torturează animale, dar sînt obsedați de foc și acestea sînt două dintre simptomele premonitorii pentru comportamentul criminal la adult". 30 Compania-mamă a canalului MTV, Viacom, era la acea dată angajată într-un efort intens mediatizat de uniune cu Paramount și, evident
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
au fost difuzate multe reportaje pe tema amenințării armelor chimice irakiene, ba mai mult, s-au scris reportaje aproape zilnice despre amenințările teroriste venite din partea irakienilor. Cînd irakienii se lăudau cu prizonierii americani capturați, au apărut informații că ei ar tortura trupele de coaliție. Asemenea rapoarte au creat o adevărată isterie în rîndul maselor, a telespectatorilor care susțineau puternic trupele. Mai mult, după atacurile irakiene asupra Israelului și a Arabiei Saudite, au apărut reportaje în care sute de oameni cumpărau măști
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
rândul lui Vernescu. În ziua de 19 septembrie se prezintă în fața Curții de Apel procesul directorului Prefecturii poliției Capitalei, căpitan Dimancea, a inspectorului de poliție Alexandru Davila și a procurorului Paraschivescu. Acești funcționari au fost dați în judecată pentru că au torturat pe niște țigani arestați sub acuzarea de tâlhărie. O tâlhărie cu răsunet se făptuise la Valea Tânganului, o ceată de țigani fu bănuită; ceata fu arestată și adusă la Prefectura poliției, însă fiindcă toți țiganii au tăgăduit cu îndărătnicie participarea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Doamne, nu-mi trebuie nici o răsplată. Nici oamenii mei n-ar primi-o. Pentru noi, va fi o bucurie și o sărbătoare să-l vedem pe ticălosul de Eglord legănându-se În spânzurătoare. Pe prea mulți dintre noi i-a torturat și ucis, numai așa, pentru plăcerea lui. Stăpâne, vino mâine pe seară Încă o dată. Până atunci, cred că voi putea să-ți spun câte ceva. E mai bine decât să mă arăt eu la castel. Unii s-ar putea Întreba ce
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Te cunoaștem de prea multă vreme ca să ne Îndoim de cinstea ta. Te-au Înșelat În buna ta credință, ca și pe noi. Îngrijește-ți rănile, după cum se vede nu te-au cruțat nici pe domnia ta. — Mărite stăpâne, m-au torturat ca pe un mișel de rând când am aflat ce gânduri au și am vrut să vă dau de veste. Au prins sluga pe care o trimisesem cu știre grabnică la Înălțimile Voastre. Veniți cu mine, o singură clipă, dacă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mai ales că fata mi-a căzut singură În mână! și, oricum, se va ști cum s-a purtat Eglord cu ea!“ Așa că porunci ca Simeon să fie aruncat Într-una dintre firidele din beciul castelului, promițându și să-l tortureze după pofta inimii de Îndată ce va avea timp, iar pe Adelheid, cu toată curtenia de care era În stare, o Întoarse Înapoi În castel, Încuind-o cu mâna lui Într-una dintre cele mai frumoase Încăperi, plină de tapiserii de preț
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
nu fac dovadă că l-ar întrece în cruzime pe "homo sapiens". Ei ucid pentru a mânca, pentru a supraviețui. Pe câtă vreme Omul, "produsul" creației divine, are față de vietățile Terrei un comportament subanimalic, deoarece manifestă un sadism înfiorător. Omul chinuie și torturează animalele pentru plăcerea sa personală și egoistă. este o satisfacție cu repercusiuni nefaste atât asupra stării de sănătate, cât și asupra longevității pensionarilor de după gratii, fie păsări ori animale: "Eu bomboane nu mănânc Nici cafea cu lapte Colivia descuiați Ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
scos pijamaua, mama a crezut că am scarlatină. Se uita la mine și nu înțelegea ce s-a întâmplat. Dar ce ai, Titi dragă, ce ți s-a întâmplat? Uitându-se pe cearșaful meu, a văzut urmele dihăniilor care mă torturaseră întreaga noapte. Cearșaful alb era plin de puncte roșii-maronii și nu trebuia să fii expert în materie ca să știi ce s-a întâmplat și cui aparțin. Întrebarea era următoarea: cum de apăruseră aceste spurcăciuni? Pereții au fost muruiți, adică lipiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ai putut răbda o asemenea barbarie? Cum de puteai asista indiferent la drama unei familii?! Tata, arestat și schingiuit de călăii comuniști prin toate închisorile, fiind supus la cel mai draconic tratament de pușcăriaș: regimul de exterminare. Subnutrit, persecutat și torturat pentru acuzații imaginare, inventate. Mama cu cei șase copii, tratați precum cei mai periculoși criminali. Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care a fost pregătit diavolilor și îngerilor lui! (Matei 75:41) Cum, Doamne, aceasta este "mila
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
grădiniței și ale ciclului primar?? Ce "fărădelegi" comisese fratele meu cel mai mic, Bebi, aflat încă la sânul mamei, născut fiind în absența tatălui nostru, pentru care tot Tu, în marea Ta "milă" ai "rânduit" să fie arestat, chinuit și torturat 9 ani în închisorile comuniste?! Zici, Doamne, că ne-ai făcut după chipul și asemănarea Ta? Da? Așa o fi... De undeva, din spațiul infinit, ai coborât pe planeta noastră, luând chip de om. Ne-ai făcut să credem că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
singur ești îndreptățit să-i pedepsești pe cei care au încălcat poruncile Tale. A mea este răzbunarea, eu voi răsplăti... (Romani 12:19) Bine, Doamne, dar sunt mulți, foarte mulți cei care au făcut crime oribile. Au ucis și au torturat aici, pe pământ. Și azi încă se mai bucură de o viață îmbelșugată, într-un huzur revoltător. Ăștia nu meritau să fie pedepsiți? Nu? Tare mi-e frică, Doamne, că vor scăpa și "dincolo", fără să se atingă cineva de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de nebunia omului. Ajungem la vestitul fort Vaux. Vizităm tot interiorul. Într-o cameră de 20 m², au stat Îngrămădiți ultimii soldați francezi, zile Întregi, alături de bravul lor comandant, colonelul Reynal, În Iunie 1916, când a fost cucerit de germani. Torturați de foame și sete, câte un soldat francez se strecura noaptea afară În căutarea apei. Pereții exteriori ai fortului sunt plini de fotografii aduse de familiile celora care au plătit cu viața această Încercare. Când au ajuns la epuizare, colonelul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
17 decembrie 1949, în fața direcțiunii, iar într-una din seri Țurcanu l-a instruit deja pe Pătrășcanu cum să procedeze în acțiune, cerându-i chiar părerea despre unii colegi de lot care ar putea fi utilizați și ei. După ce erau torturate, victimele erau preluate de grupul Țurcanu și forțate să lovească, la rândul lor, pe alții, refuzul însemnând o nouă bătaie. Un alt episod important este relatat de același Pafnutie Pătrășcanu și a avut loc pe 11 sau 12 decembrie 1949
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
erau diferite: unii fuseseră anunțați prin codul Morse bătut în ziduri (cazuri extrem de rare, date fiind restricțiile din penitenciar și supravegherea permanentă), alții erau puși în gardă de expresii sau gesturi atipice ale foștilor prieteni, iar după ce primele loturi fuseseră torturate deja, erau vizibile urme de bătăi la mulți dintre cei din cameră. În rest, marea majoritate a victimelor au căzut în această capcană și au dezvăluit informații pe care le ascunseseră în timpul anchetelor. Această primă fază avea și un scop
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în pielea agresorului pentru a contribui la trecerea prin toate etapele a altor deținuți. Practic, victimele erau obligate să se transforme în agresori pentru alte viitoare victime, pe care trebuiau să le tragă de limbă, la început, și să le tortureze mai apoi. Este de prisos să adăugăm că cei care refuzau acest sinistru rol erau trecuți încă o dată prin toate etapele de tortură, deseori și mai furibunde, ca leac împotriva încăpățânării lor. Interveneau aici și diverse procese psihologice, agresorii căutând
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pe coimplicarea deținuților în timpul torturilor pentru o ambiguizare a vinovățiilor, care trebuia să conducă la păstrarea secretului asupra acțiunii din Pitești, dar și la învrăjbirea deținuților. Comuniștii au mizat pe faptul că nici unul dintre cei care au fost obligați să tortureze nu va avea curajul să mărturisească, însă acest lucru s-a întâmplat totuși, îndeosebi după 1989. Confuzia legată de vinovății a fost însă întreținută atât de persoane interesate, cât și-din păcate-chiar de victime, care nu au reușit să depășească
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
seara de 24 decembrie, Pătrășcanu (în înțelegere cu Țurcanu) l-a acuzat pe acesta de oportunism, opinie susținută și de Vasile Pușcașu, Gheorghe Roșca și Virgil Bordeianu. În prima zi de Crăciun a început o bătaie generală, prima dată fiind torturați cei din tabăra împotriva 'reeducării', urmați de Bogdanovici, zdrobit în bătăi de suceveni, spre uluirea sa. Apar și de data aceasta mențiuni cu privire la implicarea gardienilor din închisoare în ostilități, dar victimele agresiunii-cu excepția lui Bogdanovici-nu se cunosc. Alexandru Popa
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]