9,719 matches
-
se apucase la un moment dat să-l traducă în germană, alte traduceri sporadice s-au semnalat pe la mijlocul veacului trecut, culminînd cu apariția, în 1963, a unei antologii în faimoasa colecție „Poètes d’aujourd’hui” de la Editura Seghers. Dar încă traducătorul de atunci, Luc-André Marcel deplângea faptul că „unul dintre cei mai marcanți poeți europeni” este atât de puțin cunoscut în Franța (și aproape mai deloc cunoscut în restul Europei). La cincizeci de ani de la acea ediție, noul traducător și prefațator
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
Dar încă traducătorul de atunci, Luc-André Marcel deplângea faptul că „unul dintre cei mai marcanți poeți europeni” este atât de puțin cunoscut în Franța (și aproape mai deloc cunoscut în restul Europei). La cincizeci de ani de la acea ediție, noul traducător și prefațator al lui Arghezi constată situația neschimbată, și încearcă să avanseze câteva explicații: să fie de vină tematica uneori vetustă, imaginarul său agrar sau acele trimiteri locale la forme de religiozitate populară, greu de echivalat, nu doar lingvistic, ci
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
ocultat adevărata originalitate argheziană. Las că și puținele antologii din lirica românească, chiar cea din 1968 de la Ed. Seuil, erau puternic marcate de un aer proletcultist și de inconsistență (toți tovarășii realismului socialist se voiau prezenți, ca să uimească Franța!). Iar traducătorii occidentali cu marcate sensibilități de stânga, care, pe bună dreptate, îi promovau pe Vallejo, pe Neruda sau pe Nazim Hikmet, nu se simțeau îndemnați să semnaleze și cazul unui român împotriva căruia se dezlănțuise toată propaganda jdanovistă a țării sale
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
să semnaleze și cazul unui român împotriva căruia se dezlănțuise toată propaganda jdanovistă a țării sale și-i intentase un stupid proces pentru „putrefacție” și „pornografie” pretinzând că el, pălmașul și proletarul, ar fi poetul decadent al boierimii! Noul său traducător aduce în discuție toate aceste aspecte, și restabilește multe adevăruri. Tot el constată însă, aproape admirativ, dificultatea limbajului arghezian, de natură să-i dezarmeze pe cei care îl traduceau folosindu-se, deseori, de traduceri brute aproximative sau îl simplificau abuziv
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
de ambiguitate, chiar limba română are ceva alunecos care, cel puțin în poezie, deseori solicită prezența unei complicități afective, polivalente. Așa că citind poemul arghezian percepem atmosfera tensionată de gravitatea gesturilor și a cuvintelor, iar ea face (aproape) inutile întrebările. Dar traducătorul francez e obligat de rigoarea limbii în care traduce să propună un enunț clar, și abia acestuia să-i încredințeze, la o adică, zone secundare de abiguitate. Ceea ce face că Benoît- Joseph Courvoisier traduce cât mai suplu posibil, dar introduce
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
concentrând atenția pe originalitatea inoxidabilă a poetului, dar se recompune din trăsături sigure, îndărătul cărora se ghicește o riguroasă documentare, și destinul tragic al acestui permanent răzvrătit, de două ori închis, pentru ceea ce s-ar numi astăzi delict de opinie. Traducătorul scoate în lumină și traumele adolescentului părăsit de tată, silit doar din cauza sărăciei să intre în ordinul monahal - de unde și încăpățânarea lui ulterioară de a imagina, în poezie, un paradis infantil. E reparcurs tot procesul stalinist intentat lui nu doar
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
Cei mai tineri poeți par să fi înțeles, ca dovadă că nu puține sunt blogurile și paginile lirice afișate pe internet, mai bune sau mai rele. Nu există poezie intraductibilă. Atenție însă la calitatea traducerii. Iar condiția este ca un traducător care dovedește el însuși calități de autentic poet, cum este Benoît-Joseph Courvoisier, să aleagă texte puternic individualizate, cele care rezistă până și la malpraxisul unei traduceri mediocre.
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
Zi de septembrie în Revistă Fundațiilor Regale, 14, serie nouă, nr. 12, februarie 1947, p. 1-2. 7. Pasărea sfântă. Întruchipata în aur de sculptorul C. Brâncuși în Gândirea, 6, nr. 1, februarie 1926, p. 6. 8. Petre Păscu (1909-1994), poet, traducător și memorialist. Autor a patru plachete de versuri: Plaiuri (1943), Bucuriile mele (1967), Gorun adânc (1972) și Spadă și corola (1977). 9. Petre Păscu - Requiem pentru câinele Fox - Lui Dinu Pillat, osârditor al volumului Ion Barbu: Pagini de proza în
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
la obiective culturale din zonă și, desigur, Gala de decernare a Premiilor Opera Omnia, la Primăria din Târgu-Cărbunești. Laureații din acest an ai Premiului Opera Omnia sunt poetul Adrian Popescu, criticul literar Eugen Simion, scriitorul francez Erik Sarner, poetul și traducătorul englez Stephen Watt. De asemenea, la fiecare ediție, un juriu național acordă premii, pe secțiuni, pentru scriitorii aflați la început de drum: sunt premiate grupaje de poezie, volume în manuscris, eseuri consacrate poeziei lui Arghezi, precum și cartea de debut a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3592_a_4917]
-
Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate. (Doine și strigături) în Gândirea, 10, nr. 4, aprilie 1930, p. 145-146. (Cronica măruntă). 5. Am consultat ziarul Universul din anul 1929 și nu am identificat, încă, nimic. 6. Solomon Segal, poet și traducător. A publicat în limba idiș o antologie din poeziile lui Mihai Eminescu, care s-a bucurat de o excelentă prefață a lui Nicolae Iorga. A fost ajutat, permanent, de Nichifor Crainic și familia sa. 7. Nichifor Crainic - Țara de peste veac
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
Marina Vazaca Acesta a fost cadrul tematic propus traducătorilor de literatură pentru a discuta despre problemele cu care se confruntă, atât ei, cât și traducerea literaturii în România. Întîlnirea a avut loc joi 14 martie la librăria Bastilia, cu participarea a doi invitați de onoare: Andy Jelcic, vicepreședintele Uniunii
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
de literatură pentru a discuta despre problemele cu care se confruntă, atât ei, cât și traducerea literaturii în România. Întîlnirea a avut loc joi 14 martie la librăria Bastilia, cu participarea a doi invitați de onoare: Andy Jelcic, vicepreședintele Uniunii Traducătorilor Literari din Croația, membru al Consiliului European al Asociațiilor Traducătorilor Literari (CEATL), și a lui Peter Bergsma, directorul Casei Traducătorilor din Amsterdam, președintele Rețelei Europene a Centrelor Internaționale pentru Traducători (RECIT). Moderatorul discuțiilor care au urmat expunerilor celor doi invitați
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
confruntă, atât ei, cât și traducerea literaturii în România. Întîlnirea a avut loc joi 14 martie la librăria Bastilia, cu participarea a doi invitați de onoare: Andy Jelcic, vicepreședintele Uniunii Traducătorilor Literari din Croația, membru al Consiliului European al Asociațiilor Traducătorilor Literari (CEATL), și a lui Peter Bergsma, directorul Casei Traducătorilor din Amsterdam, președintele Rețelei Europene a Centrelor Internaționale pentru Traducători (RECIT). Moderatorul discuțiilor care au urmat expunerilor celor doi invitați a fost traducătorul și publicistul Ciprian Șiulea, pe care, pentru
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
a avut loc joi 14 martie la librăria Bastilia, cu participarea a doi invitați de onoare: Andy Jelcic, vicepreședintele Uniunii Traducătorilor Literari din Croația, membru al Consiliului European al Asociațiilor Traducătorilor Literari (CEATL), și a lui Peter Bergsma, directorul Casei Traducătorilor din Amsterdam, președintele Rețelei Europene a Centrelor Internaționale pentru Traducători (RECIT). Moderatorul discuțiilor care au urmat expunerilor celor doi invitați a fost traducătorul și publicistul Ciprian Șiulea, pe care, pentru a oferi o imagine a acestei întîlniri, l-am rugat
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
participarea a doi invitați de onoare: Andy Jelcic, vicepreședintele Uniunii Traducătorilor Literari din Croația, membru al Consiliului European al Asociațiilor Traducătorilor Literari (CEATL), și a lui Peter Bergsma, directorul Casei Traducătorilor din Amsterdam, președintele Rețelei Europene a Centrelor Internaționale pentru Traducători (RECIT). Moderatorul discuțiilor care au urmat expunerilor celor doi invitați a fost traducătorul și publicistul Ciprian Șiulea, pe care, pentru a oferi o imagine a acestei întîlniri, l-am rugat să răspundă cîtorva întrebări. Mai înainte însă, mi se pare
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
Croația, membru al Consiliului European al Asociațiilor Traducătorilor Literari (CEATL), și a lui Peter Bergsma, directorul Casei Traducătorilor din Amsterdam, președintele Rețelei Europene a Centrelor Internaționale pentru Traducători (RECIT). Moderatorul discuțiilor care au urmat expunerilor celor doi invitați a fost traducătorul și publicistul Ciprian Șiulea, pe care, pentru a oferi o imagine a acestei întîlniri, l-am rugat să răspundă cîtorva întrebări. Mai înainte însă, mi se pare important de subliniat de ce situația traducătorului de literatură din Europa de Est necesită o dezbatere
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
urmat expunerilor celor doi invitați a fost traducătorul și publicistul Ciprian Șiulea, pe care, pentru a oferi o imagine a acestei întîlniri, l-am rugat să răspundă cîtorva întrebări. Mai înainte însă, mi se pare important de subliniat de ce situația traducătorului de literatură din Europa de Est necesită o dezbatere separată, și anume pentru că există o diferență esențială de statut profesional: în vreme ce în Europa de Vest traducerea de literatură se numără printre profesiile liberale, traducătorul fiind un profesionist independent, în Europa de Est acest lucru nu este
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
înainte însă, mi se pare important de subliniat de ce situația traducătorului de literatură din Europa de Est necesită o dezbatere separată, și anume pentru că există o diferență esențială de statut profesional: în vreme ce în Europa de Vest traducerea de literatură se numără printre profesiile liberale, traducătorul fiind un profesionist independent, în Europa de Est acest lucru nu este posibil în mod practic, din simplul motiv că traducerea de literatură nu asigură un venit corespunzător și rămîne o activitate complementară. De aici decurg multe dificultăți printre care, mai recent
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
decurg multe dificultăți printre care, mai recent, imposibilitatea de a exprima o poziție la dezbaterile la nivel european care vizează o politică europeană comună în domeniul traducerii de literatură și, în perspectivă, imposibilitatea de a aplica această politică; de asemenea, traducătorii din Europa de Est nefiind profesioniști independenți, nu pot beneficia de stagiile mai îndelungate de lucru sau de perfecționare pe care le oferă colegiile internaționale ale traducătorilor. Cum s-a născut inițiativa de a pune în discuție situația traducătorilor de literatură din
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
domeniul traducerii de literatură și, în perspectivă, imposibilitatea de a aplica această politică; de asemenea, traducătorii din Europa de Est nefiind profesioniști independenți, nu pot beneficia de stagiile mai îndelungate de lucru sau de perfecționare pe care le oferă colegiile internaționale ale traducătorilor. Cum s-a născut inițiativa de a pune în discuție situația traducătorilor de literatură din România? Inițiativa a aparținut traducătorului Andrei Anastasescu și Institutului Goethe, iar motivația pare evidentă: situația traducătorilor și a traducerilor (pentru că ele sînt inseparabile) constituie o
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
politică; de asemenea, traducătorii din Europa de Est nefiind profesioniști independenți, nu pot beneficia de stagiile mai îndelungate de lucru sau de perfecționare pe care le oferă colegiile internaționale ale traducătorilor. Cum s-a născut inițiativa de a pune în discuție situația traducătorilor de literatură din România? Inițiativa a aparținut traducătorului Andrei Anastasescu și Institutului Goethe, iar motivația pare evidentă: situația traducătorilor și a traducerilor (pentru că ele sînt inseparabile) constituie o problemă încă nesoluționată suficient. Ce anume credeți că i-a frapat în privința
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
independenți, nu pot beneficia de stagiile mai îndelungate de lucru sau de perfecționare pe care le oferă colegiile internaționale ale traducătorilor. Cum s-a născut inițiativa de a pune în discuție situația traducătorilor de literatură din România? Inițiativa a aparținut traducătorului Andrei Anastasescu și Institutului Goethe, iar motivația pare evidentă: situația traducătorilor și a traducerilor (pentru că ele sînt inseparabile) constituie o problemă încă nesoluționată suficient. Ce anume credeți că i-a frapat în privința României pe invitații la dezbatere? În mod previzibil
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
de perfecționare pe care le oferă colegiile internaționale ale traducătorilor. Cum s-a născut inițiativa de a pune în discuție situația traducătorilor de literatură din România? Inițiativa a aparținut traducătorului Andrei Anastasescu și Institutului Goethe, iar motivația pare evidentă: situația traducătorilor și a traducerilor (pentru că ele sînt inseparabile) constituie o problemă încă nesoluționată suficient. Ce anume credeți că i-a frapat în privința României pe invitații la dezbatere? În mod previzibil, amîndoi invitații au fost frapați de condițiile precare de lucru ale
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
și a traducerilor (pentru că ele sînt inseparabile) constituie o problemă încă nesoluționată suficient. Ce anume credeți că i-a frapat în privința României pe invitații la dezbatere? În mod previzibil, amîndoi invitații au fost frapați de condițiile precare de lucru ale traducătorilor români, dar și de alte aspecte poate neașteptate, cum ar fi numărul mare de titluri noi pe an (6000), sau ponderea foarte mare a traducerilor în totalul producției de carte (aproximativ 60%). Aș observa că aceste cifre relativ mari nu
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
susceptibile a oferi public cititor. Asta se vede cel mai bine la producția de carte din România. Intervenția lui Andy Jelcic s-a concentrat asupra unor recomandări, dintre care cele mai importante au vizat: necesitatea existenței unei asociații puternice a traducătorilor, una singură, a subliniat el; apoi încercarea de a convinge statul, Ministerul Culturii, de importanța și efectele pe termen lung ale traducerii de literatură; și un efort critic conjugat pentru a demonstra editorilor că importantă este competiția pentru calitate și
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]