4,336 matches
-
dat natural”, trebuie să recunoaștem și mai ales să începem a construi acele familii și relații de familie care nu mai sunt legitimate de tradițiile paternaliste pe care le-a conservat modernitatea anterioară. Modernitatea reflexivă se înscrie pe o altă traiectorie și pe un alt tip de legitimitate în privința constituției familiei. Să reflectăm împreună asupra câtorva opțiuni posibile. Soluții și practici de modernizare a relațiilor de gen Prima și cea mai la îndemână opțiune este oferită istoric de familia nucleară moștenită
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
subtexte s-au combinat și încă se îmbină într-un tot ce aspiră spre o vocație a universitas-ului. Este vorba însă despre un tot care nu se constituie într-un Gestalt universal și integrator, atâta vreme cât s-a scindat disciplinar în traiectorii cognitive alternative și concurente, iar din punct de vedere educațional, în experiențe individuale când integratoare, când dezagregate. Cele două culturi, una a pieței și centrată pe valoarea de schimb a cunoașterii și instruirii, iar cealaltă academică și asociată cu valoarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
superior Universitățile de astăzi sunt tentate de chemările pieței pentru a urma un alt curs decât cel pe care istoria i l-a hărăzit cu multe secole în urmă. Unele universități clasice, de fapt multe dintre ele, au părăsit deja traiectoria consacrată de tradiția academică, iar cele mai recent înființate funcționează în așa fel încât să fie diferite de modelul pe care vremurile înaintașilor l-au consacrat. Și totuși, în ciuda tentațiilor, sunt destule universități care încă perseverează pe calea clasică și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de dezvoltare a lumii academice. Universitatea încă nu s-a adaptat pe deplin la cerințele modernității reflexive. Se află din punct de vedere academic în stadiul de tatonare sau ezitare instituțională, deși financiar s-a înscris deja pe o altă traiectorie. În ciuda acestei imagini, oarecum sumbre, trebuie spus că încă nu ducem lipsă nici de imaginație analitică și nici de creativitate organizațională, când ne raportăm cu consecvență și interes la învățământul superior și la teoriile despre acesta. Numărul cercetărilor și lucrărilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
academic până de curând. Modelul humboldtian de universitate a instruirii și cercetării rămăsese dominant în Europa și încă este admirat. Susținerea modelului în noul context universitar a devenit însă critică atât financiar, cât și academic. De aceea, universitățile actuale urmează traiectorii diferențiate de dezvoltare și se stratifică într-un evantai care întâmpină cererile diversificate ale studenților potențiali și ale cercetării. În termeni economici, această schimbare de tip normativ este de fapt o externalitate care exprimă un „eșec” al pieței emergente și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Spuneam mai înainte că retorica modernității reflexive este cea a interogării. Ieșirea din dilemele tocmai menționate n-ar fi posibilă, decât în condiții de extindere și dezvoltare ale cunoașterii despre universități pentru fundamentarea opțiunilor și alegerea acelora ce precizează o traiectorie distinctă a unei anume universități. Vremurile în care toate universitățile erau asemănătoare până la asumarea unei identități unice au rămas în trecut. De acum vom avea de-a face cu multiplicarea identităților și traiectoriilor universitare. Iar funcția de reglementare a statului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
opțiunilor și alegerea acelora ce precizează o traiectorie distinctă a unei anume universități. Vremurile în care toate universitățile erau asemănătoare până la asumarea unei identități unice au rămas în trecut. De acum vom avea de-a face cu multiplicarea identităților și traiectoriilor universitare. Iar funcția de reglementare a statului se va reduce la gestionarea standardelor de asigurare a calității în instruire, învățare și cercetare, odată cu asumarea răspunderii publice a unei finanțări competitive. BIBLIOGRAFIE Adam, Barbara; Beck, Ulrich; van Loon, Joost (ed.), 2004
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a determinanților individuali ai progresului. În principal educația a fost văzută de Mincer, Becker și discipolii lor drept unul dintre motoarele creșterii. Anii ’80-’90 au adus în prim-plan discuția despre un nou tip de capital, determinant în orientarea traiectoriei dezvoltării. Este vorba de capitalul social, cel care contribuie la capacitatea indivizilor, comunităților și societăților de a colabora pentru producerea bunului public. Capitalul social se află în centrul atenției acestui capitol. „Părinții fondatori” ai conceptului - Bourdieu, Coleman și Putnam - i-
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Stații teologice” care trec în revistă condiția lui Zaheu înaintea Crucii Domnului, problema reprezentării vizuale a Patimii lui Iisus, statutul lecționarului biblic și câteva glose despre metafizică și teologice în opera lui Christos Yannaras. O notă bibliografică oferă detalii despre traiectoria textelor înainte de culegerea lor în acest volum. Toate eseurile reluate aici apar într-o formă complet modificată. Pentru că ne-am dori reînviată și tradiția clasică a scoliilor, am inclus între copertele cărții și câteva recenzii transformate. Aceste marginalia se nasc
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
deopotrivă - toate acestea par fenomene proaspete în decorul vieții românești. Stimulate de noua industrie mediatică autohtonă, publicul intoxicat de sentimentalism levantin, economie libidinală, balcanism decadent și euforie latino a pierdut contactul cu dilemele teologico-politice ale civilizației occidentale. Indiferența narcotică față de traiectoria istoriei noastre comunitare a pătruns cu repeziciune în toate păturile societății. Eșecul ironic al tranziției românești este dovedit de faptul că, deși autorul Politicelor hotăra în 1996 să nu mai vegheze asupra neorânduirilor din agora, zece ani mai târziu el
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
bazate, prognozare. Enciclopedia Educației Fizice și Sportului din România, Volumul IV, explică prognoza sportivă ca previziune, anticiparea desfășurării sau a evoluției fenomenului sportiv în ansamblul său, în ceea ce privește dinamica tendințelor de dezvoltare, de răspândire a unui sport și de prefigurare a traiectoriei rezultatelor, a recordurilor și a clasamentelor în perspectiva imediată sau îndepărtată. Prognoza este o componentă oricărei gândiri manageriale mai cu seamă în sportul de performanță, unde obiectivul de concurs se anticipează, determinând strategia pregătirii. Prognozarea în sport folosind tehnica de
ANALIZA METODELOR DE PROGNOZARE COMPUTERIZATĂ ÎN CADRUL PERFORMANȚELOR SPORTIVE A ATLEȚILOR ÎN PERIOADA COMPETIȚIONALĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Rață, Dan Milici () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_810]
-
s-au constituit într-o bază de date stocate pentru o procesare dirijată în scopul unei analize a comportării sportivelor în teren. Au fost achiziționate date despre acțiuni și evenimente în genere, despre unele exprimări ale gesturilor motrice sau ale traiectoriei mingii și chiar tipurile de deplasări, din atac și apărare, viteza, forța, rezistența etc., privite ca parametrii fizici ai jucătoarelor. Motivația Motivația aplicării informaticii în cadrul acestei radiografieri a competiției supuse cercetării a fost de a se: realiza o bază de
OPORTUNITĂȚI PRIVIND ANALIZA ACȚIUNILOR DE FINALIZARE, ÎN JOCUL MODERN DE HANDBAL PRIN APLICAȚII SPECIFICE INFORMATICII LA JOCURILE OLIMPICE – BEIJING 2008. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Drăgănescu, Carmen Răchită () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_815]
-
devină suficient de solidă pentru a rezista atacurilor iliberale. Sub ceaușism, aproape orice subversiune era legitimă, iar abominabilul partid-stat determina cele mai stranii alianțe (o bună istorie a grupurilor culturale de sub ceaușism - pentru care arhivele Securității sunt indispensabile -, completată cu traiectoriile postcomuniste ale foștilor membri, ar arăta cât de factice, fragile, duplicitare și fortuite erau unele aparente solidarități și afinități elective). În societatea românească de azi - dacă nu larg deschisă, cel puțin promițător întredeschisă -, dinamica separațiilor, această trăsătură centrală a ordinii
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
al celor ipotetice „dacă... atunci?”, ori întrebările care implică explicații (a se vedea și Cerghit, 1997). Principalele tipuri de întrebări sunt: întrebările convergente, care îndeamnă la analize, comparații, sinteze, interogări, asociații de idei etc., întrebările divergente, ce exersează gândirea pe traiectorii inedite, originale, ce conduc la o diversitate cât mai mare de soluții, precum și întrebările de evaluare, care solicită elevii să emită judecăți de valoare. Eficiența conversației este condiționată și de caracterul și de calitatea răspunsurilor. Au prioritate răspunsurile construite, mai
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
de spațiu-timp-mișcare ale lui Newton în raport cu conceptul de mișcare al fizicii aristotelice și medievale, despre conceptul de spațiu-timp curbat al teoriei generale a relativității în raport cu conceptele newtoniene sau despre conceptul de undă de probabilitate al mecanicii cuantice în raport cu conceptul de traiectorie a mișcării unei particule din fizica clasică. Opțiunea unei comunități științifice de a adopta un nou sistem de concepte drept cadru constitutiv și orientativ al cercetării este mai degrabă o decizie luată pe baza unor considerații pragmatice, ținând seama de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
unei faze a ciclului lunar, adică momentelor în care luna se intersectează cu planul orbitei solare, eveniment ce are loc de două ori în timpul ciclului de 28 de zile. În termeni mai științifici, Luna se învârte în jurul Pământului pe o traiectorie elipsoidală. La un moment dat, ea se găsește la distanță maximă de planeta noastră. Se spune că luna este atunci la apogeu. Peste aproape două săptămâni, ea se apropie de noi la maxim. Spunem că în acel moment este la
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
bilingvă, București, 2002 (în colaborare cu Gabriela Abăluță); Gérard Augustin, Constantza - Constanța, ed. bilingvă, pref. trad., Constanța, 2003 (în colaborare cu Gabriela Abăluță). Repere bibliografice: Doinaș, Diogene, 180-181; Constantin, Despre poeți, 142-145; Tomuș, Istorie, 250-253; Cristea, Un an, 241-243; Petroveanu, Traiectorii, 298-302; Mincu, Poezie, 201-204; Piru, Poezia, II, 201-205; Laurențiu, Eseuri, 20-23; Iorgulescu, Scriitori, 13-15; Grigurcu, Poeți, 34, 436-439, 522; Raicu, Contemporani, 160-163; Constantin Crișan, Cunoașterea prin poezie, RL, 1981, 24; Negrici, Introducere, 82-97; Grigurcu, Existența, 264-275; Valeriu Cristea, „A sta
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
o dimensiune longitudinală. Schema metodologică a intervenției longitudinale modifică sensibil criteriile de evaluare ale abordării sociale, astfel că sigurul criteriu al „pericolului îndepărtat” devine inoperant pentru analiza calității intervenției. Tot așa, abordarea longitudinală ține și mai mult cont de realitățile traiectoriei biografice a familiei. Această traiectorie este mai complexă în zilele noastre. Izbucnirea, constituirea și reconstituirea grupurilor familiale sunt fenomene frecvente ce fac dovada dificultății instituției familiale. Este important ca practicile sociale să țină cont de această realitate nouă și să
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a intervenției longitudinale modifică sensibil criteriile de evaluare ale abordării sociale, astfel că sigurul criteriu al „pericolului îndepărtat” devine inoperant pentru analiza calității intervenției. Tot așa, abordarea longitudinală ține și mai mult cont de realitățile traiectoriei biografice a familiei. Această traiectorie este mai complexă în zilele noastre. Izbucnirea, constituirea și reconstituirea grupurilor familiale sunt fenomene frecvente ce fac dovada dificultății instituției familiale. Este important ca practicile sociale să țină cont de această realitate nouă și să se adapteze la ea. În
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Mihail Bumbeș, Recrutarea cadrelor superioare de penitenciar: 1945-1989 .. Cristina Roman, Facțiuni În interiorul elitei PCR: 1944 - 1952 ............................................................... STRATEGII DE CONVERSIE A ELITELOR COMUNISTE DUPĂ 1989 George Mink, Jean Charles Szurek, Conversia politică și economică a elitelor comuniste În Europa de Est .......................................................................................................................... Raluca Grosescu, Traiectorii de conversie politică a nomenclaturii din România ......................... Alexandra Ionașcu, Perenitatea Moștenirii Comuniste? O Analiză a Elitelor Guvernamentale ........ Mihăiță Lupu, Funcționarea Academiei „ștefan Gheorghiu” sau ce putem recupera În folosul mobilității elitelor actuale din România .......................................................................... RECENZII Nicoleta Ionescu Gură, Nomenclatura Comitetului
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Academiei „ștefan Gheorghiu” sau ce putem recupera În folosul mobilității elitelor actuale din România .......................................................................... RECENZII Nicoleta Ionescu Gură, Nomenclatura Comitetului Central al Partidului Munictoresc Român, Editura Humanitas, București, 2006 (Raluca Grosescu) ................................... Mihai Dinu Gheorghiu, Intelectualii În câmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale, Editura Polirom, Iași, 2007 (Corina Pălășan) ................................................ Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Pseudomemoriile unui general de securitate: documente selectate și editate, Editura Humanitas, București, 2007 (Andrei Muraru) ...... Ion CALAFETEANU, Scrisori către tovarășa Ana, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005 (Ruxandra
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
autorului. Dintr-o perspectivă a sociologiei politice, un articol al subsemnatei Raluca Grosescu, publicat În 2006, se axează pe funcționarea sistemului de nomenclatură, propunând și o taxonomie a acestuia. Cartea lui Mihai Dinu Gheorghiu - Intelectualii În câmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale - este diferită de cele trei lucrări menționate mai sus, atât prin caracterul de teoretizare a rezultatelor cercetării, cât și prin abordarea temei din perspectiva sociologiei instituțiilor de formare a cadrelor. În acest sens, studiul lui Mihai Dinu Gheorghiu analizează
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de Cristina Roman analizează facționalismul din cadrul partidului unic, de la constituirea sa și până În 1952. Într-o a doua secțiune a volumului, George Mink și Jean-Charles Szurek evaluează rolul nomenclaturii În tranziția de la un regim la altul, axându-se pe identificarea traiectoriilor de conversie a elitelor comuniste din Ungaria, Polonia și Republica Cehă. Raluca Grosescu operează decupaje categoriale În sânul partidelor constituite În România de către fosta nomenclatură și analizează raportarea lor la temele care au reprezentat surse de conflict politic după 1990
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
condus către Înțelegerea complexității legitimării capitalismului prin Înseși instanțele Partidului. Ea ne-a determinat, de asemenea, să reconstruim lanțul prin care a trecut modelul acestui capitalism (cf. infra schema noastră a celor trei cercuri) și, În sfârșit, să Înțelegem diversitatea traiectoriilor și a motivațiilor actorilor instituționali și individuali. Aceasta ne-a permis să coagulăm o explicație distinctă de cele precedente, sub forma a trei cercuri de conversie care merg de la centrul sistemului către periferia sa. Ambiția cercetării noastre nu este atât
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
politice ale postcomunismului, cât aceea de a arăta că implozia „socialismului real”, ilustrată foarte bine de exemplul polonez, se datorează atât transformării instituțiilor centrale care Îl conduc (Partidul), cât și mutației clasei sale conducătoare, nomenklatura. 2. Diversitatea modurilor și a traiectoriilor de conversie Mai Întâi, ce trebuie să Înțelegem prin nomenklatură? Puține lucrări au abordat acest subiect. Nomenklatura era, În primul rând, lista nominală și confidențială a posturilor de Încadrare, de sus În jos, a vieții sociale și politice, așa cum le
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]