1,558 matches
-
în comun oferindu-ne deliciile împărtășirii, în orele de seară, a întâmplărilor de peste zi, primelor succese diplomatice și planurilor de viitor. Tineri fiind, abordam uneori și subiecte "roz", unele din ele de toată comedia. Cum dimineața și seara mâncam "din traistă", făceam adesea schimburi de "meniuri" și informații privind cele mai avantajoase oferte de parizer, telemea, conserve de pește etc. Aveam un coleg de prin Bucovina, căruia părinții îi trimiteau cu regularitate tot felul de bunătăți, dintre care nu lipseau câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Unde dă fericea! cobește Juga. Norocul nostru-i spart în fund... Am hălăduit peste tot în Turchia, continuă Gherasim. Am căscat ochii, am tras cu urechea... Cine să se lege de un biet călugăr-cerșetor ce bate cărările Împărăției, desculț, cu traista în băț doldora de sfinte iconițe, cu așchiuțe din Crucea Mântuitorului, cu oscioare moarte făcătoare de minuni de-ale vreunui "sfânt mucenic" de mine dezgropat... Și cu ciuma? întreabă Ștefan. Ciuma? Molima bântuie sălbatec. Oamenii, înfricoșați, fug din calea ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
face V.M.? - Face rău! Partea a treia. Câteva luni mai târziu. Un individ bizar, bolnav psihic după toate aparențele, face vâlvă prin cartierul pe unde colindă ceasuri întregi, uneori de dimineața până seara, hrănind câinii vagabonzi. Poartă la șold o traistă țărănească, încăpătoare, din care scoate tot ce le place câinilor să mănânce. Când traista se golește, intră în prima alimentară ce îi iese în cale și cumpără oase, cârnați, conserve... când obosește, se refugiază într-o bodegă și bea rom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
bolnav psihic după toate aparențele, face vâlvă prin cartierul pe unde colindă ceasuri întregi, uneori de dimineața până seara, hrănind câinii vagabonzi. Poartă la șold o traistă țărănească, încăpătoare, din care scoate tot ce le place câinilor să mănânce. Când traista se golește, intră în prima alimentară ce îi iese în cale și cumpără oase, cârnați, conserve... când obosește, se refugiază într-o bodegă și bea rom sau o bere (iar uneori un rom cu bere). Copiii se țin după el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Agricolă din Râmnicelu, numită „Ștefan Pavlăț” era președinte un fost coleg de-al meu, Bumbac Vasile, care era atât de slab de minte, în timpul școlarizării, încât oricât de copii eram noi, colegii lui, ziceam că el are în loc de cap o traistă cu tărâțe. După mutarea în Râmnicelu, președintele Bumbac Vasile l-a ales pe Dinun ca magazioner al colectivei pe care o conducea. Ca magazioner, Dinu s-a străduit să fie corect, dar activiștii de partid din Brăila n-au fost
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de un fir de ață de apa Bârladului și am tăiat toată mămăliga pământului să-mi umplu foamea sufletului. Dar de ce să vă pierdeți vremea cu povești?! Iatămă cu lădița în spinare, drum de picior, acasă la Nicorești. Apostolat cu traista-n băț Între prietenii pe care îi aveam cu număr Iancu Dimofte, văr secundar, ieșea cu mult în față. Tocmai fusese numit învățător suplinitor într-un sat de țigani lingurari, Argea, undeva sub dealurile Poienii, la puțini pași de mînăstirea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
sus, pe deal și să plec ultima. Oamenii munceau din greu iar seara erau obosiți și nu-i interesa dacă eu eram sau nu acolo sau în altă parte. Nu se fereau de mine și fiecare plecau acasă cu o traistă de grâu. Era greu pentru mine să înțeleg de ce era necesară prezența mea sau a altcuiva de la partid, dacă țăranii furau fără jenă, ca și cum ar fi luat de pe pământul lor, ceea ce nu era chiar așa de neadevărat. Tovarășe instructor, i-
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de înființare de partid, iar alții s-au apucat de negustorie și afaceri. Odată ajunși să pună mâna pe putere, au căutat s-o cimenteze și să se prindă de ea cu magnetul cel mai puternic și au venit cu traista plină de promisiuni. De promis că se va trăi mai bine toți și toate partidele au promis cu superlativele cele mai frumoase, dar odată ce și-au văzut boii la car, au uitat de promisiuni, ocupându-se de răfuieli, recompensări pentru
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de înființare de partid, iar alții s-au apucat de negustorie și afaceri. Odată ajunși să pună mâna pe putere, au căutat s-o cimenteze și să se prindă de ea cu magnetul cel mai puternic și au venit cu traista plină de promisiuni. De promis că se va trăi mai bine toți și toate partidele au promis cu superlativele cele mai frumoase, dar odată ce și-au văzut boii la car, au uitat de promisiuni, ocupându-se de răfuieli, recompensări pentru
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ar lua funcțiile, mulți nu ar ști să răspundă la întrebarea cine sunt și ce sunt capabili să facă. În plus, puterea îți conferă și altceva: îți dă un aer de bărbat, chiar și când ți-a trecut mălaiul prin traistă. Puterea te face vizibil public, chiar dacă ești doar un figurant. Cine nu este pe „sticlă”, indiferent cum, nici nu există. În discursurile de campanie, candidații povestesc despre faptul că nu dorm noaptea de grija noastră și a interesului public. Noi
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
răzoarelor se încrucișează flori de lumină. La stânga coboară într-o râpă livada bătrână. E dimineață. Din curți se aude behăit de oaie în timp ce, spre soarele nou, se înalță aburi. Încep să strige glasuri somnoroase de copii care și-au pus traista în gât și rânduiesc cârdișoarele pe care le vor păzi toată ziua pe munte. Porțile sunt deschise de mâini nevăzute ca să sloboadă vite roșii ce se îndreaptă, rumegând, către prundurile apei. Din livada cu iarba necosită încă, pe cărare, urcă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de un nepotolit dor de a se instrui și desăvârși, și mânat de acest năvalnic dor de învățătură”, parcă ni-l și închipuim pe Nicolae părăsindu-și părinții, lăsându-și Stulpicanii săi iubiți în 1887 și pornind cu merinde în traistă la Școala Latinească din Suceava, „un liceu de stat denumit Gimnaziul Superior greco - oriental cezaro - crăiesc (Greco - orientalische K. K. Obergymnasium)” astăzi vestitul Liceu „Ștefan cel Mare”. Aici, la acest liceu, i-au fost „lărgite și cimentate zăcămintele sentimentului național
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
curtea sacră a Institutului, a merge la Roma era ca și cum s-ar fi dus la capătul lumii. Don Luigi Pedrollo scria în jurnalul său: «4 martie 1932. Pleacă spre Roma primii religioși. Au plecat „sine pera et sine sacculo“ (fără traistă și pungă). Călătoria și-au plătit-o din oferta Sfintelor Liturghii de celebrat. Din Roma, părintele Bevilacqua le-a scris să aibă în vedere că trebuiau să se gândească puțintel la mobilare, deoarece, în afară de casă și paturi, cardinalul vicar nu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
chemări, dar care și-au păstrat obiceiurile lor din Ki-en-gi. Un altul, arătîn- du-și caracterul de canalie imbecilă și criminală spune că tăblițele descoperite ar fi chiar plăsmuirea descoperitorului N. Vlassa! Să te crucești nu alta. Poc și-n traistă la vînătoarea liftelor! Situată pe malul Prutului, pe teritoriul localității Gorban din județul Iași s-au descoperit în anul 2001 probe arheologice de o importanță uimitoare pentru cultu- ra română și nu numai! Ceramica a fost apreciată pentru jumătatea mileniului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Agricolă din Râmnicelu, numită „Ștefan Pavlăț” era președinte un fost coleg de-al meu, Bumbac Vasile, care era atât de slab de minte, în timpul școlarizării, încât oricât de copii eram noi, colegii lui, ziceam că el are în loc de cap o traistă cu tărâțe. După mutarea în Râmnicelu, președintele Bumbac Vasile l-a ales pe Dinun ca magazioner al colectivei pe care o conducea. Ca magazioner, Dinu s-a străduit să fie corect, dar activiștii de partid din Brăila n-au fost
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
T. anterioară anului 1993 respectă din punct de vedere formal normele tradiționale și exprimă atașamentul constant al emigrantului față de valorile perene ale țării din care a plecat. Poeziile apărute după întoarcerea în țară, cuprinse în volumele Întâlnire în amurg (1994), Traista cu stele (1995), Centum (1997) și Între răsărit și apus (2003), sunt haikuuri (compuse în română, publicate și cu traduceri în engleză și franceză), pentru care a obținut și diferite premii. Ca prozator, T. debutează în 1993 cu o culegere
THEODORU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290164_a_291493]
-
IV: Cerșetorul, București, 1998, vol. V: Tati, București, 2002; Întâlnire în amurg - Rencontre au crepuscule - Meeting in the Twilight, ed. trilingvă, tr. Ana Luana Stoicea și Virginia Cucu, pref. Florin Vasiliu, București, 1994; Transilvania. O pagină de istorie, Oradea, 1995; Traista cu stele - Le Sac à étoiles - The Bag of Stars, ed. trilingvă, tr. Constantin Frosin, Virginia Cucu, introd. Florin Vasiliu, București, 1995; Un milionar nebun, București, 1996; Genius. Întâmplări din viața mea, București, 1996; Centum, ed. trilingvă, pref. Florin Vasiliu
THEODORU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290164_a_291493]
-
ce însoțea solstițiul de iarnă, Cucii devine un joc semireligios ce se practică la lăsatul secului (echinocțiul de primăvară). Actualmente spectacolul s-a laicizat, devenind un alai popular. Principalele tipuri de măști specifice acestui obicei sunt cele arhaice, confecționate din „traistele de cai” sau din piele („chieile” - simple obrăzare), și cele de dată mai recentă - „tigvele” și „chipurile” (măști montante, ca niște sorcove imense). De la formele cele mai simple, cu două-trei personaje, jocurile cu măști au evoluat spre forme mai complexe
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
ieșea din curte să vadă dacă vine bărbatu-său, și la un moment dat vede că vine cu cineva. Intră-n curte... și vine iar să se uite, că, totuși, i s-o părut ei ceva deosebit, c-aveam o traistă În spate. Și când m-am apropiat, săraca sora mea, când m-a văzut, să pice jos, nu altceva... Mă rog, vă dați seama că nu se poate descrie așa ceva... A fost o bucurie nemaipomenită. Și am stat câtva timp
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
obiecte, care credeau ei că n-ai nevoie... Acesta Întreba: „Ce aveți, băi, aicea? Hai! Hai! Bine că sunt eu aici, hai, că vă dau tot. Ce ai, mă, aicea? Uite, mă, Ionescu, ia, mă, ia, desfă! Ți-ai adus traista? Ia tot de aici și dă-te În pizda mă-tii! Hai, cară-te! Următorul! Hai, că vreau să termin, că am și eu treabă acasă!”. Și Înjurând așa n-aveai de treabă cu el. Era un plutonier-major, Roman, un
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o trăistuță făcută dintr-o față de pernă, unde Îmi țineam ce lucruri ma’ aveam acolo... (râde - n.n.) Și cân’ ne-a dus pe Reduit, acolo au apărut doi sergenți-majori, băieți tineri, așa cum sunteți dumneavoastră: „Bă, ia vino-ncoa!”. Io cu traista aia, Îmbrăcat, a crezut că sunt Într-adevăr pușcăriaș... „Ia vino! Ce cauți, mă, aici?” Da’ eu zâc: „Pă’ să nu-l bagi În măsa pă-l dă m-a adus aici?”. (râde - n.n.) Și ei atuncea, că aveau bastoane
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
5%, șoferii cu 10%, muncitorii cu 15% plus reducerea salariilor la nivelul planului realizat, adică nerealizat. După atâta muncă, muncitorii trec prin alimentare, unde constată că s-a desființat autoservirea și s-a introdus de-servirea. Drept care ajung acasă cu traista goală și sunt întrebați de familie cum funcționează autoaprovizionarea. Totuși autoaprovizionarea funcționează, dar numai pentru descurcăreți. Muncitorii cu falca, stâlpii regimului, se autoaprovizionează de la magazinele speciale. Alți muncitori respectă indicația partidului ca aprovizionarea să se facă noaptea. Drept care la adăpostul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de la Săptămâna, Luceafărul, Flacăra. Lătratul național-stalinist avea drept scop nu doar să compromită și să amuțească o voce care se separa de cor, ci să silească alogenul a-și da, În sfârșit, seama că a venit momentul să-și ia traista În spinare. În 1982, nu știam că până la urmă „va veni o seară” și voi pleca și eu, cum scria Fundoianu, nici că voi ajunge cândva la Bard College, coleg cu cea care scrisese peste ocean memorabila frază despre o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
suveranitatea politică, deci a fost împinsă în acest conflict. Fără răpirea Basarabiei, România n-ar fi intrat în război cu U.R.S.S. Dacă ar fi după mine și aș avea puterea să schimb poziția României, aș pune-o într-o traistă și cu traista pe umeri m-aș duce până undeva în Australia și aș muta-o acolo, să nu mai fie la Gurile Dunării.” Din contextul în care se desfășurau discuțiile și-a dat seama de dorința partidului ca Mișcarea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a fost împinsă în acest conflict. Fără răpirea Basarabiei, România n-ar fi intrat în război cu U.R.S.S. Dacă ar fi după mine și aș avea puterea să schimb poziția României, aș pune-o într-o traistă și cu traista pe umeri m-aș duce până undeva în Australia și aș muta-o acolo, să nu mai fie la Gurile Dunării.” Din contextul în care se desfășurau discuțiile și-a dat seama de dorința partidului ca Mișcarea Legionară să-și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]