1,736 matches
-
a cerceta, ea ne îndrumează spre principiile tuturor științelor." Topica, I, 2, 101 a; p. 9. 98 Pentru relațiile dintre logica aristotelică și logica transcendentală, a se vedea și: Alexandru Surdu, "Studiu introductiv" la Imm. Kant, Logica generală. 99 Analitica transcendentală este o logică a adevărului; Dialectica transcendentală este "o critică a intelectului și rațiunii cu privire la folosirea ei hiperfizică, pentru a descoperi falsa aparență a pretențiilor ei neîntemeiate și pentru a reduce ambițiile ei cu privire la invenție și extindere, pe care crede
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tuturor științelor." Topica, I, 2, 101 a; p. 9. 98 Pentru relațiile dintre logica aristotelică și logica transcendentală, a se vedea și: Alexandru Surdu, "Studiu introductiv" la Imm. Kant, Logica generală. 99 Analitica transcendentală este o logică a adevărului; Dialectica transcendentală este "o critică a intelectului și rațiunii cu privire la folosirea ei hiperfizică, pentru a descoperi falsa aparență a pretențiilor ei neîntemeiate și pentru a reduce ambițiile ei cu privire la invenție și extindere, pe care crede a le descoperi cu ajutorul principiilor transcendentale, la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Dialectica transcendentală este "o critică a intelectului și rațiunii cu privire la folosirea ei hiperfizică, pentru a descoperi falsa aparență a pretențiilor ei neîntemeiate și pentru a reduce ambițiile ei cu privire la invenție și extindere, pe care crede a le descoperi cu ajutorul principiilor transcendentale, la simpla pretenție de a aprecia intelectul pur și de a-l preveni contra judecăților sofistice." Immanuel Kant, Critica rațiunii pure, (CRP, II; "I" va indica, mai departe, ediția din 1781 a lucrării, iar "II" pe cea din 1787); (1994
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
urmă nu mai este posibilă, din anumite motive, în contextul precizat). 101 CRP, II, p. 101. 102 Toți acești termeni: paralogism, antinomie, ideal, regulativ, aparență etc. vor fi lămuriți în partea a doua din această prezentare a analiticii și dialecticii transcendentale kantiene. 103 CRP, II; (1994) p. 274. 104 Cf. CRP, partea finală a Analiticii transcendentale, Apendice: Despre amfibolia conceptelor reflecției care rezultă din confundarea folosirii empirice a intelectului cu folosirea lui transcendentală. 105 "Prin canon înțeleg ansamblul principiilor a priori
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
101. 102 Toți acești termeni: paralogism, antinomie, ideal, regulativ, aparență etc. vor fi lămuriți în partea a doua din această prezentare a analiticii și dialecticii transcendentale kantiene. 103 CRP, II; (1994) p. 274. 104 Cf. CRP, partea finală a Analiticii transcendentale, Apendice: Despre amfibolia conceptelor reflecției care rezultă din confundarea folosirii empirice a intelectului cu folosirea lui transcendentală. 105 "Prin canon înțeleg ansamblul principiilor a priori de folosire corectă a unor anumite facultăți de cunoaștere în genere. Astfel, logica generală, în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
doua din această prezentare a analiticii și dialecticii transcendentale kantiene. 103 CRP, II; (1994) p. 274. 104 Cf. CRP, partea finală a Analiticii transcendentale, Apendice: Despre amfibolia conceptelor reflecției care rezultă din confundarea folosirii empirice a intelectului cu folosirea lui transcendentală. 105 "Prin canon înțeleg ansamblul principiilor a priori de folosire corectă a unor anumite facultăți de cunoaștere în genere. Astfel, logica generală, în partea ei analitică, este un canon pentru intelect și rațiune în genere, dar numai în privința formei, căci
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
folosire corectă a unor anumite facultăți de cunoaștere în genere. Astfel, logica generală, în partea ei analitică, este un canon pentru intelect și rațiune în genere, dar numai în privința formei, căci ea face abstracție de orice conținut." CRP, II (Metodologia transcendentală, Capitolul al doilea: "Canonul rațiunii pure"), p. 568. 106 "Deci partea logicii transcendentale care expune elementele cunoștinței pure ale intelectului și principiile, fără care nici un obiect nu poate fi gândit, este Analitica transcendentală și totodată o logică a adevărului.", CRP
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în partea ei analitică, este un canon pentru intelect și rațiune în genere, dar numai în privința formei, căci ea face abstracție de orice conținut." CRP, II (Metodologia transcendentală, Capitolul al doilea: "Canonul rațiunii pure"), p. 568. 106 "Deci partea logicii transcendentale care expune elementele cunoștinței pure ale intelectului și principiile, fără care nici un obiect nu poate fi gândit, este Analitica transcendentală și totodată o logică a adevărului.", CRP, II, p. 102. 107 CRP, II, p. 100. 108 CRP, II, pp. 224-225
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
abstracție de orice conținut." CRP, II (Metodologia transcendentală, Capitolul al doilea: "Canonul rațiunii pure"), p. 568. 106 "Deci partea logicii transcendentale care expune elementele cunoștinței pure ale intelectului și principiile, fără care nici un obiect nu poate fi gândit, este Analitica transcendentală și totodată o logică a adevărului.", CRP, II, p. 102. 107 CRP, II, p. 100. 108 CRP, II, pp. 224-225. 109 CRP, II, pp. 176-177. 110 Cf. CRP, II, p. 62. 111 "Eu leg, deci, propriu-zis, două percepții în timp
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
II, p. 212. 119 CRP, II, p. 228. 120 Pentru problema intuiției categoriale, a se vedea Heidegger, Prolegomene la istoria conceptului de timp; îndeosebi "Partea pregătitoare", Cap. II. 121 "Categoriile pure fără condițiile formale ale sensibilității, au numai o semnificație transcendentală, dar nu au folosire transcendentală, fiindcă o asemenea folosire este imposibilă în sine, întrucât sunt lipsite de toate condițiile vreunei folosiri (în judecăți), adică de condițiile formale ale subordonării vreunui pretins obiect sub aceste concepte." CRP, II, p. 245. 122
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
II, p. 228. 120 Pentru problema intuiției categoriale, a se vedea Heidegger, Prolegomene la istoria conceptului de timp; îndeosebi "Partea pregătitoare", Cap. II. 121 "Categoriile pure fără condițiile formale ale sensibilității, au numai o semnificație transcendentală, dar nu au folosire transcendentală, fiindcă o asemenea folosire este imposibilă în sine, întrucât sunt lipsite de toate condițiile vreunei folosiri (în judecăți), adică de condițiile formale ale subordonării vreunui pretins obiect sub aceste concepte." CRP, II, p. 245. 122 CRP, II, p. 295. 123
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Frege, On sense and reference (Ed. A. W. Moore), p. 29. 213 Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus (Logisch-philosophische Abhandlung), 3.1432, p. 21. 214 Cf., în lucrarea de față, A doua Secțiune, Capitolul I, g. 215 Cf. Kant, Critica rațiunii pure; "Analitica transcendentală", Cartea a doua, Capitolul întâi: "Despre schematismul conceptelor pure ale intelectului". 216 Cf. Miron Costin, Viiața lumii. 217 Cf. C. Rădulescu-Motru, Timp și destin; Lucian Blaga, Geneza metaforei și sensul culturii; Constantin Noica, Modelul cultural european. 218 Heidegger, Problemele fundamentale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pelin al trecerii primei treimi a anului adăugăm obligatoriile „ierburi amare“ ce Însoțeau Paștele Vechiului Testament, oarecum apropiat În timp, deși mai grăbit, căci În Mediterana primăvara vine mai repede, am putea atribui amarului o doză de transcendent. Dulce și transcendentală amăreală pe care o oferă Însă și banala păpădie, a cărei modestie fizică e desigur compensată de un primat În transcendent. Cui i-l datorează? În principal taraxacosterolului și lactucopicrinei, ca și suratele ei. Dacă ar fi numai atât și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un astfel de subiect. Poate că e vorba de o interdicție de care nu am cunoștință pe deplin; de aceea, trebuie să mă port cu băgare de seamă, așteptând să parcurg toate etapele inițierii. Am fost programat de o instanță transcendentală pe care nu pot s-o domin și acum mă las târât de destinul meu ineluctabil. Dubiu Când pășesc prin desiș, până și foșnetul frunzelor și prospețimea aerului mă fac să mă îndoiesc: și dacă nu voi reuși? Atunci ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
tinde să dea seama de un anumit mod de-a experimenta ființa. * Realitatea este intersubiectivitate. Nu suntem îndreptățiți să vorbim de o realitate personală. Realitate dă seama de încercarea identificării unui loc comun, deschis în special prin ceea ce am denumit transcendentalul corp. Corpul generează posibilitatea unei înțelegeri, domeniul comun al experienței, cel din urmă fiind intermediat de calitățile corpului. Putem vorbi de generalul creat de identitatea spectrului percepției pentru fiecare organ de simț și de posibilitățile asemănătoare de combinare a senzațiilor
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
este splendidă: „...deși poetul consimte la dulcea injoncțiune a iubitei de a se retrage din lumea inumană a „stelelor”, a „norilor” și a „cerurilor înalte”, deși a admis că numai mormintele faraonice, „piramidele învechite” vin în atingere cu asemenea realități transcendentale, că fantoma civilizației de pe „câmpiile asire” induce la meditații zadarnice, că nu e mai profitabil nici simbolul din „îndepărtata mare”, simbol de asemenea al morții care înghite râurile vieții, deși s-a umanizat prin iubire, deși a făcut experiența întreagă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
LEGENDE Numeroase mituri vorbesc despre strămoșii totemici, legende mitologice despre originea lumii, a aștrilor cerești și altor fenomene ale naturii, despre originea omului, despre potop, despre șarpele-curcubeu și alte ființe fantastice. „Nu vom găsi la aborigenii australieni mituri cosmogonice sau transcendentale În accepția obișnuită a acestor termeni, deși legendele răspândite pe Întreg teritoriu al continentului conțin 268 Ibidem, p. 402. 129 unele elemente din afara acestor mituri; crearea omului și a pământului, a unor elemente ca focul, eroul totemic. Mitologia aborigenă australiană
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
monstruos al divinității kala. Conform conceptului inițial, a școlii tantrice Vajradhara, care s-a dezvoltat În cadrul Marelui Vehicul, Începând cu secolul al IV-lea În Bengal și Ceylon, apoi În Malaysia și Sumatra, templul este o yantră ce exprimă ordinea transcendentală, o machetă a Universului, cu piramida descrescătoare a lumilor sub stupele care le acoperă ca și bolta cerească, dar și o mandală, un itinerar care ghidează devoțiunea credincioșilor, o adevărată mașină de rugăciune și meditație. Numărul, repartizarea, gesturile celor 504
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de panouri decorative În relief pe reversul balustradelor. O parte din aceste basoreliefuri sunt strânse și depozitate În muzee, În vederea conservării. 32 de statui de lei, reprezintă vehiculul lui Buddha spre Nirvăna. Templul este considerat o yantră ce exprimă ordinea transcendentală a Universului, dar și o mandală simbolizând drumul pelerinilor spre meditație și perfecțiune. O scară de piatră se află pe centrul fiecărei laturi a edificiului, cu trepte Înalte de 0,8 m, simbolizând efortul pe care trebuie să-l depună
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de foc Își Începe aventura imperturbabilă de lumină și căldură pe Întinsul bolții cerești. Dintotdeauna, tabloul a fost copleșitor În măreție și puritate. Momentul magic al ieșirii astrului printre cețurile reci, cearceafuri transparente ale nopții, Îți creează o stare euforică, transcendentală. Totul respiră ordine, disciplină și armonie cosmică!!! Asemenea trăiri puternice le-am avut și la Varanasi, Într-o umilă barcă de lemn, cârmuită de un hindus fanatic, În așteptarea Înfriguratei victorii a luminii, ce se năștea aprioric din valurile sfântului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a generațiilor prin care istoria umanității devăluie o nouă antropologie. Ritualurile înțelegerii conduc și azi către o viziune spirituală. Toate religiile lumii, ordinele și organizațiile oculte focalizează lumina spre Dumnezeul unic cu care omul se află dintru început în relație transcendentală universală. Marele Arhitect al Universului, Creatorul necreat este Dumnezeul lui Abraham, al lui Isaac și Iacob, Dumnezeul lui Moise și al poporului lui Israel 570, cel întrupat în Isus Cristos, cu toții deschizându-ne inimile în fața spiritului Său, fără de care nu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cu caracter provizoriu ceea ce se numește persoana și unde apare o trăire ce trece dincolo de aceasta, de unde numele de transpersonal. Această stare de conștiință a avut în timp diferite denumiri: experiență mistică, nirvana, stare buddhică, regatul cerurilor, satori, illuminare, experiență transcendentală, samadhi, conștiință cosmică, al șaptelea cer, experiență oceanică, extaz, realizare supremă etc. Misticismul este unificarea conștientă a unei persoane cu Absolutul și are ca scop illuminarea, adică lărgirea conștiinței și trezirea facultăților latente ale ființei umane. O asemenea experiență procură
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de adepții multor societăți secrete și care nu constituiau în vechime o taină decât pentru cine nu dorea acest lucru. Treptat, experiența antrenării acestui arc conduce la o creștere a sensibilității psihice și la o mai mare receptivitate pentru impresiile transcendentale ale subconștientului, în paralel observându-se o ameliorare a stării de sănătate. Este clar că sufletul monadic care sălășluiește în noi se armonizează permanent cu Conștiința Cosmică, cu Dumnezeu. Influența spirituală a Duhului Sfânt este permanentă, rezonanța matricei noastre cerebrale
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
modelîndu-i opera politică, literară și (într-o oarecare măsură) istorică. Mai presus de orice, ideile lui Eminescu au stat la baza conceptului de națiune al lui Iorga. Drept urmare, înțelegerea mesajului lui Eminescu a fost ca "un trăsnet revelator, o experiență transcendentală, ca și cum ar fi venit din altă lume". Nu a încetat nici o clipă să prețuiască limba lui Eminescu, care "a triumfat asupra dificultăților inerente folosirii unei limbi abia înviate". Eminescu suna ca "o orgă de biserică care-ți sfîșia sufletul". A
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lui Brătianu. După acest anunț, Brătianu a ridicat interdicția pe care o impusese în privința lui Iorga, ba chiar i-a propus să publice un ziar pentru soldații de pe front. Vremea expectativei trecuse. Acest moment a reprezentat pentru Iorga o experiență transcendentală. Agnosticul acesta se putea apropia de metafizică numai dacă era animat de (ceea ce considera el a fi) adevărul cel de pe urmă: națiunea. Iată cîteva fragmente din editorialul său: "A sosit ceasul pe care l-am așteptat mai mult de două
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]