1,894 matches
-
formată din mercenari unguri și secui de sub comanda lui Gheorghe Makó. Aceștia pătrunseră în dispozitivul inamic, lărgind flancurile spărturii și acționând atât în sprijinul lui Baba Novac, cât și împotriva lui Moise Székely, reușind să respingă dreapta și centrul oștirii transilvănene. Profitând de succes, voievodul român își întări trupele din centru cu escadroane de sârbi, cazaci și moldoveni și l-a angajat în bătălie și pe aga Lecca. Linia întâi a lui Gáspár Komis fu străpunsă, soarta bătăliei înclinându-se de
Bătălia de la Șelimbăr () [Corola-website/Science/304133_a_305462]
-
Apărătorii sași ai cetății Sibiu urmărind cu atenție, de pe creneluri, desfășurarea bătăliei, au salvat 350 de ostași sași care făceau parte din oastea cardinalului, trăgându-i cu funiile, peste ziduri, în interiorul cetății. Bilanțul bătăliei a fost impresionant: din rândurile oștirii transilvănene au căzut peste 3000 de oameni, alții 1000 fiind răniți și prizonieri. Pierderile armatei lui Mihai Viteazul au fost de asemenea mari, trupurile celor căzuți, din ambele tabere, fiind adunate de locuitorii Sibiului și depuse într-o groapă comună. Locul
Bătălia de la Șelimbăr () [Corola-website/Science/304133_a_305462]
-
act public săvârșit până atunci de vreun vlădică românesc”, recunoștea desființarea Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei și înființarea unei episcopii unite. Ortodocșilor nu li s-a permis să aibă episcop in Ardeal până în anul 1761. Timp de 60 de ani românii transilvăneni care n-au acceptat unirea au fost obligați să-și hirotonească preoții cel mai adesea la episcopii de peste munți, din Moldova, Țara Românească sau Maramureș. În acest context neprielnic, preoții leșenilor au mers în Maramureș pentru a primi hirotonirea de la
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
săvârșit Sfânta Liturghie în Leșu. Preotul Mircea Suciu a primit distincția de "iconom". Parohia Leșu a fost deseori în postura de donator de material lemnos pentru locașuri de cult aflate în construcție, din protopopiatul Năsăud, și pentru diverse așezăminte monahale transilvănene. O relație de de durată s-a stabilit cu mănăstirile de la Parva și IlvaMare. Ideea construirii unei noi biserici ortodoxe în partea de sus a satului a fost una din prioritățile programului administrativ, după 1989. Au fost făcute demersuri pentru
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
mai mare parte a personalului maghiar din această universitate s-a mutat la Budapesta, iar apoi la Seghedin în 1921, pentru a forma "Universitatea Ferenc József din Szeged". La data de 12 mai 1919, autoritățile române au înființat prima universitate transilvăneană cu predare în limba română, "Universitatea „Daciei Superioare” din Cluj", numită apoi Universitatea „Regele Ferdinand I” Cluj. Vasile Pârvan a inaugurat în 3 noiembrie 1919 cursurile universității românești, iar la 1 februarie 1920 regele Ferdinand I al României a proclamat
Universitatea din Cluj () [Corola-website/Science/304196_a_305525]
-
a oferit postul de profesor la Facultatea de Arte din Budapesta, însă a refuzat, dorind să se întoarcă în Transilvania. A trăit din comisioane. Kós își începe cariera politică și împreună cu Lajos Albrecht și alții, fondează în 1921 Partidul Popular Transilvănean (ulterior devenit Partidul Popular Ungar). A mai contribuit ca editor și grafician la ziarul politic ilustrat "Vasárnap". În 1924, împreună cu câțiva prieteni, fondează editura "Erdélyi Szépmíves Céh" (în traducere aprox. "Breasla artistică transilvăneană"). Din 1931 este editor la o altă
Károly Kós () [Corola-website/Science/303958_a_305287]
-
și alții, fondează în 1921 Partidul Popular Transilvănean (ulterior devenit Partidul Popular Ungar). A mai contribuit ca editor și grafician la ziarul politic ilustrat "Vasárnap". În 1924, împreună cu câțiva prieteni, fondează editura "Erdélyi Szépmíves Céh" (în traducere aprox. "Breasla artistică transilvăneană"). Din 1931 este editor la o altă publicație și conducătorul unei asociații de artiști maghiari din România. În 1944 casa lui Kós din Stana a fost jefuită, iar arhitectul s-a refugiat la Cluj, unde s-a alăturat familiei. Aici
Károly Kós () [Corola-website/Science/303958_a_305287]
-
Aurel Brote, Eugen Brote, Ioan Dușoiu, Diamandi Manole, Simeon Mărginean, Ioan Neagoe, George B. Popp, Ioan de Preda, Ionel Cheregi (pseudonim, Doina Sălăjan). În paginile "Tribunei", numit în acea vreme „centru de lucrare literară”, au fost publicate culegeri din folclorul transilvănean, lucrări ale unor autori români cunoscuți, traduceri și contribuții literare din partea cititorilor. În 18 februarie 1968, ziariști consacrați ai vremii și tineri condeieri au înființat "Tribuna Sibiului", care a atins în 1968-1989 cele mai ridicate cote de tiraj. În paginile
Tribuna () [Corola-website/Science/303987_a_305316]
-
(n. 21 februarie 1805, Pănade, plasa Hususău, comitatul Târnava-Mică - d. 3 septembrie 1887, Blaj) a fost un erudit român transilvănean, revoluționar pașoptist, politician în Transilvania, cleric greco-catolic, membru fondator al Academiei Române, primul vicepreședinte, apoi președintele Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, lingvist, istoric, teolog, pedagog și orientalist, „părintele filologiei române”, poliglot (cunoștea circa 15 limbi). Și-a
Timotei Cipariu () [Corola-website/Science/304342_a_305671]
-
dacă au fost crescuți în condiții tehnologice foarte bune, au greutatea de 25-30 kg (spor mediu zilnic de 250-270 g). La îngrășarea semiintensivă: 170-220 g spor mediu zilnic, consum specific 5,5-6,5 UN. Laptele marfă produs de oile "Merinos transilvănean" este puțin, 15-25 kg, obținut în 4-8 săptămâni. Producția totală medie este de 70-90 kg/lactație. Oile au un sezon lung de reproducție, care poate fi desezonată relativ ușor. Cele mai bune rezultate se obțin în cazul montelor de la sfârșitul
Merinos de Transilvania () [Corola-website/Science/304456_a_305785]
-
afla la Cluj. În noiembrie 1861 a fost numit vicepreședinte pentru probleme juridice al Guberniului condus de Ludovic Folliot de Crenneville. El deținea astfel, în Transilvania, un post echivalent aceluia de viceprim-ministru din zilele noastre. El a fost singurul român transilvănean care a ocupat o demnitate atât de înaltă în istoria modernă a Transilvaniei. Între 1861-1865 a fost, simultan, președinte al Curții de Casație, iar din 1865 a devenit, prin numire imperială, cel dintâi președinte al Tribunalului Suprem al Transilvaniei. La
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
accentuându-se necesitatea creeări unui nou corp al clădiri. În 1995 este inaugurat noul corp al clădiri în prezența lui Ion Iliescu, la acea dată președinte al României. Cu această ocazie și denumirea școlii este schimbată în onoarea marelui pedagog transilvănean, școala devenind Liceul Teoretic "Onisifor Ghibu". Pentru liceu,oferta educativa cuprinde următoarele profiluri: Dotările liceului deservesc peste 2200 de elevi și aproximativ 150 de cadre didactice. Liceul deține și 2 titluri de campioane la volei-liceu (câștigate în 2006 și 2007
Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” din Oradea () [Corola-website/Science/312650_a_313979]
-
Brașov, cântând ocazional și la orgă. Ca membru al "„Kronstädter deutscher Liederkranz“" (Cercul brașovean de cântece germane) a compus primele sale „Singspiele”: "„Rotkäppchen“" (Scufița roșie), "„Ein Bauer muss es sein“" (Trebuie să fie un țăran) și "„Siebenbürgische Bauernhochzeit“" (Nuntă țărănească transilvăneană). După terminarea studiilor de filologie și muzică și-a desfășurat activitatea la Brașov, cu o singură întrerupere, de aproape 5 ani, din 1945 până în 1950, când a fost deportat în Uniunea Sovietică. A compus muzică de scenă, muzicaluri, operete și
Norbert Petri () [Corola-website/Science/312677_a_314006]
-
și textile. Muzeul a fost integrat în 1918 în Muzeul Brukenthal. Ca rezultat a pasiunii sale pentru broderiile și țesăturile țărănești, Emil Sigerus editează în 1906 mapa cu modele de broderii săsești intitulată "Siebenbürgisch-sächsische Leinenstickerei" (Broderii pe pânză a șașilor transilvăneni). Începând cu anul 1880, Emil Sigerus, care a fost întâi funcționar, apoi director al Asociației de Asigurări “Transsylvania”, a devenit și redactor la ziarul Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt din Sibiu. Emil Sigerus s-a numărat printre membrii fondatori ai "Siebenbürgischer Karpatenverein" (Asociația
Emil Sigerus () [Corola-website/Science/312683_a_314012]
-
emigrat în Republica Federală Germania. În primii ani petrecuți în Germania a fost critic literar la mai multe posturi de radio, în special pentru "Norddeutscher Rundfunk", unde șefa secției literatură, Dr. Gisela Lindemann, arăta un interes deosebit pentru autorii sași transilvăneni și, în special, pentru Oskar Pastior. La începutul anilor '80, se reorienteză spre edituri. Lucrează întâi la "Reader's Digest", unde răspunde de periodicul "Memo". La Stuttgart, Kolf învață să facă studii de piață și marketingul cărților. Pe baza acestei
Bernd Kolf () [Corola-website/Science/312688_a_314017]
-
de actorii Gheorghe Cozorici, Sergiu Nicolaescu, Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Amza Pellea, Jean Constantin, Colea Răutu, George Mihăiță și Corneliu Gârbea. Acțiunea filmului are loc în iarna anului 1918 în Transilvania de dinainte de Unirea cu România. Țăranii dintr-un sat transilvănean sunt acuzați pe nedrept că fi incendiat o fabrică și un depozit de cherestea de către baronul von Görtz, un ofițer de carieră care condusese un regiment în Primul Război Mondial pe frontul din Galiția. Acesta adună o echipă de mercenari
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
Urmanczy, din satul Beliș (Transilvania). Scopul deplasării îl constituie executarea unor represalii la adresa sătenilor acuzați pe nedrept de colonel că ar fi incendiat o fabrică și un depozit de cherestea. Deviza baronul este „Venia nova peccata ciet” (în ), iar nobilul transilvănean nu vrea să arate niciun fel de milă față de cei pe care-i considera niște răzvrătiți. Colonelul și soția sa, contesa Esther (Violeta Andrei), pleacă cu trenul în Transilvania împreună cu căpitanul Luca și trupa sa formată din 50 de mercenari
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
film. Parte din personaje sunt fictive, dar inspirate din realitate.”". După afirmațiile lui Sergiu Nicolaescu, povestea care a stat la baza filmului este inspirată din realitate: un conte ungur a ordonat executarea a 44 de țărani români dintr-un sat transilvănean ca represalii pentru presupusa incendiere a unor păduri ce-i aparțineau. Autorii incendierilor erau de fapt prizonierii italieni care, după ce au fost eliberați, au dat foc la pădurile în care lucraseră. Moșia de la Beliș era în proprietatea grofului Janos Urmanczy
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
se înscrie, elev particular, la liceul maghiar din Arad în anul școlar 1867 - 1868. Pentru a se susține financiar, îl meditează pe băiatul "grofiței" Konigsegg, care a rămas repetent în clasa a IV-a. Astfel ia contact cu viața aristocrației transilvănene: Trece cu bine examenul clasei a VIII-a, dar nu se înscrie în timp la examenul de maturitate. Astfel, se înscrie pentru examen la Satu Mare, cu ajutorul unui prieten de familie. De la Satu Mare se întoarce pe jos, iar timp de șase
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
fost răspunzător de redacție la "Corespondența română" din București, gazetă înființată pentru a asigura continuitatea publicisticii militante a tribuniștilor. În anul 1894 înființează, împreună cu Caragiale și Coșbuc, revista "Vatra", unde publică romanul "Mara" cu care încheie perioada inspirației din realitățile transilvănene. În "Vatra" mai publică schițe și povestiri inspirate din viața nouă începută o dată cu stabilirea la București, precum, "Ceas rău", "Hanul ciorilor", "Mitocanul", "Gogu și Gogușor" . Revista "Vatra" reprezintă începutul semănătorismului și poporanismului în literatura noastră, dar simpatiile socialiste ale revistei
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
aprecia Nicolae Iorga, farmecul ei constând în "dialogul de o unică autenticitate, arâtând cea mai puternică și sigură străbatere în sufletele omenești, cumpănite, încete, cu multe întorsături pe loc, cu multe sucituri înțelepte" ... Comedia aduce în literatura română lumea țăranilor transilvăneni văzuți de Slavici, fără idilismul dulceag sau romantismul tenebros al prozei epice apărute până atunci în foile ardelene. Comedia "Toane sau Vorbe de clacă", apărută în 1875, este o farsă fără o valoare deosebită, asemeni comediei "Polipul unchiului", în care
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
sunt țăranii români." Eminescu a accentuat aceași idee, insistând asupra adâncimii sufletești a acestei lumi, care nu numai "seamănă în exterior cu țăranul român, în port și vorbă, ci au fondul sufletesc al poporului, gândesc și simt ca el". Gazetele transilvănene au întărit aceași opinie și au apreciat măiestria lui Slavici cu care descrie "toate fazele prin care trece sufletul lor", iar Nicolae Iorga afirma că Slavici "vede bine în lucrurile mici și le mărește pentru cei care nu le pot
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
Tot de la el se păstrează diverse obiecte etnografice, legate de acest obicei. Numiți din vechime „ăi albi”, deoarece costumul lor era alcătuit din veșminte albe, Junii Albiori (Junii Naționali Albi) s-au construit în anul 1860 în contextul înființării Asociațiunii Transilvănene pentru Cultura și Literatura Poporului Român (ASTRA), în marea lor majoritate făcând parte breslele măcelarilor și negustorilor din Șcheii Brașovului. Costumul lor diferă de cel al Junilor Tineri și Bătrâni prin cămășile de pânză albă, scoase în afară, lungi până la
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
finalizată adeseori cu întemnițarea vinovaților în „"gaura"” de la Tălmaciu. Dacă se mai adaugă acestora și asuprirea exercitată asupra românilor de națiunile recepte ce formau „"Unio Trium Nationum"” se poate vedea o imagine de ansamblu a condițiilor de viață ale populației transilvănene în orânduirea feudală, condiții pentru îmbunătățirea cărora a protestat cu energie, dar fără succes, episcopul unit Iocențiu Micu Klein în 1736. Din punct de vedere al componenței sociale, majoritatea locuitorilor satului erau "iobagi" ai Cetății Sibiului, sub jurisdicția primarului, la
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
are o veche tradiție în domeniul sportului, încă de la sfârșitul secolului XIX înființându-se aici primele organizații sportive (Asociația de Tir, Școala de Gimnastică și Cântări). Anterior, fuseseră introduse sporturi precum șahul, jocul de cărți, biliardul (secolul XVIII). "Muzeul Sportului Transilvănean" este printre cele mai vechi de acest gen din țară, și prezintă evoluția unor sporturi consacrate în orașul nostru. În perioada comunistă se organizau universiade, daciade la care participau obligatoriu și sportivii brașoveni. Astăzi, infrastructura Brașovului permite practicarea unor sporturi
Sportul în municipiul Brașov () [Corola-website/Science/311068_a_312397]