4,862 matches
-
care le adoptă statele. Dacă există un spațiu civic european, el este mai mult transnațional decît supranațional. Însă existența unui spațiu civil european este dificil de demonstrat, deoarece este vorba despre o realitate subiectivă a cărei transpunere empirică este delicată. Transnațional, nu internațional si nici plurinațional, pentru că statele nu sînt în Uniune monade rătăcite. Acordarea reciprocă a drepturilor de cetățenie pune în evidență suprimarea frontierelor lor juridice și politice. În plus, convergența spontană a democrațiilor europene atestă înscrierea lor într-un
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
Clivajul nu poate fi decît benefic, pentru că el structurează opiniile publice. Dar dacă opoziția față de "Europa de la Maastricht" sau de la Nisa se transformă pur și simplu într-una de respingere a construcției, am putea asista la deconectarea dintre spațiul public transnațional și spațiile publice naționale. Primul corespunde noilor niveluri de putere și implică partidele moderniste și categoriile sociale deschise către nou, în timp ce spațiile publice naționale ar apăra suveranitatea națională clasică, reunind în jurul convingerilor și izolării lor categoriile sociale cele mai ostile
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
internațional. În viziunea funcționalistă, aceste agenții și organizații internaționale pot să servească mult mai bine nevoilor populațiilor decît guvernele naționale. Iar ca urmare a acestei eficiențe, ele urmau sa cîștige loialitatea popoarelor, care vedeau astfel avantajele unei astfel de viziuni transnaționale. Și, în plus, datorită acestei noi forme de organizare se putea evita orice tip de război între națiuni. 57 A se vedea J. Elster (ed.), Deliberative Democracy, Cambridge, Cambridge University Press, 1998. 58 A se vedea B. Manin, Principes du
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
programe de susținere financiară. În acest sens, UE a stabilit Programul 2007-2013 (4), gestionat de Agenția pentru Educație, Audiovizual și Cultură a României și Comisia Europeană. Finanțarea se face conform Legii 286/2010 privind bugetul de stat. Se urmărește mobilitatea transnațională a persoanelor, operelor și produselor culturale și artistice și încurajarea dialogului intercultural. Domeniile antrenate sunt artele vizuale, artele spectacolului și patrimoniul. Brâncuși, Enescu, Cioran, Eliade și alte personalități românești de succes în secolul trecut nu au beneficiat de asemenea înlesniri
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
este estompată, legile economice și de consum translatează în cultură, unde se impun. Cultura populară se legitimează, așadar, ca formă a consumismului, pendulând între omogenizare, globalizare, standardizare și eterogenizare, pluralism, diver-sitate8. Încorporată consumismului, cultura populară este apropriată de structuri culturale transnaționale, democratizată și transformată în "stilul de viață" al unui popor sau al unei comunități 9. Această sintagmă ("stilul de viață al unui popor sau al unei comunități"), aparținând lui Masao Miyoshi, poate constitui o definiție valabilă pentru cultura populară. Ea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și o altă natură. Ce rămîne din Europa? Ce rămîne din acest complex polinuclear, policentric, geo-istoric, civilizațional, cultural, care nu a putut supraviețui decît în conflicte și comunicații, în respingerea hegemoniilor politică și culturală? Rămîne foarte bogata diversitate a culturilor transnaționale (germanice, latine, slave) și a culturilor naționale, marcate fiecare de o limbă originală. Rămîne de asemenea o extraordinară varietate de micro-culturi provinciale, rod al texturii micro-etnice a Europei de după ultimele cotropiri, aceste bogății salvate de nedesăvîrșirea unității naționale, inclusiv în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
o oarecare ardoare meta-națională în ideea europeană, iar bătrîna social-democrație și-a păstrat încă imunologia dinainte de război cu privire la bolșevism, iar apoi la stalinism. Creștin-democrația se ivește în germene în Germania și Italia, pe rămășițele nazismului și fascismului, regăsind întrucîtva spiritul transnațional al Creștinătății europene. Acest dublu suflu ideologic și politic este prea slab pentru a crea o mișcare europeană populară, însă suficient de puternic pentru a le furniza ciment cîtorva econocrați și tehnocrați care vor deveni artizanii unei comunități a pro-ducției
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Trăim cu iluzia că identitatea este unică și indivizibilă, în vreme ce aceasta este întotdeauna un unitas multiplex. Sîntem cu toții ființe poli-identitare, în sensul că reunim în noi o identitate familială, o identitate locală, o identitate regională, o identitate națională, o identitate transnațională (slavă, germanică, latină) și, eventual, o identitate confesională sau doctrinară. S-a în-tîmplat adesea ca ciocnirile dintre identități să se dovedească tragice, cum i s-a întîmplat în prima jumătate a secolului XX copilului cu tată german și mamă franțuzoaică
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
principiul egalității voturilor etc.)10. Dar, situațiile naționale rămân extrem de diferite 11 atât în ceea ce privește pragul electoral, cât și mărimea și numărul circumscripțiilor electorale ori tipul de listă (închise, deschise sau semi-deschise)12. Așa cum observa Navarro, "în absența unui sistem partizan transnațional, cele 27 sisteme de partide naționale nu asigură legătura indispensabilă între alegerea electorului și comportamentul membrilor Parlamentului European", ceea ce ridică întrebări cu privire la reprezentativitatea socială și politică a legislativului bruxellez 13. 2.2. Statutul deputaților europeni Deși chestiunea unui statut unic
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
lor ideologice 3. Astfel s-au dinstins de celelalte adunări legislative internaționale, în care membri se așezau în ordine alfabetică sau pe baza naționalității. Din această organizare de facto a hemiciclului, bazată pe apartenența politică, a decurs crearea grupurilor politice transnaționale și din codificarea formală a existenței lor în regulamentul interior al Adunării. Acesta din urmă favorizează grupurile multinaționale, stipulând asdtfel: cu cât numărul de delegații naționale este mai ridicat, cu atât numărul de deputați necesari formării unui grup politic era
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
unui grup a contribuit la limitarea numărului acestora. Astfel, printre evoluțile cele mai semnificative putem sublinia că, din 1973, pragul de constituire al unui grup a fost legat de numărul de state membre reprezentate pentru a favoriza crearea unor grupuri transnaționale, tendință întărită de decizia interzicerii grupurilor uninaționale în 199923. În 2007, pragul a fost fixat la 20 de aleși reprezentând cel puțin o cincime a Statelor membre, iar din 2009 crearea unui grup necesită cel puțin 25 de aleși provenind
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
european constituit din partide politice naționale a cărui misiune era să gestioneze probleme proprii Comunităților. Restul familiilor politice au fost mult mai timide în formalizarea legăturilor între partidele politice naționale. Liberalii, spre exemplu, erau destul de reticenți, singura "concesie" făcută cooperării transnaționale fiind "instituirea de conferințe ad-hoc între liderii diferitelor partide"14. Astfel că, federații europene de partide, ce se vor transforma mai târziu în partide politice europene, nu se nasc decât sub imboldul alegerilor directe pentru Parlamentul European ce au fost
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
mediu, sociale și în materie de politică externă ale Europei sub deviza "oamenii înainte de profituri"64. Încă din anii 1980, la începutul procesului de instituționalizare a partidelor politice, politologul Oskar Niedermayer a dezvoltat o grilă de analiză a organizaților partizane transnaționale stabilind trei tipuri de relații între structuri partizane naționale ce fac parte dintr-o organizație mai largă 65. Bazându-se pe criterii precum tipul de comunicare între membrii (punctuală sau permanentă), principiul de reprezentare (unanimitate sau majoritate), domeniile de competență
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
principiul de reprezentare (unanimitate sau majoritate), domeniile de competență ale organelor interne (limitate sau largi), existența unor simboluri comune (punctual sau permanent) ori formularea de politici comune (puțin detaliată, detaliată), autorul german a identificat trei stadii de dezvoltare a cooperării transnaționale partizane: contact, cooperare și integrare. Astfel, se poate trece de la stadiul de contact la cel de cooperare prin înființarea unei structuri europene formale care să reunească diferite partide naționale. De la stadiul de cooperare la cel de integrare se ajunge în
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
de organizarea unui scrutin la nivel european. În vederea elaborării unei proceduri electorale uniforme, o serie de criterii au fost enunțate pentru ca alegerile pentru Parlamentul de la Strasburg și Bruxelles să poată fi calificate de "europene": vârsta electorală, crearea unor circumscripții electorale transnaționale, dreptul de vot pentru lucrătorii migranți. Se ridica de asemenea și chestiunea votului obligatoriu 16. Adoptarea unei proceduri electorale uniforme s-a dovedit însă imposibilă. Dacă propunerile elaborate în cadrul Adunării parlamentare obțineau cu greu acordul deputaților europeni, ele întâmpinau o
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
alegerea în mod direct a Adunării parlamentare a Comunităților Europene pentru a desemna reprezentanții a 350 de milioane de cetățeni, aceste alegeri erau considerate "un test pentru Europa 65". Alegerile din 10-13 iunie 2004 au reprezentat cel mai mare scrutin transnațional din toate timpurile 66, "un exercițiu democratic fără precedent"67. În ciuda importanței simbolice, se pare că și alegerile din 2004 confirmă prima ipoteza a teoriei alegerilor de ordin secundar. Cu cât puterile Parlamentului European cresc 68, cu atât dezinteresul cetățenilor
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
este orientată de actorii politici, fie ei naționali sau europeni, jurnaliști sau oameni politici. Autorii care au examinat natura spațiului public european au formulat, din punct de vedere teoretic, cinci scenarii (modele ideal tip) diferite. Primul conceptualizează o sferă publică transnațională caracterizată printr-o dezbatere europeană transnațională care implică media, actorii politici și sociali. Al doilea model se referă la spații publice naționale cu o dimensiune europeană dominantă. Acest model pune în evidență existența unor dezbateri naționale în care dimensiunea europeană
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
ei naționali sau europeni, jurnaliști sau oameni politici. Autorii care au examinat natura spațiului public european au formulat, din punct de vedere teoretic, cinci scenarii (modele ideal tip) diferite. Primul conceptualizează o sferă publică transnațională caracterizată printr-o dezbatere europeană transnațională care implică media, actorii politici și sociali. Al doilea model se referă la spații publice naționale cu o dimensiune europeană dominantă. Acest model pune în evidență existența unor dezbateri naționale în care dimensiunea europeană este foarte prezentă, fie pentru că actorii
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
introducerea sistemului de vot preferențial prin care alegătorul să își poată alege candidații; numărul deputaților pentru fiecare țară să fie stabilit în funcție de criterii obiective care să țină cont de situația demografică. Una dintre cele mai importante propuneri este stabilirea listelor transnaționale, compuse, potrivit raportului elaborat de Andrew Duff, de deputați din 1/4 din statele membre. De asemenea, pentru a consolida dimensiunea europeană, se propune ca votul să aibă loc sâmbăta și duminica și, astfel să nu se mai desfășoare ca
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
organizat la începutul lunii iunie, ci în luna mai. Se propune de asemenea stabilirea unui birou electoral (autoritate electorală) compus dintr-un reprezentat al fiecărui stat membru și prezidat de Comisie. Biroul se va ocupa de alegerea deputaților pe listele transnaționale. Cât de important este acest raport și discuțiile în jurul lui din cadrul Parlamentului? Importanța este mare dacă ne reamintim că în cazul adoptării unei proceduri electorale uniforme inițiativa aparține, așa cum am menționat, Parlamentului. În anumite domenii, cum este cel al alegerilor
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
soarta acestui raport elaborat de comisia pentru Afaceri constituționale din cadrul Parlamentului și în ce măsură alegerile din 2014 se vor desfășura în baza unui nou cadru legal. Parlamentul este instituția centrală într-un regim democratic. Parlamentul European, cea mai mare adunare parlamentară transnațională din lume, a cunoscut o evoluție semnificativă în ultimele decenii, atât în ceea ce privește compoziția sa, cât și mai ales în termeni de atribuții în regimul politic al Uniunii. Așa cum sublinia Georges Spénale, Președintele instituției între 1975 și 1977, "Parlamentul nu a
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
națiunea legată de teritoriu. Prin constituționalizarea principiului cetățeniei Uniunii, Tratatul schițează legături cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, specifică anumite drepturi ale cetățenilor într-un cadru comun și cere statelor-membre ale Uniunii să fie de acord asupra anumitor drepturi politice transnaționale. Această ultimă prevedere include dreptul fiecărui cetățean din oricare stat membru care locuiește într-un alt stat-membru să voteze și să candideze pentru funcții în guvernul local și în alegerile europene. Alte drepturi ale cetățenilor sînt specificate: dreptul la libertatea
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
nu mai acceptă cu umilință poziția lor de sateliți ai identității naționale dominante. Tratatul invalidează presupunerea modernă timpurie că loialitățile naționale sînt exclusive și că societatea civilă și democrația sînt, deci, posibile numai într-un stat național omogen. Principiul "cetățeniei transnaționale" (Bauböck) face apel la un nou compromis între națiuni în cadrul statelor. Acesta prevede că funcționarea pașnică și democratică a statelor și a societăților europene necesită recurgerea la monitorizare și la mecanisme de constrîngere supranaționale și în conformitate cu ceea ce a fost numit
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Aceste drepturi, discutate la Conferința Interguvernamentală din 1996, oferă dovezi suplimentare că Europa cel puțin Europa celor trei piloni ai Uniunii Europene este martora nașterii lente, neplanificate, oarbe și dureroase a unei noi specii de animal, cetățeanul european. Acest cetățean transnațional nu este încă total garantat din punct de vedere constituțional. Statutul său "neoficial" sau semilegal îl face foarte puțin vizibil, îi asigură puterea de ideal normativ și îl face vulnerabil în fața curentelor contrare. Și totuși, noul cetățean european se poate
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
pacificatoare, ale cărei mijloace (ne amintește von Clausewitz) nu trebuie folosite nici cu timiditate (din perspectiva societății civile) și nici cu nesocotință. Schimburile sociale între pluralitatea de cetățeni din zona europeană pot fi, de asemenea, sufocate sau restrînse prin puterea transnațională a unor corporații care încearcă să coordoneze piețele lor naționale, să-și perfecționeze sau să-și disciplineze forțele de muncă și să domine viața socială europeană prin tipuri de management și de marketing destinate să aducă profit. Este iarăși adevărat
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]