82,461 matches
-
științe juridice, Universitatea București, 1956-1960. Doctorantura: Institutul de Înalte Studii Universitare, Universitatea din Geneva, 1965-1968; teza de doctorat în 1971. Activitatea diplomatică 1960, data angajării în M.A.E.; 1960-1962, referent ajutor și referent relații la Direcția Juridică și a Tratatelor; 1962-1965, Atașat, aceeași direcție; 1965-1968, studii de doctorat, Geneva; 1968-1972, Secretar II, șeful secției Drept internațional privat, aceeași direcție; 1972-1974, Secretar I la aceeași direcție și la sectorul pentru securitatea europeană; 1975-1978, Consilier la sectorul pentru securitate europeană; 1979-1986, Consilier
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
europeană; 1975-1978, Consilier la sectorul pentru securitate europeană; 1979-1986, Consilier și Însărcinat cu afaceri a.i. al Ambasadei României la Bruxelles, Consilier, Ministru-consilier și Însărcinat cu afaceri a.i. al Misiunii Permanente de la New-York; 1986-1990, director adjunct la Direcția Relații Economice Externe, Tratate și Organizații Internaționale; 1990-1992, director la Direcția Drept Internațional și Tratate; 1992-1993, director general la Direcția Generală Afaceri Juridice și Consulare; 1993, Ministru plenipotențiar; 1993-1997, Ambasador al României în Danemarca; 1994-1997, acreditat și Ambasador al României în Islanda; 1997-2001, Ambasador
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Însărcinat cu afaceri a.i. al Ambasadei României la Bruxelles, Consilier, Ministru-consilier și Însărcinat cu afaceri a.i. al Misiunii Permanente de la New-York; 1986-1990, director adjunct la Direcția Relații Economice Externe, Tratate și Organizații Internaționale; 1990-1992, director la Direcția Drept Internațional și Tratate; 1992-1993, director general la Direcția Generală Afaceri Juridice și Consulare; 1993, Ministru plenipotențiar; 1993-1997, Ambasador al României în Danemarca; 1994-1997, acreditat și Ambasador al României în Islanda; 1997-2001, Ambasador al României în Federația Rusă; 2001-2004, Secretar general al Ministerului Afacerilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în eforturile pentru reluarea locului României în viața internațională, în noile condiții; a luat parte activ la orientarea ambasadelor și a celorlalte instituții interne în desfășurarea raporturilor internaționale ca reprezentanți ai noii Românii. In anii 1991-1993, a organizat elaborarea noilor tratate de prietenie și colaborare și, în ansamblu, înnoirea cadrului juridic al relațiilor cu alte state, în conformitate cu noile valori politice și morale ale statului român. A condus și a luat parte la negocierea unora din noile tratate și alte documente internaționale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a organizat elaborarea noilor tratate de prietenie și colaborare și, în ansamblu, înnoirea cadrului juridic al relațiilor cu alte state, în conformitate cu noile valori politice și morale ale statului român. A condus și a luat parte la negocierea unora din noile tratate și alte documente internaționale. A organizat direcția din M.A.E. privind drepturile omului și a asigurat elaborarea și trimiterea unei prime serii de rapoarte ale statului român privind aplicarea documentelor internaționale în acest domeniu. Ca Ambasador în Danemarca, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
economice de anvergură (fabrica de bere Tuborg, cooperarea în domeniul mediului și altele). In Federația Rusă, a urmărit cu tenacitate și cu demnitate refacerea cadrului juridic al raporturilor bilaterale, în conformitate cu valorile promovate de statul român și crearea condițiilor pentru încheierea tratatului politic de bază. A finalizat elaborarea a circa 10 noi tratate în diferite domenii și a transmis propuneri pentru finalizarea tratatului politic. De asemenea, a promovat activ o serie de proiecte economice de cooperare de anvergură. Ca secretar general al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și altele). In Federația Rusă, a urmărit cu tenacitate și cu demnitate refacerea cadrului juridic al raporturilor bilaterale, în conformitate cu valorile promovate de statul român și crearea condițiilor pentru încheierea tratatului politic de bază. A finalizat elaborarea a circa 10 noi tratate în diferite domenii și a transmis propuneri pentru finalizarea tratatului politic. De asemenea, a promovat activ o serie de proiecte economice de cooperare de anvergură. Ca secretar general al M.A.E., a urmărit cu perseverență dotarea Ministerului și a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cu demnitate refacerea cadrului juridic al raporturilor bilaterale, în conformitate cu valorile promovate de statul român și crearea condițiilor pentru încheierea tratatului politic de bază. A finalizat elaborarea a circa 10 noi tratate în diferite domenii și a transmis propuneri pentru finalizarea tratatului politic. De asemenea, a promovat activ o serie de proiecte economice de cooperare de anvergură. Ca secretar general al M.A.E., a urmărit cu perseverență dotarea Ministerului și a personalului său cu un cadru legislativ corespunzător misiunii care le
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
relații cu țările din Asia și Orientul Mijlociu (DR IV). În intervalul 1972 1986 care a corespuns cu perioada cea mai activă a diplomației românești în relațiile cu țările în curs de dezvoltare a purtat numeroase tratative bilaterale, negociind peste 120 tratate bilaterale, declarații solemne, declarații și comunicate comune încheiate cu peste 50 de state din Africa, Asia, America Latina și Orientul Mijlociu, în mare parte cu prilejul unor vizite oficiale. A participat nemijlocit la eforturile României de apropiere de Mișcarea de nealiniere, ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
bazele conectării României la N.A.T.O. și U.E. A urmărit, cu prioritate, dezvoltarea relațiilor cu Republica Moldova. A coordonat relațiile României cu mișcarea francofonă, participând la reuniunile la nivel înalt și la conferințele ministeriale ale acesteia. A condus negocierile privind convenirea Tratatelor politice de bază ale României, atât cu Ungaria (6 runde) reușindu-se finalizarea și semnarea acestuia în 1996 -, cât și cu Ucraina (4 runde). A negociat cu reprezentanții U.E.O. participarea românească la respectarea embargoului pe Dunăre, în perioada conflictului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
României. A participat la acțiunile din relațiile pe linie de stat ale României cu Iugoslavia, Franța și Bulgaria, iar în anii 1985 1990, la cele desfășurate de structurile de lucru din M.A.E., care s-au ocupat de problematica Tratatului de la Varșovia. După 1989, a susținut integrarea României în structurile europene și euro-atlantice, fiind adeptul conceptului titulescian că România are nevoie de o relație de alianță în Vest și de o politică de deschidere în Est. În timpul misiunii de ambasador
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
problemele iugoslave, a urmărit destrămarea federației iugoslave, identificându-i cauzele, respectiv exacerbarea naționalismului etc. A dezaprobat bombardamentele asupra Serbiei, apreciind că era necesară o soluție politico-diplomatică pentru Kosovo, fără recurgerea la forță. În 1996, într-un moment în care încheierea tratatului de bază româno-ungar bătea pasul pe loc din cauza Recomandării 1201 a Consiliului Europei în materie de minorități, a publicat un articol de presă privind documentul de la Strasbourg, care nu conține incompatibilități de netrecut în raport cu Constituția României și nu putea constitui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pasul pe loc din cauza Recomandării 1201 a Consiliului Europei în materie de minorități, a publicat un articol de presă privind documentul de la Strasbourg, care nu conține incompatibilități de netrecut în raport cu Constituția României și nu putea constitui un obstacol pentru semnarea tratatului cu Ungaria, tratat care era o condiție a integrării euro-atlantice a României. A dezvoltat ideea că problema României nu este numai aceea de a garanta drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale care trăiesc în România, ci și de a proteja drepturile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
din cauza Recomandării 1201 a Consiliului Europei în materie de minorități, a publicat un articol de presă privind documentul de la Strasbourg, care nu conține incompatibilități de netrecut în raport cu Constituția României și nu putea constitui un obstacol pentru semnarea tratatului cu Ungaria, tratat care era o condiție a integrării euro-atlantice a României. A dezvoltat ideea că problema României nu este numai aceea de a garanta drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale care trăiesc în România, ci și de a proteja drepturile românilor care trăiesc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și de a proteja drepturile românilor care trăiesc în afara granițelor țării. Privită dintr-o asemenea abordare, Recomandarea 1201 devine pentru România un important instrument internațional de promovare a intereselor sale naționale. La 16 septembrie 1996, România și Ungaria au semnat tratatul de bază, în care s-a introdus Recomandarea 1201, în anexa la tratat, alături de alte documente internaționale privind drepturile minorităților. În unele note despre conflictul transnistrean, a recomandat soluția urmată de Cehia și Slovacia " Decât un nou război pe Nistru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
o asemenea abordare, Recomandarea 1201 devine pentru România un important instrument internațional de promovare a intereselor sale naționale. La 16 septembrie 1996, România și Ungaria au semnat tratatul de bază, în care s-a introdus Recomandarea 1201, în anexa la tratat, alături de alte documente internaționale privind drepturile minorităților. În unele note despre conflictul transnistrean, a recomandat soluția urmată de Cehia și Slovacia " Decât un nou război pe Nistru, mai bine o graniță pe Nistru". Perpetuarea acestui conflict tensionează relațiile României cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și turism; obținerea primului radar meteorologic al României prin intermediul Organizației Meteorologice Mondiale (1963 1973). În calitate de șef al delegației române în Comitetul celor 18 State pentru Dezarmare, a avut o contribuție semnificativă, alături de reprezentanții statelor neutre și nealiniate, la ameliorarea proiectului Tratatului privind Neproliferarea Armelor Nucleare, prezentat în vederea negocierii de delegațiile S.U.A. și U.R.S.S. Propunerile și sugestiile formulate de delegația României au fost incluse, într-o primă fază, în "Documentul de lucru conținând modificări și adăugări la proiectul de Tratat privind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
proiectului Tratatului privind Neproliferarea Armelor Nucleare, prezentat în vederea negocierii de delegațiile S.U.A. și U.R.S.S. Propunerile și sugestiile formulate de delegația României au fost incluse, într-o primă fază, în "Documentul de lucru conținând modificări și adăugări la proiectul de Tratat privind Neproliferarea Armelor Nucleare", supus atenției Comitetului la 19 octombrie 1967. Un al doilea set de propuneri a fost prezentat în numele guvernului României la 11 martie 1968, sub forma unui ansamblu de "Amendamente la textul revizuit al proiectului de Tratat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Tratat privind Neproliferarea Armelor Nucleare", supus atenției Comitetului la 19 octombrie 1967. Un al doilea set de propuneri a fost prezentat în numele guvernului României la 11 martie 1968, sub forma unui ansamblu de "Amendamente la textul revizuit al proiectului de Tratat privind Neproliferarea Armelor Nucleare". A prezentat în Comitet 9 intervenții în susținerea argumentată a propunerilor românești (1967 1968). Poziția României față de proiectul de tratat, sintetizată în intervenția șefului delegației române în Comitet la 8 august 1967, se exprima în cerința
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la 11 martie 1968, sub forma unui ansamblu de "Amendamente la textul revizuit al proiectului de Tratat privind Neproliferarea Armelor Nucleare". A prezentat în Comitet 9 intervenții în susținerea argumentată a propunerilor românești (1967 1968). Poziția României față de proiectul de tratat, sintetizată în intervenția șefului delegației române în Comitet la 8 august 1967, se exprima în cerința ca acesta să îndeplinească patru condiții principale: să fie conceput ca parte integrantă a unui sistem de măsuri menite să ducă la eliminarea armelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
postbelice. Cronologie diplomatică 1945-1964; Idem. 1965-1980 (autor și coordonator), București, 1983. Zonele denuclearizate în concepția României (în limba greacă), Atena, 1983. Zone denuclearizate (coautor), București, 1985. De la "controlul armamentelor" la dezarmare (coautor), București, 1985. Relațiile consulare ale României. Culegere de tratate, convenții și acorduri (coordonator), vol. I, București, 1975; vol. II, București, 1977. Dezarmarea. Documente (coordonator), București, 1978. Drepturile omului în lumea contemporană. Culegere selectivă de documente (autor și coordonator), București, 1983. Noua ordine internațională. Culegere selectivă de texte (coautor), vol
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de documente (autor și coordonator), București, 1983. Noua ordine internațională. Culegere selectivă de texte (coautor), vol. I, București, 1983; vol. II, București, 1986. Mijloace pașnice de reglementare a diferendelor internaționale (coordonator), București, 1984. Dreptul internațional public (coautor), București 1993. Dreptul tratatelor (coautor), București, 1994. România și politica de alianțe. Istorie și actualitate (coautor), București, I.R.S.I., 1995. Interesul național și politica de securitate (coautor), București, I.R.S.I., 1995. Regionalism. Concepts and Approaches at the Turn of the Century (coautor), București, I.R.S.I. N.U
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Consiliului Europei la București, 2006. Acordurile internaționale ale României. Acorduri privind combaterea crimei organizate și a terorismului (coordonator), București, I.R.S.I., 2003. Acordurile internaționale ale României. Acorduri privind asistența juridică, extrădarea și readmisia (coordonator), București, I.R.S.I., 2003. Acordurile internaționale ale României. Tratatele politice de bază (coordonator), București, I.R.S.I., 2003. European Union Foreign, Security and Defense Policy (coordonator), București, I.R.S.I., 2003. Fighting Terrorism (coautor), București, I.R.S.I., 2003. Peaceful Settlement of International Disputes, vol. One, București, I.R.S.I., 2003; vol. Two, București, I.R.S.I., 2005. Parliamentary
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Ene a fost implicat într-un mare număr de activități internaționale importante în epocă, reprezentând România la numeroase reuniuni și conferințe internaționale, la Organizația Națiunilor Unite, la negocierile pentru încetarea cursei înarmărilor și dezarmare din perioada Războiului Rece, inclusiv în cadrul Tratatului de la Varșovia, la Mișcarea țărilor în curs de dezvoltare și a țărilor nealiniate din anii '60 ' 90 ai secolului trecut, la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și, în ultimii ani, la negocierile pentru admiterea României în N.A.T.O.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
șef de guvern român la Moscova (în octombrie 1993), ocazie cu care s-a semnat un "pachet" de șase acorduri bilaterale, care sunt în vigoare și în prezent. A început negocierile pentru clarificarea problemei tezaurului și de concepere a textului tratatului politic de bază ruso-român (s-a semnat abia în 2003). De la Moscova, a acoperit și relația cu unele republici din Comunitatea Statelor Independente. A fost primul ambasador al României în Uzbekistan și a ținut legătura ca "ambasador agreat" cu cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]